7,946 matches
-
Dă-mi-o-napoi. N-ai ce face cu ea, măgar prost ce ești. — Maimuțoi prost, nu măgar, tanti, spuse Hungry Hop, oprindu-se la jumătatea drumului, uimit că încurcase niște ființe atât de diferite una de alta. E maimuțoi, nu măgar. — Maimuțoi-măgar, țipă Ammaji. Nu mai sta acolo ca prostul, fugi după el. Și, amintindu-și îndatoririle sale, băiatul de la Hungry Hop se repezi după creatură, urlând și răcnind, agitând prin aer două bețe într-un fel atât de alarmant că până și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
lângă Sampath și primindu-i pe oamenii binevoitori care veneau sus tocmai în scopul, după câte se părea, de a aduce alune și banane? Pline de afecțiune, maimuțele femele îl țesălau pe Sampath când acesta stătea, mulțumit în sine, dar țipând: — Hei, nu mă mai trage așa de păr. Dar, cu fețe amuzate și viclene, care arătau de parcă ar fi înțeles că se jucau, reveneau în cerc după ce fuseseră alungate, ca să continuie îngrijirea șuvițelor sale celor alunecoase și lucioase, care, grație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
Îmi poți spune, Baba, când mă pot aștepta să am un fiu? îi șopti el. Sampath, nefiind în dispoziția necesară să-i răspundă, își retrase piciorul și-l vârî sub el. Se temea puțin de polițist, care nu numai o dată țipase la el când ignorase regulile de trafic în timp ce mergea cu bicicleta la serviciu. — Nu trebuie să te-ngrijorezi, îi spuse grăbit domnul Chawla, nedorind să-l supere pe polițist. Îl poți întreba altă dată. Uneori e greu să-l faci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
pielea de culoarea scoarței de copac, cu talii ca tulpinile și cu echilibrul florilor, cu urechi ca frunzele pufoase și guri moi precum. — Chiar să faceți liniște, spuse Sampath somnoros. Mă enervați cu săritul vostru. Numai că, strâmbându-se și țipând, ele săreau prin copac și acopereau pământul de dedesubt cu o epavă de crengi. — Încetați, spuse spionul, care fusese lovit de o crenguță. Încerca să se gândească la ideile sale și să le ordoneze pe toate, pentru că, în ultima vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
care, sub jurisdicția lui Ammaji, alcătuiseră o armată aruncătoare de pietricele - plini de curaj, își trimiteau artileria de proiectile din prăștii, alergând înainte și-napoi printre copaci, simțindu-se ei înșiși îmbătați de agitația stârnită. — Nu vă atingeți de maimuțe, țipa domnul Chawla, fluturându-și brațele în încercarea de a smulge prăștiile din mâinile adepților. Sunt periculoase. În starea în care sunt, o să se întoarcă împotriva voastră. Numai că, în momentul acela, nici el nu știa exact ce să facă. Ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
de jur împrejurul lui, fragmente inutile de gânduri treceau pe lângă Sampath, toate mișcându-se prea repede ca să le poată opri și prinde. Putea să sară; dar, nu, nu ar face el așa ceva. Putea să le tragă pe maimuțe de cozi; nu, ar țipa. Nu, mai bine ar fi să se țină strâns... Din fericire, înainte ca vreo persoană să fie realmente rănită sau mușcată, maimuțele se aventurară în pădurea de cercetare a universității, sătule de zgomotul pe care îl făceau oamenii sau poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
urcă în fugă pentru a se posta amenințător în fața funcționarului oficial, neținând seama de urmele de noroi pe care pașii săi le lăsaseră pe podeaua lustruită, vopsită în roșu. Fără a se opri pentru schimbul obișnuit de amabilități, începu să țipe. Ați auzit noutățile? aproape că urlă în starea de excitație nervoasă în care se afla. Maimuțele îl amenință pe fiul meu. Amenință doamnele din comunitate și perturbă liniștea. Distrug atmosfera religioasă a întregii curți. Trebuie să le eliminăm neîntârziat. Inspectorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
Ah, îmi cer iertare, zise Verma. Știți ce încurcate sunt liniile telefonice din orașul ăsta - doar din când în când se-ntâmplă să nimerești numărul bun. La câteva minute după aceea: țâr, țâr. țâr. — Vrei să-ncetezi să mă suni? țipă nervos brigadierul. — Cling, cling. — Vai, îmi cer scuze, domnule. Brigadierul trânti receptorul în furcă, scoase telefonul din priză și se retrase la baie, unde se așeză pe vasul său de toaletă de tip occidental, cu binoclul la ochi, cercetând cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
