173,125 matches
-
esență, societățile transnaționale care dezvoltă activități de cercetare și dezvoltare în străinătate se înscriu în una din următoarele categorii: - societăți transnaționale care urmăresc exploatarea activelor. Acestea sunt, în general, originare din țările dezvoltate și își internaționalizează producția pentru a avea acces la resurse naturale sau forță de muncă ieftină, astfel încât situează activitățile de cercetare și dezvoltare în plan secundar și - societăți transnaționale care urmăresc sporirea activelor sunt de cele mai multe ori originare din economiile în curs de dezvoltare și caută ca prin
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
ieftină, astfel încât situează activitățile de cercetare și dezvoltare în plan secundar și - societăți transnaționale care urmăresc sporirea activelor sunt de cele mai multe ori originare din economiile în curs de dezvoltare și caută ca prin realizarea de investiții străine directe să câștige acces la capabilitățile de cercetare și dezvoltare locale (cu scopul creșterii competitivității prin inovarea tehnologică), motiv pentru care situează în centrul activității lor activitățile de cercetare și dezvoltare. 5.10 Rolul investițiilor străine directe în economia cunoașterii Construirea economiei cunoașterii presupune
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
individuale cerând acordul în scris și să prezinte, în copie, toate documentele necesare desfășurării activității propuse, în termen de 30 de zile lucrătoare de la obținerea acordului; să nu schimbe aspectul proprietății comune, fără acceptul scris al comitetului executiv; să accepte accesul în spațiul său, cu un preaviz de 15 zile, al unui reprezentant al asociației, atunci când este necesar să se repare sau să se înlocuiască elemente din proprietatea comună, la care se poate avea acces numai prin spațiul respectiv; în condiții
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
scris al comitetului executiv; să accepte accesul în spațiul său, cu un preaviz de 15 zile, al unui reprezentant al asociației, atunci când este necesar să se repare sau să se înlocuiască elemente din proprietatea comună, la care se poate avea acces numai prin spațiul respectiv; în condiții de neparticipare la luarea deciziilor și la desfășurarea activităților în cadrul asociației, să nu aducă prejudicii morale celorlalți proprietari asociați, sau celor care desfășoară activități pentru asociație; să încheie cu asociația contracte de închiriere, pe
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
ia măsuri pentru repararea și menținerea în stare de siguranță și de funcționalitate a condominiului; să contribuie la repararea sau, după caz, la consolidarea și la menținerea în stare de siguranță a proprietății comune indivize din cadrul condominiului și să permită accesul persoanelor autorizate și însoțite de administratorul clădirii pentru efectuarea reparațiilor la instalațiile comune, conform prevederilor Statului asociației de proprietari. Chiriașii din proprietățile imobiliare individuale, aferente condominiului, nu pot participa la managementul acestora sau la adoptarea de decizii ale asociației, ci
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică, va conține: a) contravaloarea cotei individuale de energie termică aferente consumului de apă caldă din proprietatea individuală ; b) contravaloarea cotei individuale de energie termică aferente părților comune ; Agenții economici care nu au acces comun cu ceilalți proprietari la spațiile comune din condominiu sunt scutiți de plata cheltuielilor aferente părților comune. Factura individuală reprezentând contravaloarea energiei termice aferentă apei calde de consum, ce trebuie achitată de un agent economic desprins de la sistemul de alimentare
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
contravaloarea energiei termice aferentă apei calde de consum, ce trebuie achitată de un agent economic desprins de la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică, va conține contravaloarea cotei individuale de energie termică aferente părților comune ; Agenții economici care nu au acces comun cu ceilalți proprietari la spațiile comune din condominiu sunt scutiți de plata cheltuielilor aferente părților comune. Factura individuală reprezentând contravaloarea energiei termice aferentă apei calde de consum, ce trebuie achitată de proprietarul spațiului cu destinație de locuință, racordat la
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
acesta a fost indisponibil se fac de către furnizorul de apă caldă de consum, acesta având obligația de a comunica în scris aceste date asociației de proprietari/locatari. Dacă din motive întemeiate consumatorul nu poate efectua autocitirea sau nu poate asigura accesul în locuință în perioada stabilită pentru citirea repartitoarelor de costuri pentru apa caldă de consum, se ia în considerare consumul aferent citirii anterioare ori unei perioade similare, urmând ca regularizarea să se facă luna următoare. Pe perioada în care chiar dacă
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
