12,690 matches
-
Turnu Severin, ca director al Școlii Normale. Condamnat la moarte de autoritățile germane de ocupație, pentru că admisese ca unul dintre elevi să tipărească o poezie patriotică, pedeapsa îi este comutată în muncă silnică. După război, va fi ales senator din partea ținuturilor natale. B. este unul dintre pedagogii de seamă ai României moderne. Autor, în 1878, al unui apreciat manual de pedagogie practică, a tipărit numeroase cărți de specialitate. Scrie într-o limbă literară de o surprinzătoare plasticitate și de o savoare
BORGOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285818_a_287147]
-
de clișee „poetice”. Dar marea literatură specifică acestui autor începe odată cu revelațiile reportericești, străbătute de o infinită generozitate și de o simbolică poetic-umană, din Țări de piatră, de foc și de pământ (1939). Sunt reportaje despre minele de aur din ținutul moților, cărora le urmează altele, despre Valea Jiului, despre lumea petrolului, a tăbăcăriilor, a periferiilor marilor orașe etc. Toate culminând cu marea aventură geologico-istorică a curgerii Oltului. Prin aceste proze poetice, B. este, la noi, creatorul reportajului literar, gen în care
BOGZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
În broșuri i-au apărut în deceniul al treilea și alte tălmăciri. Izbânzile lui ca traducător sunt versiunile pe care le realizează din Charles de Coster (Legenda și întâmplările vitejești, vesele și glorioase ale lui Ulenspiegel și Lamme Goedzak în ținuturile Flandrei și aiurea, 1947), Aleko Konstantinov (Bai Ganiu, 1955), Alphonse Daudet (Tartarin în Alpi, 1956, Minunatele isprăvi ale lui Tartarin din Tarascon, 1956), Branislav Nușici (Anii de școală, 1957). Ca publicist, B. are un condei teribil de spornic. Îndeosebi la
BOTEZ-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285831_a_287160]
-
prin ăi coclauri”, îl încearcă păreri de rău după „dulcea isihie a drumeției de altădată”. Indispus de tracasările de zi cu zi, își caută un refugiu în „liniște și singurătate”. Mai cu un popas, mai cu un taifas, umblărețul colindă ținuturi care îi suscită apetența pentru descrieri. Străinătatea, unde își plimbă pașii de „gură-cască”, îl inspiră mai puțin. Cele câteva figuri care reapar mereu în aceste însemnări sunt personaje virtuale ale unei proze pe care, lipsit de inventivitate, nu ajunge să
BOTEZ-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285831_a_287160]
-
capră, București, f.a.; Ferdinand von Saar, Sălbateca, București, f.a.; Charlot Strasser, Corabia ciumată, pref. trad., București, f.a.; Paul Verlaine, Închisorile mele, București, f.a.; Charles de Coster, Legenda și întâmplările vitejești, vesele și glorioase ale lui Ulenspiegel și Lame Goedzak în ținuturile Flandrei și aiurea, București, 1947; Aleko Konstantinov, Bai Ganiu, pref. Simion Rusachiev, București, 1955 (în colaborare cu Tudor Călin); Alphonse Daudet, Tartarin în Alpi, București, 1956, Minunatele isprăvi ale lui Tartarin din Tarascon, București, 1956; ed. pref. Elena Beram, București
BOTEZ-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285831_a_287160]
-
leat/ prin răzmerițe frânte-n Bălgărat /[...] În țara mea de aur și de piatră/ nevoile și caznele te latră;/ zicalele de râs și voie bună/ au înlemnit, ca un ghețar pe strună...” (Eu sunt din țara...). Pastelurile circumscriu peisaje ale ținutului natal (Țara Moților), într-o stilizare austeră, specificările de natură geografică fiind intensificate prin prezența elementelor de lexic ardelenesc. Unele poeme ( Când zarea) prefigurează o altă fațetă a poeziei sale, desfășurată, odată cu revenirea autorului în circuitul editorial, după un sfert
BUCSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285899_a_287228]
-
