12,339 matches
-
respectiv a vitezei unghiulare a rotorului. Se observă o anumită suprareglare a vitezei unghiulare a rotorului la pornirea în gol, în jurul valorii de sincronism, egală cu diferența pulsațiilor tensiunilor armăturilor divizate la numărul de perechi de poli de: . După aplicarea șocului de cuplu se manifestă o scurtă tendință de scădere a vitezei (o creștere a unghiului intern de la 0 până la o anumită valoare dată de mărimea sarcinii, însoțită de inerentele oscilații amortizate) urmată de o revenire la valoarea de sincronism. Așadar
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
sunt puternic amortizate, diminuarea se datorează faptului că circuitele electrice sunt în regim apropiat de unul pur activ. Fluxul statoric are amplitudinea maximă la 0 40 -40 Fig.6.80 Variația iar=f(t) la pornirea în gol urmată de șoc de cuplu de 120 [Nm], (f2=0.1f1, caz d.m.) 0 0.2 0.4 0.6 iar[A] t[s] ias[A] t[s] 40 0 Fig.6.79 Variația ias=f(t) la pornirea în gol urmată de
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
de cuplu de 120 [Nm], (f2=0.1f1, caz d.m.) 0 0.2 0.4 0.6 iar[A] t[s] ias[A] t[s] 40 0 Fig.6.79 Variația ias=f(t) la pornirea în gol urmată de șoc de cuplu de 120[Nm], (f2=0.1f1, caz d.m.) 0 0.2 0.4 80 -40 0.6 Studiul regimurilor nesimetrice ale mașinilor de inducție trifazate 457 funcționarea în gol, valoarea sa scade puțin cu sarcina, forma sa menținându
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
în A când viteza este nulă, parcurge câteva cicluri cu viteză preponderent crescătoare, iar după lansarea chiar peste valoarea de sincronism, de 141,3 [rad/s] -la suprareglarerevine în S la un cuplu apropiat de zero (≈3[Nm]). La aplicarea șocului de cuplu rezistent potențial de 120[Nm], punctul de funcționare evoluează pe o buclă inferioară, SM, când viteza se diminuează, revenind finalmente în M, caracterizat prin viteza de sincronism și cuplul electromagnetic egal cu cel rezistent total, de ≈123[Nm
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
hodografului fluxului rezultant rotoric, fig.6.84. Acesta pleacă din originea A, parcurge câteva cicluri nerepetabile, evoluând prin valori crescătoare, ajunge în S la sincronism la o valoare maximă de ≈2,2[Wb], descrie o spirală puternic amortizată la apariția șocului de cuplu rezistent și revine în regim staționar pe un cerc (C), stabilindu-se la o valoare constantă de ≈2[Wb]. Faptul că hodograful fluxului rezultant rotoric descrie un cerc atestă că mașina funcționează în regim simetric. Dacă, de exemplu
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
se va stabiliza pe un alt cerc de rază mai mică. a2) Generator subsincron direct. Noua situație analizată, caz d.g., se obține din precedenta, a1), în condițiile când după pornirea în gol, la t=0,25s, se aplică rotorului un șoc de cuplu de sens invers, chiar de valoare redusă, (de -15[Nm] în analiza de față) și corespunde regimului de generator subsincron al mașinii de inducție dublu alimentată. Din rezultatele obținute prin simulare se deduce faptul că mașina prezintă o
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
că mașina prezintă o instabilitate pronunțată, chiar la valori mici ale cuplului aplicat pe arbore. Astfel, în fig. 6.85 se constată tendințe de accelerare a rotorului, urmate de reveniri la valoarea subsincronă. Frecvența acestor oscilații cvasiîntreținute depinde de valoarea șocului de cuplu, fiind în general proporțională cu mărimea acestuia. Simultan cu oscilațiile vitezei spre valori peste cea de sincronism, urmate de reveniri la viteza subsincronă se constată și oscilații importante ale cuplului electromagnetic, fig. 6.86. Oscilațiile de energie, manifestate
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
fiecare dată când rotorul se ambalează în suprasincronism urmată de o revenire la valoarea subsincronă. Hodograful fluxului rezultant rotoric, din fig. 6.90 conține o primă porțiune OS corespunzătoare pornirii în gol și stabilirii la viteza de subsincronism. După aplicarea șocului de cuplu, acesta descrie curbe spirale descrescătoare, amortizate, echivalente unor situații de încărcare continuă a mașinii, ajungând la o valoare limită-minimă (de exemplu în punctul A) când se manifestă printr-o „relaxare energetică” însoțită de trecerea bruscă din A în
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
primele momente, urmate de o puternică accelerare, însoțită de o suprareglare însemnată și intrarea în suprasincronism, de fapt stabilirea la o viteză egală cu suma pulsațiilor tensiunilor armăturilor, împărțite la numărul de perechi de poli: . La t=0,25s apare șocul de cuplu negativ de -150[Nm], care determină o accelerare a rotorului, iar după câteva oscilații rotorul revine la viteza constantă suprasincronă dată de suma pulsațiilor tensiunilor aplicate. Creșterea timpului de pornire la gol sugerează că, spre deosebire de cazul d.m., pornirea
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