consumului de apă caldă din proprietatea individuală ; b) contravaloarea cotei individuale de energie termică aferente părților comune ; c) contravaloarea cotei individuale de energie termică aferente apei calde de consum utilizate de agentul economic la spălătorie; Agenții economici care nu au acces comun cu ceilalți proprietari la celelalte spații comune din condominiu sunt scutiți de plata cheltuielilor aferente părților comune. Factura individuală reprezentând contravaloarea energiei termice consumate, aferentă apei calde de consum, ce trebuie achitată de proprietarul spațiului cu destinație de locuință
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
de măsurare utilizate pentru stabilirea și facturarea consumurilor de energie termică. Orice abatere de la data și intervalul orar stabilit va fi comunicată în scris utilizatorilor, în timp util. În cazul utilizatorilor contorizați la care citirea contoarelor de energie termică presupune accesul într-o incintă aparținând utilizatorului, furnizorul va conveni cu acesta condițiile de acces. Factura individuală emisă de furnizor trebuie să cuprindă cel puțin următoarele informații: destinatarul facturii, data emiterii facturii, termenul de plată scadent, perioada pentru care s-a făcut
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
de la data și intervalul orar stabilit va fi comunicată în scris utilizatorilor, în timp util. În cazul utilizatorilor contorizați la care citirea contoarelor de energie termică presupune accesul într-o incintă aparținând utilizatorului, furnizorul va conveni cu acesta condițiile de acces. Factura individuală emisă de furnizor trebuie să cuprindă cel puțin următoarele informații: destinatarul facturii, data emiterii facturii, termenul de plată scadent, perioada pentru care s-a făcut facturarea energiei consumate, semnătura și ștampila emitentului, semnificația fiecărei obligații de plată cuprinse
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
atârnă inert, dovada unui accident, a cărui victimă în mod sigur a fost. Privește speriat și scheaună încet. Ochii lui umezi și triști spun doar un singur lucru: mă doare! Durerea. O stare pe care de multe ori, într-un acces de egoism ce ne caracterizează actualmente, ne-o atribuim doar nouă, oamenilor. Ne lamentăm în stânga și în dreapta de diversele nedreptăți abătute zilnic asupra noastră, dar suntem, de cele mai multe ori, incapabili să observăm suferința din jurul nostru: suferința unui copac mutilat de
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
e doar un gând ce nu-mi dă pace. Și o speranță: că lumea ar putea fi... Altfel. FLASH 29 (Mărțișorul) Nu cumpăr ziare. Cel puțin, în ultimii zece ani nu m-am mai oprit la niciun chioșc de presă. Accesul la formatul electronic al diverselor publicații este o modalitate mult mai comodă și mai rapidă. Un singur click și ești conectat imediat la noutăți, din orice colț al lumii ar veni ele. Simplu, nu-i așa? Zi de luni. Început
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
chiar, în unele situații, peste limitele impuse de sit. Evoluția teritorială a așezărilor, în secolul al XX-lea, exprimă o tendință generală de modernizare a societății, dorința de a beneficia de unele elemente de civilizație și de a căpăta un acces mai facil la căile de comunicație. Forma principală de creștere teritorială devine cea tentaculară, în lungul drumurilor sau dinspre vetrele vechi către căile rutiere cele mai apropiate (exemplu, satul Crețești). În zonele puternic fragmentate se remarcă o regrupare a populației
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
valabilă. i) Construcțiile umane sunt făcute să reducă incertitudinea. Un astfel de exemplu îl reprezintă „închisorile”/îngrădirile cu bârne de lemn care se făceau pe izlazuri (Stahl, 1998, vol. I, pp. 257-298). Astfel de amenajări aveau rolul de a garanta accesul și disponibilitatea resursei respective. Aceste construcții măreau gradul de complexitate al managerierii resurselor respective. În cazul nostru, îngrădirea locurilor de pășunat punea probleme de organizare atunci când terenul trecea în exploatare agricolă. j) O altă problemă de organizare creată de aceste
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
măreau gradul de complexitate al managerierii resurselor respective. În cazul nostru, îngrădirea locurilor de pășunat punea probleme de organizare atunci când terenul trecea în exploatare agricolă. j) O altă problemă de organizare creată de aceste amenajări era construirea de drumuri de acces către toate sistemele devălmașe de resurse. Înainte de existența respectivelor îngrădiri, oricine putea trece pe oriunde, dar după construirea lor a apărut preocuparea pentru crearea căilor de acces (Stahl, 1998, vol. I, pp. 257-298). k) Populația este stabilă pe perioade foarte
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
