9,323 matches
-
predici, a amintit și de dreptul de a fi judecat de un tribunal ecleziastic. Cunoștea dihoniile existente între puterea imperială și puterea Bisericii, în fiecare zi scotea în relief câte una, astfel încât să le pună una împotriva celeilalte și să accentueze că nu de el se discuta, ci de supremația privind deținerea puterii. Știa și că riscă mai mult în cazul că l-ar fi predat Sfintei Inchiziții din Roma ce aplica ideile lui Torquemada* drept axiome sacrosancte. Toate astea le
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
cruzime; cei mai puternici înduraseră doi-trei ani, după care se prăbușiseră, sau căzuseră pradă abjurării sau unui jurământ fals pentru a-și grăbi moartea. Ceea ce cu Tommaso nu se întâmplase, ba chiar pe măsură ce timpul trecea, cu atât mai tare se accentua în el convingerea că e ocrotit de diavol și de Dumnezeu, care parcă se luau la întrecere pentru a-l câștiga fiecare de partea lui. Când și când, i se intenta un nou proces pentru a-l aduce în pragul
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
plasează elevul Într-o stare de dificultate În raport cu cei din jur. Această stare nu-i permite o existență sau o valorificare În condiții normale a potențialului intelectual și atitudinal de care acesta dispune și induce un sentiment de inferioritate ce accentuează condiția sa de persoană cu cerințe speciale. În consecință, activitățile educative școlare și/sau extrașcolare reclamă noi modalități de proiectare și de desfășurare a lor În relație directă cu posibilitățile reale ale elevilor, astfel Încât să poată veni În Întâmpinarea cerințelor
ŞCOALA VIITORULUI - ŞCOALA INCLUZIVĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lidia BÂRCĂ, Viorica MANOLACHE, Gianina POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2131]
-
ortodoxă are în el unul din doctrinarii săi clasici și marii săi mistici. El trebuie cunoscut și readus în centrul trăirii creștine, căci învățătura și practica sa duhovnicească nu încetează vreodată să fie plină de folos duhovnicesc. Sfântul Simeon a accentuat faptul că experiența spirituală nu e o simplă relație cu Dumnezeu, ci o prezență vie și conștientă, în fața Ziditorului, în care activitatea spiritului nostru se desfășoară pe un plan suprasensibil și paradoxal<footnote Magistrand Ion I. Bria, „Simțirea tainică a
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
două treimi dintre cehi, polonezi, unguri și bulgari erau de părere că Statele Unite exercită o influență pozitivă asupra țărilor lor, însă mai puțin de o pătrime din populație era dornică să importe modelul economic american.76 Războiul din Irak a accentuat contrastul dintre valorile Statelor Unite și cele europene. Un sondaj inițiat de German Marshall Fund în iunie 2003 a înregistrat un acord de ambele părți ale Atlanticului în privința faptului că europenii și americanii au valori sociale și culturale diferite.77 După cum
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
sondajelor de opinie și al grupurilor-țintă, iar mulți oameni din regiune erau mai degrabă preocupați de ceea ce considerau a fi neajunsurile politicii americane decât de condițiile de viață din America. Rezultatul, de altfel problematic, a fost "o diplomație publică ce accentuează imaginea în detrimentul substanței."198 După cum afirma Danielle Pletka de la American Enterprise Institute, "suntem văzuți ca susținătorii acestor guverne ticăloase. Iar Britney Spears nu va contrabalansa învățăturile antioccidentale cu care cresc mulți tineri în societățile închise."199 În anul 2003, o
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
ar ajuta să selectăm teme relevante și să ne ajustăm răspunsurile pe termen scurt. Și ar trebui, de asemenea, să creștem mult investițiile în puterea blândă. Ne putem permite fără dificultate să dublăm bugetul pentru diplomația publică și să-i accentuăm profilul și direcțiile, de la Casa Albă. La fel de importantă va fi și intensificarea schimburilor între societăți, ceea ce va permite sectoarelor noastre neguvernamentale atât de variate și bogate să interacționeze cu acelea din alte țări. A fost o greșeală fundamentală din partea administrației
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
direcție, ci cunoaștere interdisciplinara. Chiar și așa, statutul de om cult implică voința, căreia i se alătură în mod iminent efortul. Omul cult este autodidact. El este propria să lentilă divergență care propagă atenția și îndemânarea în mai multe direcții. Accentuând cuvântul "propriu", afirmația capătă o conotație complet schimbată. Luând ca subiect de analiză numeroasele cazuri istorice de oameni aflați în poziții înalte în stat, a căror postura necesită un nivel ridicat de cultură, se concluzionează zădărnicia eforturilor depuse de genialii
Statutul de om cult se dobȃndeşte prin efort propriu. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Radu Stoichiţoiu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2308]
-