după care urmează un număr însemnat de variații ale cuplului, însoțite de oscilații ale vitezei, o accelerare puternică în ultimele momente ale pornirii, o suprareglare urmată de intrarea în suprasincronism (când ΩR=172,7rad/s) în punctul S. După aplicarea șocului de cuplu negativ, în primele momente viteza crește, iar după câteva oscilații revine la valoarea de suprasincronism (punctul G). În fig.6.94 se redă hodograful fluxului rezultant rotoric, de unde se remarcă faptul că din repaus, (A) până la terminarea pornirii
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
punctul G). În fig.6.94 se redă hodograful fluxului rezultant rotoric, de unde se remarcă faptul că din repaus, (A) până la terminarea pornirii în gol și ajungerea la suprasincronism (S) punctul de funcționare evoluează pe curbe nerepetabile, apoi la aplicarea șocului de cuplu se produce o inversare a sensului de parcurgere a ciclului, după care urmează parcurgerea unei spirale (C1) caracterizată prin creșterea razei, finalizată prin evoluția pe cercul (C), de rază mai mare ca la gol. Se justifică astfel faptul
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
intervalul Studiul regimurilor nesimetrice ale mașinilor de inducție trifazate 467 de timp t(0; 0,4s) rotorul accelerează, având tendința de sincronizare la o viteză unghiulară dictată de suma dintre cele două pulsații ale tensiunilor (≈ 173 rad/s). La aplicarea șocului de cuplu de -70Nm (la t=0.4s), adică dacă se manifestă din exterior o tendință de antrenare a rotorului peste viteza de sincronism, rotorul intră în oscilații, mașina lucrează ca generator și reacționează cu un cuplu electromagnetic variabil, în jurul
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
fluxul rezultant rotoric crește, trece printr-o valoare limită (la depășirea cu câteva procente a vitezei de sincronism - suprareglare a vitezei - punctul S1') și se deplasează în S1 când rotorul ajunge aproape de sincronism ca motor în gol. La aplicarea unui șoc de -70 Nm (la 0.4 s), hodograful descrie curba S1-S corespunzătoare trecerii în regimul de generator suprasincron. În continuare G.A. este excitat în c.c., la t=0.6 s, fluxul în mașină și în particular cel rotoric
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
ori fac muzică sau dans sub supravegherea învățătorilor. La 15 cop ii sunt angajați sau colaborează 13 profesori sau învățători. Raportul de unu la unu este benefic, copiii nu mai au nevoie de meditații, având profesori specializați, trec cu ușurință „șocul” clasei a V‐ a ori cel al clasei a IX‐a. Aflată la al treilea an de funcționare Școala E uropeană din București cheamă la cumințenie și modestie, îndemnându‐i pe copii să se accepte reciproc. * Progresul, organ liberal politic
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pentru public și aceasta a fost cartea câștigătoare. Intuiția potrivită, la locul potrivit i-a făcut oameni de presă pe Lucian Pârvoiu, Mihai Ursu, Corina Radu (fost Gâlcă), Cătălin Striblea, Aurina Petrea, Cristi Lapa, Cătălin Lența, Timona Balmuș, Clara Bi șoc, Dan Cernat Marin, Cătălin Sîmpetru, Gabi Oprița, Luminița Lăzărescu și mulți alții. Dintre cei care n-au slujit TV.V., Unisonul sau Meridianul, dar sunt din județul Vaslui: Vasile Arhire (TVR Ia și), Laurențiu Șoitu (prof. Univ. Iași) iar REACȚIA este
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Capitolul trei furnizează analiza modului în care răspund decidenții de politici fiscal-bugetare din România provocărilor determinate de criza economică și financiară, estimând o funcție de reacție a politicii fiscal-bugetare. Mi-am propus testarea reacției soldului bugetar actual/soldului bugetar structural la șocurile manifestate de nivelul gradului de îndatorare publică, decalajului de producție, inflație, performanță guvernamentală și stabilitate politică precum și valorile anterioare ale soldului bugetar primar/structural. În urma rezultatelor obținute am putut analiza procesul de decizie privind politica fiscal-bugetară în România, testa constrângerile
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
cu performanțe mai bune și relevanță superioară pentru România - o regulă fiscală îmbunătățită bazată pe creștere. Analizez apoi, pe baza unor simulări Cuvânt-înainte efectuate cu ajutorul specialiștilor de la Comisia Națională de Prognoză, performanța regulilor fiscale pe soldul structural, ca răspuns la șocurile generate de deviația outputului și ca răspuns la deviațiile din trecut ale deficitului bugetar față de ținta de deficit bugetar pe care România s-a angajat să o respecte pe termen mediu. În plus, consider optimală aplicarea unui pachet integrat de
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