de protestatari merseră la biroul inspectorului sanitar șef. Pe drum, mulțimea își adună puterile, chiar dacă stătea deja în picioare de ceva vreme, și începu să-și strige zgomotos sloganele. „Dacă te ungi cu miere pe la gură o să prinzi destule muște“, țipau ei. „Mătură în fața ușii tale. Răspunsurile tale sunt pe lângă întrebare. Mai multe murături la un loc fac o droaie. Orice boabă de fasole își are pata ei. Aduni scaieți și vrei să iasă murături? Arată niște dinți curați.“ — Îi auzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
lipsită de sens. Fața i se albise. — Ce-i cu tine? îl întrebă alarmată Pinky. — Mulțumesc de întrebare, reuși el să articuleze. Dar e mai bine să mergeți singuri. De ce e mai bine? îl întrebă Pinky exasperată. — Pentru că așa e, țipă tare și nervos, iritat subit de toate și de toți. Aveau să-l omoare. Avea să moară, pur și simplu. Lasă-mă-n pace. O să mi se facă rău. Lasă-mă-n pace, lasă-mă-n pace, lasă-mă-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
în mașini care veneau repede în spatele său și își aminti că era ziua în care trebuiau să prindă maimuțele. Fără-ndoială, erau înșiși cei care aveau să prindă maimuțele, în drum spre livadă, exact ca el! — Dă-te din drum, țipau la el. Dă-te din drum. Încercă să cotească rapid pe altă stradă, dar aceasta era foarte îngustă și dubița i se înțepeni. Astfel de lucruri sunt menite a se întâmpla în momente cruciale din viață, desigur, astfel că dură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
învârtea pumnii prin aer, bolborosea ceva despre fraudă și trădare, redundanță și evacuare; — Sunt banii mei și îi vreau! spunea el. Îmi vreau banii și îi vreau acum! Orașul e plin de tipi ca el, de băieți și fete care țipă și urlă și plâng, acuzând neșansa în fiecare clipă. Am citit într-o revistă că ar fi cu toții pacienți din azilele municipale de boli nervoase. Le-au dat drumul acum zece ani, când au apărut problemele financiare. Acum e la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
înghesuit între pereții de sticlă și oțel ai unei cabine telefonice. Se chinuia îngrozitor acolo, asta era cât se poate de clar. În timp ce mă apropiam, a bătut de mai multe ori cu palma lui cărnoasă și palidă în metalul încins. Țipa - dar n-am înțeles ce. Pun pariu că la mijloc era vorba de bani. Întotdeauna la mijloc sunt banii. Poate și drogurile sau femeile. În canalele străbătute de cabluri de sub străzi, și pe cărările imateriale ale cerului, câtă violență răbufnea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
nimic rău. Eram convins că o singură tresărire, o singură clipire a ochilor, și vestiarul ar deveni centrul unor efecte speciale... Apoi au apărut șase tipi uriași - cred că de pe terenurile de badminton de la capătul coridorului. Sportivii ăștia sclipitori, miștocari, țipau și înjurau și se bășeau în timp ce se dezbrăcau pentru duș. Nu le-am văzut fețele. Nu puteam să-mi ridic capul fără să dau de pămătuful cât blana de castor al unei subsuori sau de hieroglifele păroase care acopereau vreun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
sulă zdravănă, care mi se bălăngănea la doi centimetri de nas, ca într-o secvență de film porno. A urmat o bătaie cu prosoapele timp de zece minute. Gagicuța în halat chiar și-a băgat capul pe ușă și a țipat la ei prin aburul care umpluse baia... N-am mai putut suporta. Mi-am adunat scâncind hainele, pe care le-am înghesuit în punga luată pe gratis. M-am arătat pe Sixty-Sixth Street cu vesta jilavă de sudoare, cu niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
jilavă de sudoare, cu niște bermude până la genunchi, ciorapi negri și espadrile scâlciate. Dacă mă gândesc mai bine, arătam exact ca toți ceilalți. Ființa mea tânjea după întuneric și liniște, dar soarele funcționa cu motoarele la capacitatea maximă, în timp ce eu țipam după un taxi în febra galbenă a Broadway-ului. Nu există decât o singură cale dacă vrei să devii un bătăuș bun: trebuie să te bați tot timpul. Motivul pentru care cei mai mulți dintre oameni nu știu să se bată e că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