Dimensiunea contextuală a asistenței sociale, în Tratat de asistență socială, Editura Polirom, Iași. Capitolul 4 Teoria atașamentului 4.1. Isoricul teoriei atașamentului Cercetările realizate asupra atașamentului la copil au fost puternic influențate de teoria psihanalitică a lui Freud, care a accentuat importanța relației mamă-copil. Bowlby (1969) și alți cercetători influențați de teoria psihanalitică credeau că relația de atașament care se dezvoltă între copil și mamă conduce la formarea bazelor tuturor relațiilor interpersonale de mai târziu. În primul an de viață copilul
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
a modelelor capitaliste de producție și de raporturi comerciale, a cunoscut mai multe prelungiri antropologice mai mult sau mai puțin "așteptate". Divizarea disciplinei în tendințe "nobile" și statutare, pe de o parte, precare și depreciate, pe de alta, s-a accentuat într-atât, încât a făcut din economic și din transformările lui mondiale ceva ce seamănă cu un negândit neglijabil pentru minoritatea cea mai teoretică a antropologilor concentrați asupra speculației etnografice sub aspectele ei istorice sau postmoderne. În paralel cu noile
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
o ureche atentă la izolarea lor. Exemplul ales62 poate părea atipic și excepțional, în special în privința schemelor uzuale de interpretare a conflictelor în întreprindere punând în opoziție conducerea și muncitorii. El indică însă complexitatea logicilor sociale endogene, determinate să se accentueze odată cu transformările esențiale ale organizării muncii, nu numai în societățile cu o veche industrializare, ci și în țările așa-zise în curs de dezvoltare. Acestea din urmă sunt într-adevăr locurile privilegiate ale unei cercetări interculturale de management, care își
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în cadrul precedent, și ar trebui să gradeze deficiența unei "legături sociale" criticate neîncetat ca efect al liberalismului economic. "Economia solidară", oarecum vag definită, a fost ridicată în martie 2000 la statutul de sector oficial al politicii guvernamentale. Aceste evoluții succesive accentuează integrarea activității asociative a producției serviciilor celor mai diverse. De exemplu, constituirea unui adevărat câmp al "animației" se manifestă ca una din marginile serviciului public prin intermediul înmulțirii formelor de contract, de subvenție (în bani sau în posturi) și de sub-salarizare
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
importanță, de altfel, majoritatea neavând decât un ritm săptămânal. Începând cu 1950, asistăm la un dublu dinamism: sporirea numărului de funcționari și de angajați de birou; sporirea numărului salariaților manuali (prin suprimarea muncii de prestație). În 1957, mișcarea s-a accentuat (legea-cadru, independența). Dar în 1961 apar semne clare de epuizare. Toate acestea sunt, desigur, corelative procesului politic de decolonizare și de independență. Acest aflux de bani a determinat triplarea sau cvadruplarea centrului urban în doar câțiva ani. Două teme însoțesc
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
câștigă 50 000 franci CFA pe lună și un lucrător manual plătit cu 2 000 sau un țăran al cărui venit anual oscilează în jurul a 5 000? Locuința, hainele, modul de viață nu pot fi comparate. Această ruptură s-a accentuat în mod spectaculos începând cu 1957. Birocrații sunt cei mai mari (am putea spune chiar singurii) beneficiari ai independenței: mărirea salariilor, accesul la posturi superioare (însoțită de înmulțirea acestui tip de posturi). Aceștia se închid în ei înșiși într-o
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
este înconjurat. În propria lor țară, ei sunt niște străini occidentalizați. Situația actuală a angajaților de birou se situează în prelungirea separării dintre elită și mase, care a reprezentat o constantă a sistemului colonial. Independența nu a făcut decât să accentueze într-un mod exacerbat o dinamică introdusă încă de la cele dintâi implantări europene. Dimpotrivă, există o discontinuitate în structura "satului", unde comunitatea tradițională de origine este redusă la un nucleu neglijabil. Două puncte, spuneam, caracterizează această restructurare: amestecul etnic și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
sediul unei subprefecturi (de unde explozia tuturor entităților administrative). Această lustruire a blazonului unei șefii incapabile și decadente, pierzându-se în lupte de prestigiu din alte vremuri, nu este decât un element al situației politico-administrative generale: apare o ruptură (care se accentuează foarte rapid) între o populație nepolitizată care joacă un rol de figurant ușor caricatural (alegerile) și o elită birocratică implicată în politică, dar care este lovită de sterilitate prin lipsa legăturii ei cu masele. Viața economică Suprastructura economică omniprezentă este
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
profană Încât nu se disting” și aceasta poate constitui premisa imaginarului din proza fantastică a lui Eliade. „În nuvelele mele Încerc Întotdeauna să camuflez fantasticul În cotidian (... ). Cred că Întotdeauna transistoricul e camuflat de istoric și extraordinarul de obișnuit” (). Eliade accentuează, de asemenea, repetat, că ideea prezenței unei „sacralități irecognoscibile În realitatea profană este ceea ce conferă unitate prozelor sale realiste și fantastice, dar și cercetărilor de istoria religiilor. Scriitorul ține atât de mult la teoria aceasta Încât o formulează În termeni