, A.[natol] E.[milian] (16.VI.1925, Cofa-Hotin - 4.III.1977, București), poet, prozator, eseist și traducător. Este fiul Liubei (n. Marian), învățătoare, și al lui Eftimie Baconschi, preot, amândoi descendenți ai unor vechi familii de răzeși moldoveni din ținuturile Lăpușnei și ale Orheiului (patronimul Marian al familiei mamei este atestat încă din 1633). Este frate cu Leon Baconsky. Studiile liceale le face la Chișinău (1936-1944, Liceul „Alecu Russo”) și apoi la Râmnicu Vâlcea (1944-1945, Liceul „Al. Lahovary”). În 1945
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
1913; I. Bârlea, Balade, colinde și bocete din Maramureș, București, 1924; Tudor Pamfile, Cântece bătrânești, doine, mustrări și blesteme, Tecuci, 1926; D. Furtună, Cântece bătrânești din părțile Prutului, București, 1927; N. Georgescu-Tistu, Folclor din județul Buzău, București, 1928; I. Diaconu, Ținutul Vrancei, București, 1930; C. Rădulescu-Codin, Comorile poporului, București, 1930; C. Brăiloiu, Cântece bătrânești din Oltenia, Muntenia, Moldova și Bucovina, București, 1932; I. Diaconu, Folclor din Râmnicu Sărat, I-II, Focșani, 1933-1934; Folclor din Transilvania, București, I-X, 1962-1990; Al. I.
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
în programul revoluției de la 1848, duce la constituirea A., societate care, printr-un program larg, mobil, de preocupări și înfăptuiri culturale, sociale și economice, s-a orientat către afirmarea individualității naționale și întărirea solidarității românilor din Transilvania și din alte ținuturi. La elaborarea statutelor au participat George Barițiu, Ioan Pușcariu, Timotei Cipariu și Andrei Șaguna, constituirea asociației având loc la Sibiu, în zilele de 23-26 octombrie 1861. Primul președinte al ei a fost Andrei Șaguna, vicepreședinte - Timotei Cipariu, iar secretar - George
ASTRA (ASOCIAŢIUNEA TRANSILVANA PENTRU LITERATURA ROMANA SI CULTURA POPORULUI ROMAN). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285478_a_286807]
-
desemnați, încă din primii ani, dar și mai târziu, numeroși cărturari de peste munți (C. Hurmuzachi, A. I. Odobescu, M. Kogălniceanu, G. Sion, Titu Maiorescu, B. P. Hasdeu, V. Alecsandri, N. Iorga ș. a.), la adunările generale participând, de asemenea, invitați din toate ținuturile locuite de români. Între membrii de onoare figurează și personalități precum J. Urban Jarnik, Gustav Weigand, Elena Văcărescu, Mario Roques, Em. de Martonne, W. Meyer-Lübke. Activitatea A. a fost structurată inițial în trei secții, propuse în 1864 și activate în
ASTRA (ASOCIAŢIUNEA TRANSILVANA PENTRU LITERATURA ROMANA SI CULTURA POPORULUI ROMAN). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285478_a_286807]
-
îi apare în 1966. Este membru al Uniunii Scriitorilor din 1969 și al Asociației Artiștilor Plastici din Cluj din 1992. Maniera de a povesti a lui B. descinde în linie directă din proza lui Panait Istrati, de care îl leagă ținuturile dunărene și dobrogene de baștină. El nu are însă nici forța, nici lirismul maestrului de sub tutela căruia a făcut, de-a lungul anilor, evidente eforturi de a se emancipa. Cele mai bune texte realizează acea atmosferă de balcanism românesc (Pe
BALACEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285557_a_286886]
-
din Marțial, La Rochefoucauld, Maeterlinck, Baudelaire, Alain. Debutează în revista „Izvorașul” (1919-1920) cu un articol despre folclor, domeniu care l-a atras în alte câteva rânduri, B. fiind și editorul unui florilegiu din lirica populară, Cântece de dragoste din toate ținuturile locuite de români, apărut în 1924. La „Cele trei Crișuri” a trimis (1930-1934) informații despre viața literară bucureșteană. În general, critica lui este una de recomandare. Aproape un deceniu, în „Adevărul literar și artistic”, a publicat numeroase recenzii la cărți
BAICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285545_a_286874]
-