ridicate. Propun analiza performanței managementului fiscal în România pe baza estimării indicatorului sold bugetar structural, prin intermediul căruia se va evalua, în capitolele următoare, gradul de discreționarism al politicii fiscalbugetare din România, testarea reacției soldului bugetar actual/soldului bugetar structural la șocurile manifestate de nivelul gradului de îndatorare publică, decalajului de producție (output gap), valorile anterioare ale soldului bugetar primar/structural, valorile cursului de schimb și ale ratei inflației. Un alt scop al acestui capitol este cel legat de analiza gradului în
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
nu, prociclică sau nu și măsura în care ea este ancorată pe termen mediu sau nu. În plus, analiza eficienței stabilizatorilor automați în România, prezentată în capitolul trei, va permite și testarea capacității de reacție a politicii fiscale la apariția șocurilor asimetrice, în situația aderării țării noastre la Zona Euro. 1.2. Aspecte metodologice privind folosirea indicatorului sold bugetar structural. Abordare teoretică Apariția deficitelor bugetare sau a excedentelor bugetare mai mari sau mai mici poate avea drept cauză atât acțiuni discreționare
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
este cert că un asemenea nivel calculat al PIB potențial corespunde unei balanțe comerciale externe echilibrate”. Dobrescu își fundamentează abordarea pe „următoarele ipoteze metodologice: PIB potențial este concomitent asociat cu o inflație constantă și o balanță comercială externă sustenabilă; toate șocurile dinspre ofertă afectează acest nivel, PIB potențial fiind astfel un indicator variabil iar output gap-ul reflectă în mod exclusiv presiunea dinspre cererea agregată”. Procedura inovată de Dobrescu arată că „estimarea output gap conține importante părți ale componentelor ciclice care
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
de politici macroeconomice și pentru teoreticieni deopotrivă o constituie construirea și implementarea indicatorului core deficit (deficitul de bază). Este o variantă a deficitului bugetar de tip structural, care elimină nu numai efectele datorate ciclicității economiei, ci și pe cele ale șocurilor temporare, ca de exemplu arieratele, anumite impozite introduse temporar, amânări ale creșterilor salariale etc. (în țările aflate în tranziție pot apărea anumite perturbații care pot influența semnificativ mărimea PIB). Literatura științifică. Efectele macroeconomice ale arieratelor Există relativ puține studii care
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
împuternicit personalul direcțiilor generale ale finanțelor publice județene și a municipiului București în vederea efectuării unor verificări cu privire la arieratele înregistrate de unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale. Analiza problemei arieratelor argumentează clar nevoia de îmbunătățire a indicatorului sold bugetar structural care să reducă influența șocurilor temporare asupra deficitului. Vorbim aici despre arierate sau anumite taxe introduse temporar, ca de exemplu taxa pe veniturile suplimentare obținute de companiile din energie ca urmare a aplicării calendarului de liberalizare. Din analiza efectuată, rezultă clar necesitatea implementării unui indicator
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
își propune analiza sustenabilității finanțelor publice din România și estimarea capacității acestei țări de a genera surplusuri bugetare primare - pe baza unei funcții de reacție a politicii fiscale. Mi-am propus testarea reacției soldului bugetar actual/soldului bugetar structural la șocurile manifestate de nivelul gradului de îndatorare publică, decalajului de producție, inflație, performanța guvernamentală și stabilitatea politică precum și valorile anterioare ale soldului bugetar primar/structural. În urma rezultatelor obținute vom putea analiza procesul de decizie privind politica fiscal bugetară în România, testa
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
adoptate de România și analiza eficienței stabilizatorilor automați în România. România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare Aceste tipuri de estimări prezintă o valoare adăugată ridicată în condițiile în care permit analiza capacității de reacție a politicii fiscale la apariția șocurilor asimetrice, în situația aderării României la Zona Euro. În a doua parte a capitolului estimăm mărimea stabilizatorilor automați pentru România. Analiza este strict necesară pentru a testa capacitatea de stabilizator a politicii fiscal bugetare, mai ales din perspectiva nevoii de
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
fost propusă de Blanchard și Perotti (2002) și apoi extinsă în lucrările lui Perotti din 2005 și 2007. România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare Fatás și Mihov (2001b) constată o creștere de magnitudine mare a consumului privat la un șoc pozitiv din partea cheltuielilor guvernamentale. Concluzii asemănătoare găsim la Blanchard și Perotti (2002) și Perotti (2005) și Perotti (2007). Pe de altă parte, Mountford și Uhlig (2005) stabilesc, pe baza unor evidențe empirice, că există un răspuns insignifiant al consumului privat
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]