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
arbori, numai noi doi, singuri. În pădure simt că poți fi al meu. Te-am regăsit aici, În Întuneric, printre arbori” (/vol. II, 90). Motivul fricii și al uitării anunță rătăcire, despărțirea lor, iar „bătăile tot mai puternice În ușă” accentuează ideea de fatalitate. Ștefan Își dă seama că fără Ileana, fără femeia ursită lui, el nu este „un om Întreg”, „o unitate armonioasă”, este un scindat și Întreaga a doua parte a romanului este romanul mitului tristanian, al căutării erotice
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
El se confundă cu organizația (cu școala). Cultura de roluri (gen "templu") Acest tip de cultură organizațională este patronat de Apollo. Ea este reprezentată sub forma unui templu grecesc, având o structură bine definită, specializată. Este specifică organizațiilor birocratice, care accentuează importanța definirii riguroase a rolurilor și a activităților. Prin urmare, este favorizată apariția unui climat puternic formalizat, standardizat. Indivizii sunt selectați în conformitate cu specificul posturilor, având atribuții clare. Fișa postului este mult mai importantă decât persoana care ocupă acel post. Funcția
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
cooperarea; • devine, la rândul său, sursă a unor relații conflictuale și a unor tensiuni continue și de mare intensitate; conflictul se permanentizează; • determină restrângerea și mai puternică a comunicării; • duce la anihilarea (totală) a unor persoane/grupuri sociale; • menține sau accentuează decalajul de putere existent; • afectează grav (și, uneori, definitiv) structurile sociale; • vulnerabilizează (grav) participanții sociali (indivizi și/sau grupuri) în relațiile lor reciproce/ interne sau externe; • scade coeziunea grupului pe termen lung (sau a organizației); • când devine scop în sine
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
și R. Kirschner (1994, apud Stoica-Constantin, 2004) definește comportamentul individual pe două dimensiuni (relevante pentru modul de interacțiune cu ceilalți): a. dimensiunea asertivă 13; b. dimensiunea referitoare la centrarea pe un anumit scop. În situații conflictuale, tendința noastră obișnuită se accentuează, deplasându-se spre polul cel mai apropiat. De exemplu, putem deveni mai asertivi decât de obicei (mai precis, tindem să-i dominăm pe ceilalți, să devenim mai autoritari, mai agresivi, mai impulsivi, mai violenți chiar, fără a mai ține seama
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de a-i presa sau de a-i evita; În schimb, este recomandabil: • să îi facem să își țină promisiunile sau să își îndeplinescă îndatoririle; • să stăm de vorbă sincer cu ei și să le arătăm consecințele actelor lor; • să accentuăm mult asupra situațiilor în care și-au ținut promisiunile, arătându-le cât de mult au însemnat pentru cei din jur; • să-i ajutăm să își organizeze timpul și activitățile; • să le explicăm că nu se poate accepta întotdeauna totul, că
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de câștigat, atunci este posibil să le și găsim. H. Cornelius și Sh. Faire (1996) arată faptul că "obiectivele bine definite ,,de tipul victorie-victorie, calmează lupta pentru putere și au un rol benefic pentru relațiile umane. Lupta pentru putere se accentuează când oamenii se tem că soluțiile nu vor ieși în întâmpinarea nevoilor (și a intereselor n.n. G.A.) lor" (p. 199). Este important să înregistrăm orice soluție (chiar dacă ideea noastră pare mai bună sau planul nostru este mai echitabil); să
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
procesului de arbirare", precizează E. Popova (2006, p. 100). Un sistem de criterii bine pus la punct predispune mai puțin la neînțelegeri și la contestări, la confruntări primitive și frustrări. Dimpotrivă, caracterul vag/imprecis al criteriilor de apreciere a concurenților accentuează considerabil componenta arbitrară a stabilirii câștigătorului; după cum, necunoașterea criteriilor de către concurenți și de către suporteri (mai precis, lipsa de transparență) duce la contestarea deciziei luate, la o atitudine ostilă față de câștigător, la acuze referitoare la inechitatea arbitrării. Conflicte legate de regulile
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
o reprezintă o dorință de respect puternic exprimată. "Oamenii furioși consideră psihoterapeutul american doresc să simtă că au o însemnătate și suferă la gândul că alții nu pot sau nu vor să-i trateze într-un mod care să le accentueze importanța personală" (2007, p. 8). Totodată, o manifestare normală a mâniei "îi arată celuilalt limitele peste care nu trebuie să treacă dacă vrea să mențină raporturi bune cu noi și să nu suscite inutil o reacție agresivă" (Brillon, 2010, p.
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]