București, 1957; Échos ibériques et hispano-américains en Roumanie (în colaborare), București, 1959; Tchékhov en Roumanie (în colaborare), București, 1960; Publicațiile periodice românești, vol. II (în colaborare cu Georgeta Răduică și Neonila Onofrei), București, 1969. Culegeri: Cântece de dragoste din toate ținuturile locuite de români, Cluj, 1924. Ediții: N. Filimon, Ciocoii vechi și noi, pref. edit., Craiova, 1931; ed. București, 1944, Nenorocirile unui slujnicar, pref. edit., București, 1933, Opere alese, pref. G. Ivașcu, București, 1957, Opere, I, introd. Mircea Anghelescu, București, 1975
BAICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285545_a_286874]
-
dintre cei patru copii ai preotului Lazăr (Leon) Asachi și ai Elenei Asachi (n. Ardeleanu), familia lui având, se pare, o ascendență transilvăneană. Tatăl a desfășurat o bogată carieră ecleziastică, împletită cu misiuni culturale și politice, la Herța, apoi în ținutul Hotinului și la Lvov și, după 1803, la Iași, unde în 1820 ajunge arhimandrit, în urma serviciilor aduse mitropolitului Veniamin Costache. Cleric iluminist, Lazăr Asachi îmbogățește literatura română cu primele transpuneri din preromanticii Young și Bernardin de Saint-Pierre. A. a urmat
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
ar fi amintirea. C. este unul dintre cei dintâi care dă o definiție a folclorului, adoptă o metodă de culegere riguroasă, introduce exigențele filologice în studierea folclorului. Împreună cu Ovid Densusianu, a publicat, în colecția „Biblioteca pentru toți”, Povești din diferite ținuturi locuite de români (1909) și Poezii populare. Din diferite regiuni locuite de români (1910). În 1909, C. a editat Din bătrâni. Cum și ce povestesc cronicarii despre vremurile și domniile din trecut. El percepe cu finețe nevoia de popularizare a
CANDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286063_a_287392]
-
Lucia Berdan, Iași, 1999; Lumea basmelor, îngr. Antoaneta Olteanu, pref. Al. Dobre, București, 2001; Iarba fiarelor. Studii de folclor. Din datinile și credințele poporului român, îngr. Al. Dobre, pref. Dan Horia Mazilu, București, 2001. Culegeri: Graiul nostru. Texte din toate ținuturile locuite de români, I-II, București, 1906-1908 (în colaborare cu Ovid Densusianu și Th. D. Speranția); Din popor. Cum grăiește și simte țăranul român, București, 1908 (în colaborare cu Ovid Densusianu); Povești din diferite ținuturi locuite de români, București, 1909
CANDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286063_a_287392]
-
Graiul nostru. Texte din toate ținuturile locuite de români, I-II, București, 1906-1908 (în colaborare cu Ovid Densusianu și Th. D. Speranția); Din popor. Cum grăiește și simte țăranul român, București, 1908 (în colaborare cu Ovid Densusianu); Povești din diferite ținuturi locuite de români, București, 1909 (în colaborare cu Ovid Densusianu); Din bătrâni. Cum și ce povestesc cronicarii despre vremile și domniile din trecut, București, 1909; Poezii populare. Din diferite regiuni locuite de români, București, 1910 (în colaborare cu Ovid Densusianu
CANDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286063_a_287392]
-
și se retrage, cu familia, în Rusia. În ianuarie 1775, Ecaterina a II-a îi conferă demnități (rang de consilier de stat și gradul onorific de general maior), mai acordându-i, între privilegii, o reședință și mai multe sate în ținutul Moghilev (în Ucraina de azi). În Rusia, C. își încheie, în 1776, prima sinteză istoriografică (în limba greacă): Istoria politică și geografică a Țării Românești, în care informația, bogată și diversă (cu caracter istoric, geografic, juridic, economic și statistic), și
CANTACUZINO-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286069_a_287398]
-
