9,186 matches
-
spațiu, București, 1984, 321-322; Romul Munteanu, „Șarpele albastru” sau Cum a fost „dulit” un roman, „Dimineața” (supl.), 1990, 4; T. Tihan, Anotimpul protezelor, TR, 1990, 16; Irina Petraș, Cornel Cotuțiu, „Șarpele albastru”, ST, 1990, 3; Alexandru Țion, O lectură de actualitate culturală, „Transilvania Expres”, 1995, 692; Dicț. scriit. rom., I, 693-694; Victor Cubleșan, Roman cu aromă chezaro-crăiască, „Piața literară”, 2002, 14. T.T.
COTUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286454_a_287783]
-
par J. Heliade Rădulesco” - sugerează ideea de continuitate culturală, intenția fondatorilor revistei de a se menține, dincolo de granițele țării, în tradițiile presei românești. Revista, imprimată prin șapirografiere, este alcătuită din două secțiuni: prima, scrisă în franceză și engleză, este consacrată actualității politice internaționale, în special evenimentelor care privesc și situația României. Semnează aici G. Mugur, Fred Reiser și mai rar, Pamfil Șeicaru. Cea de a doua secțiune, aflată sub același frontispiciu, dar scrisă în românește, este în cea mai mare măsură
COURRIER ROUMAIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286456_a_287785]
-
versuri. Pamfil Șeicaru, care semnează majoritatea comentariilor politice (Cum merg lucrurile în țara ocupată, Moravuri comuniste din colonia RPR etc.), este deopotrivă preocupat de destinul culturii și al literaturii române. Textele sale, multe cu vădit caracter memorialistic, nu evită nici actualitatea literară din țară și din exil, cu implicațiile politicului în domeniul culturii (Literatura partinică, Alhimia exilului. Alexandru Busuioceanu), autorul fiind interesat în special de situațiile-limită ivite în peisajul literar contemporan. Analiza lor conduce, ca în Cazul Noica (1961), la punerea
COURRIER ROUMAIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286456_a_287785]
-
critice. Punerea în relație a criticii cu creația propriu-zisă, problemă dezbătută în mod constant încă de la începuturile modernității, îi prilejuiește un excurs în istoria criticii literare, care îl conduce la afirmația că realizările spiritului critic sunt „însumabile”, acestea pierzându-și actualitatea, paradoxal, prin aceea că devin „bunuri comune”; ceea ce se socotește îndeobște ca fiind „creație” într-o operă de critică literară sunt așa-numitele „valori auxiliare” (virtuți stilistice, talent portretistic, capacitate imaginativă), valori care, contribuind în mod esențial la păstrarea interesului
COTRUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286452_a_287781]
-
C.l. a aparținut unui „comitet de proprietate”, format din N. I. Basilescu, M. Dragomirescu, Dumitru Evolceanu, I. S. Floru și C. Rădulescu-Motru (care au funcționat, în același timp, și ca redactori), Al. Antemireanu (pentru dări de seamă despre publicațiile românești de actualitate) și Fr. Robin (pentru cronica evenimentelor politice). De la 1 ianuarie 1902, director este I. Bogdan. De la 1 ianuarie 1907 până în 1921, în fruntea revistei s-a aflat Simion Mehedinți, căruia i-a urmat, până la 1 ianuarie 1939, Al. Tzigara-Samurcaș. De la
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
Th. Șerbănescu (Sonete decadente, 1892). În C.l. se găsesc relativ puține romane, cele alese situându-se însă printre creațiile de seamă ale genului. Sunt romane realiste, inspirate din realitățile sociale românești, în general, și moldovenești, în special, dezvoltând probleme de actualitate. Aici și-a adus Duiliu Zamfirescu cele mai bune creații ale sale (Viața la țară, 1894, 1895, fragmente din Tănase Scatiu, 1896, 1907, din În război, 1897, și, integral, Lydda, 1898-1900). Aceleiași orientări realiste i se subsumează și romanele, mai
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
îndeosebi prin Titu Maiorescu, pe cei mai însemnați scriitori români (Eminescu, Caragiale, Creangă, Slavici). Generată de realitățile curente ale literaturii dintre anii 1850 și 1870, critica de la C.l. a fost, cu deosebire în primele două decenii, o critică de mare actualitate, prevalând asupra esteticii și teoriei literare. Abia odată cu ivirea unei reviste („Contemporanul”, 1881) ce susținea principii estetice opuse, s-a făcut loc și unor articole teoretice, semnate mai întâi de T. Maiorescu, apoi de elevii acestuia, M. Dragomirescu, P. P.