de la hotel, s-a dovedit a-mi fi un bun amic. A alergat la farmacie și la magazinul de băuturi. Cu aparițiile lui fugitive, cu dezlănțuita-i sete de viață, era o picătură de culoare în după-amiaza insipidă. Chiar a țipat la mine când m-a găsit făcut pulbere, în față la The Money Game, la ora zece și jumătate dimineața, făcând o mutră de parcă i-ar fi fost greu să aducă pileala. Dar i-am întors-o și eu. — Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
de-ajuns și unul dublu. Fat Paul puse băutura pe tejghea. Apoi își strânse mâna și se apleca, spre mine. Dădu gânditor din cap. Avem o stripteuză nouă, îmi vându el pontul. Veronica. Iisuse. O frumusețe. — O să fiu pe fază. — Țipa aia, Selina. I-o mai tragi din când în când, nu-i așa? — Nu mă întreba pe mine, amice. Am auzit zornăitul lanțurilor. Ne-am întors: o umbră mică aștepta momentul favorabil în spatele ușii de sticlă închise. — Pleacă dracului de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
i-am pierdut urma. Ce mincinos, Alec ăsta. Își avea bârlogul într-un bloc cu apartamente de serviciu, nu departe de Marble Arch - un fel de azil de noapte cu ștaif și pipărat la preț pentru singuratici și flotanți, și țipi în trecere, care îți dădea sentimentul unui salon de spital sau laborator: cincizeci de rezerve pentru pacienți înțepeniți, ținuți sub observație. Alec se consideră unul dintre scafandrii apelor adânci ale vieții. Crimă, datorii, droguri - cam astea sunt apele tulburi prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Poate nu-mi voi face niciodată retrospectiva sau poate că nu-mi voi mai reveni niciodată. Îți spun că mi-e groază, mi-e al dracului de groază. „Dă-mi doar nenorociții ăia de bani, bine?“ Asta îmi vise să țip tot timpul. Și dacă nu reușești, nu-ți mai dau nici o șansă... În ianuarie am fost în California - la Los Angeles. Am încheiat niște afaceri ponderate și totul părea posibil. Totul părea atât de simplu și, totuși, lucrurile n-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
zeii vremii. Îi fac praf. Îi izbesc ca picioarele, cu pumnii și mârâi. Oamenii se uită și uneori râd, dar nu-mi pasă. Brațele și picioarele mi se avântă cu mișcări îndesate, ca în dansul unui karateka, țintind cerul. Și țip cât mă ține gura. Lumea crede că am înnebunit, dar prea puțin îmi pasă. Așa, ceva nu admit. E cineva care nu permite ca vremea să fie așa de posomorâtă. De la o vreme, Selina Street mă tot bate la cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
a clienților. Mâncarea nu se va face suficient de rapid pentru a produce rapid bani... Folosindu-mă de căștile scumpe, am urmărit filmul dat în timpul zborului Filmul era o porcărie, desigur. Filmul era ca un curcan care își bătea aripile, țipa și bolborosea Sper ca filmul meu să fie mai bun ca ăsta: și, sincer, sper să scoată mai mulți bani. (Vândut deja liniilor aeriene la trei luni de la lansare? O adevărată tragedie pentru toți cei în cauză.) Știi, lucrul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
actorul ăsta tânăr - e și el gol - pentru marea confruntare. Și eu sar din pat, așa gol cum sunt, și încep să-l rup în bucăți. Sunt pe punctul de a-l omorî, când Butch, goală și ea, începe să țipe: „Lorne, Lorne, scumpule! Iubitule, ce faci? Oprește-te, dragostea mea, te rog, oprește-te!“ Și atunci îmi dau seama că eram - că animalul din mine, pentru că, John, lumea în care trăim e îngrozitoare, John, e o lume... cu adevărat nebună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
privindu-mă cu o figură imobilă... Unde o mai văzusem pe târfa asta nebună? Am mai văzut-o. Undeva Am mai văzut-o undeva. M-am întors prin cartierul poponarilor, Christopher Street Am trecut și prin cartierul lesbienelor - ori, două țipe mari mi-au interzis hotărâte accesul în sanctuarul lor roșu. Apoi am găsit un loc care era clar un bar pentru țipi singuri, și aici nimeni na mai încercat să mă oprească să intru. Citisem despre cuiburile astea de boli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
-o undeva. M-am întors prin cartierul poponarilor, Christopher Street Am trecut și prin cartierul lesbienelor - ori, două țipe mari mi-au interzis hotărâte accesul în sanctuarul lor roșu. Apoi am găsit un loc care era clar un bar pentru țipi singuri, și aici nimeni na mai încercat să mă oprească să intru. Citisem despre cuiburile astea de boli venerice în Scum și Miasma, ambele abordând o linie vădit arogantă. Acum un an sau doi umbla vorba că localurile astea sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]