reflexiei și un spor de vrajă imaginarului oniric. Lumini și umbre, culori mirobolante, sonuri misterioase compun ambianța unui ceremonial descriptiv ritmat în cadențe ample, de poem. Livrescul, de reflex apolinic, se transfigurează romantic sub freamătul trăirilor călătorului care, în acele „ținuturi ale distrugerii”, unde timpul pare că s-a oprit, descoperă cu înfrigurare „ideograme ale veșniciei”. În „țara umbrelor” deznădejdea nu-l covârșește pe căutătorul de esențe pentru că, în eterul sondabil al ideii, el află cheia de boltă: dacă materia stă
CANTACUZINO-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
28.V.1963, Cluj), prozator. Este al doilea dintre cei opt copii născuți în familia Anei (n.Olariu) și a lui Nicolae Agârbiceanu. Pădurar, gospodar înstărit, știutor de carte, tatăl se va muta mai târziu ca „vigil de pădure” în ținutul Odorheiului. În 1889, A. începe școala în satul natal. Din 1892 urmează la Blaj gimnaziul și apoi liceul, bacalaureatul trecându-l în 1900. Către sfârșitul liceului se încearcă în literatură și trimite „Unirii” din Blaj, în 1899, mai întâi o
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
În acea corabie care iată că-ntr-o bună zi / Se-arată de neînchipuit în fața ta.” Într-un limbaj în care „expresionismul țărănesc” al poetului (Eugen Simion) dobândește accente profetice, rostirea tinzând spre uscăciunea tendențioasă a formulării biblice, A. descrie ținuturile străbătute ca pe niște „vămi ale pustiei” („Înaintez? Opritu-m-am? Sunt singur absolut / Începe-ascensiunea mea prin vămile văzduhului”), pe care numai Poetul are tăria și determinarea să le străbată, în virtutea unor afinități esențiale: „Poetul și Pustia, pururea frați / Porniți în căutare
ALEXANDRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
limbii, care poate fi constatat la nou-născut și la sugar în cursul lunii a doua; i) reflexul tonic optic, ce apare la nou-născut și persistă 1-2 luni; j) reflexul Landau, ce apare la 7-8 luni și persistă până la 2 ani (ținut suspendat în poziție orizontală și în decubit ventral, copilul face extensia capului și întinde membrele inferioare, iar dacă se flectează pasiv capul, copilul flectează și picioarele); k) reflexul de sprijinire, prezent la naștere, persistă 2 luni; l) reflexul de pășire
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
pictorița descoperită de mine, vreau s-o cunoașteți pe autoarea frumoaselor tablouri, de acum încolo ea va picta pentru curtea regală și va fi onorată pentru munca ei. A apărut și regele, ocupat până atunci cu primirea musafirilor veniți din ținuturi îndepărtate și mare i-a fost mirarea când a zărit-o pe frumoasa fată. Ce or căuta ea în curtea mea, se tot întreba, până regina a clarificat situația:Hai, dragul meu, s-o cunoști pe această pictoriță frumoasă și
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
copilărie? Cât ulei de măsline? Usturoi? Ea Îi răspunse la fiecare dintre Întrebări, pentru că avea impresia că asta indica faptul că era, În sfârșit, ceva În neregulă cu ea, ceva organic, și pentru că nu rata nici o ocazie să colinde prin ținutul copilăriei sale. Pe doctor Îl chema Müller. German prin naștere, se lepăda de rasa sa atunci când venea vorba de mâncare. Cu vinovăție postbelică, condamna bratvurștul, sauerbraten și Königsberger Klopse ca pe niște mâncăruri vecine cu otrava. Erau Hitlerul alimentelor. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
cineva. E foarte existențial. ― Ce-i aia? ― Ce-i aia ce? ― Existențial. Îmi aruncă o privire directă. ― Un existențialist e o persoană care trăiește clipa. Nimeni nu mai vorbise cu mine așa vreodată. Îmi plăcea. În timp ce treceam cu mașina prin ținutul galben, Scheer mi-a spus și alte lucruri interesante. Am Învățat despre Ionesco și teatrul absurdului. Și despre Andy Warhol și Velvet Underground. E greu de exprimat cât de Încântat a fost un puști ca mine, din mahalaua culturală, auzind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]