altă problemă de organizare creată de aceste amenajări era construirea de drumuri de acces către toate sistemele devălmașe de resurse. Înainte de existența respectivelor îngrădiri, oricine putea trece pe oriunde, dar după construirea lor a apărut preocuparea pentru crearea căilor de acces (Stahl, 1998, vol. I, pp. 257-298). k) Populația este stabilă pe perioade foarte mari de timp. Conform izvoarelor scrise, unele dintre comunitățile studiate de Stahl existau din secolul al XV-lea. Stahl (1998, vol. I, pp. 94-105) afirmă însă că
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
acestora în unul dintre cele patru tipuri de bunuri poate fi dificilă, în special în cazul pădurilor. Dificultatea vine din suprapunerea mai multor factori: caracteristicile intrinseci ale bunurilor, formele de proprietate stabilite în raport cu acestea, posibilitățile tehnologice și costurile necesare îngrădirii accesului la ele (Miroiu, 2001, pp. 20-21; Miroiu, 2007, pp. 126-141). Mai mult, literatura de specialitate face distincție între copacii din pădure, care sunt bunuri private (McKean, 2000, p. 29), și pădure, care este un sistem de resurse ce produce și
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
cuprinse pe mai multe niveluri de acțiune, ele se clasifică și în funcție de efectul pe care îl au asupra situației de decizie și asupra comportamentului de decizie individual (Kiser și Ostrom, 2003, pp. 66-67; Ostrom, 1996, pp. 43, 51-53): • Reguli de acces: Cine și câți indivizi au dreptul de a-și apropria unități din sistemul de resurse? • Reguli de cuprindere: Ce tip de tehnologie poate fi folosit pentru aproprierea de resurse? • Reguli de poziționare: Cum ajunge cineva, din simplu membru, să aibă
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
dorea încheierea unor acte oficiale cu valoare în justiție. Adunarea avea un caracter neformalist, pe baza unei înțelegeri între săteni (Stahl, 1998, vol. II, pp. 39-40). Toți gospodarii își puteau exprima opinia în adunările obștești, cu excepția nebăștinașilor. Această regulă de acces nu este însă atât de permisivă pe cât pare la prima vedere, întrucât în satele devălmașe „gospodar” era doar bărbatul matur. Vârsta la care un bărbat era considerat matur diferă de la o regiune la alta, Stahl identificând pragurile de 18, 22
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
cazuri excepționale, dădeau o parte din pământul pe care îl aveau, în dijmă, altor cultivatori, liberi, dar lipsiți de pământ”. Aceștia aveau dreptul să cultive terenul care le revenea pe baza arborelui genealogic. Prin urmare, regula de bază care reglementa accesul la terenurile sătești era claca în satele aservite și spița de neam în satele libere. În primul caz avem de a face cu o regulă de acces stabilită prin intermediul nivelului constituțional, iar în al doilea caz este vorba de o
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
le revenea pe baza arborelui genealogic. Prin urmare, regula de bază care reglementa accesul la terenurile sătești era claca în satele aservite și spița de neam în satele libere. În primul caz avem de a face cu o regulă de acces stabilită prin intermediul nivelului constituțional, iar în al doilea caz este vorba de o regulă de acces stabilită la nivelul alegerii colective, puternic internalizată și recunoscută de nivel constituțional. Dată fiind independența mai mare de a se autoorganiza, satele libere aveau
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
sătești era claca în satele aservite și spița de neam în satele libere. În primul caz avem de a face cu o regulă de acces stabilită prin intermediul nivelului constituțional, iar în al doilea caz este vorba de o regulă de acces stabilită la nivelul alegerii colective, puternic internalizată și recunoscută de nivel constituțional. Dată fiind independența mai mare de a se autoorganiza, satele libere aveau și reguli de cuprindere clar stabilite în ceea ce privește împărțirea terenului sătesc. Întâlnim astfel de reguli în cazul
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
zonele unde terenul avea o valoare economică omogenă, moșiile aveau forma unor patrulatere alungite egale, așezate unele lângă altele. Atunci când un râu despărțea două sate sau trecea prin mijlocul unui sat, patrulaterele erau așezate cap la cap pentru a asigura accesul la apă (Stahl, 1998, vol. I, pp. 80-82, 86-87). Din cauza condițiilor tehnice sau a conflictelor care apăreau între sate, procesul de stabilire a hotarelor avea loc destul de des, ori de câte ori vechile hotare erau contestate de o masă semnificativă, dovedindu-se astfel
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
mică, într unul cu valoare economică, sau cu valoare economică mai mare decât înainte. Stahl (1998, vol. II, pp. 167-169) menționează trei tipuri de lucrări care puteau crea stăpâniri locurești, putând fi încadrate, în contextul analizei noastre, ca reguli de acces: defrișare, desțelenire sau lucrări de amenajare a apelor. În toate cele trei cazuri, munca depusă era o justificare pentru dobândirea stăpânirii locurești, împreună cu toate celelalte reguli menționate anterior. În ciuda faptului că defrișările și desțelenirile puteau fi făcute fără limită, apar
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]