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
limbă, și fiecare în formă fidel originară. Pe lângă aceasta a mai tălmăcit, tot în versuri și cu aceleasi calități, numeroase piese de teatru, îndeosebi din baroc și din romantism, precum și mii de poeme lirice, începând din Antichitate și până în ultima actualitate a veacului nostru. Nu mai luăm în considerație faptul că tot el a transpus unele proze românești de sute de pagini în limbile spaniolă și engleză” (Edgar Papu). Traduceri: A. Ț. Tvardovski, Țara Muravia, București, 1954; K. Simonov, Versuri alese
COVACI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286458_a_287787]
-
9; Dumitru Solomon, „Versuri de spus cu ghitara”, GL, 1967, 42; Guy de Bosschère, Mioara Cremene, „Journal des poètes”, 1979, 7; Geo Vasile, „De-atâta greutate pleoapa mi-e concavă”, „Baricada”, 1995, 9; Ileana Berlogea, „Penthesileea la Troia”: mit și actualitate, CRC, 1997, 2; Opriță, Anticipația, 433-436; Manolescu, Enciclopedia, 211-212. M.P.-C.
CREMENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286482_a_287811]
-
, publicație apărută la București săptămânal, între 7 februarie și 14 iulie 1935 (12 numere), purtând subtitlul „Artă, literatură, filosofie, sociologie”; cu numărul al patrulea își schimbă titlul în „Critica actualității”. C. dezbate câteva probleme politice, economice și sociale ale vremii: „A critica nu poate aduce decât bine; a urma tradiția neobositei critici a gândurilor veacului trecut, desigur în spiritul vremurilor ce le trăim, nu poate aduce decât folos. De aici
CRITICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286518_a_287847]
-
română volumul Nemuririle ierbii (1984). În poezia de confesiune și de notație, bucolică în esență, ca și în versurile care interoghează asupra veacului și a civilizației moderne - construite, epic și epigramatic, în jurul câte unui simbol livresc, B. adoptă teme ale actualității literare, se încredințează mărturisirii, vorbește despre un spațiu de predilecție naturist, înscenează un ceremonial propice jocului grațios de imagini, reveriei, rememorării. Poet al universului citadin în numeroase cazuri, B. se regăsește și în versuri marcate de o romantică aplecare către
BARZIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285661_a_286990]
-
1900, schimbase radical limbajul și temele poeziei românești. A trebuit să apară o altă sensibilitate și altă generație poetică pentru ca B. să fie recunoscut un mare poet. Acest lucru s-a întâmplat în anii ’60, când modernitatea românească revine în actualitate. Poeții și criticii tineri de atunci îl descoperă și îl impun. O alianță spirituală care, ca și în cazul întâlnirii cu Arghezi, Blaga și Barbu, a funcționat și a dus, în cele din urmă, la renașterea lirismului românesc după trauma
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
de romane de senzație, cum ar fi: Clopotele blestemate sau cadavru-mblănit. Roman original de mare senzație destinat a face marț pe dnii Xavier de Montepin, Ponson du Terrail et Co. și Dona Manda sau Cavalerii sângerânzi. Roman stupid de actualitate, semnat Niță Balamuceanu. M.Pp.
BELGIA ORIENTULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285685_a_287014]
-
Grigore Ploeșteanu, Mircea Popa, pref. Ștefan Pascu și Iosif Pervain, București, 1973-1993; Dicț. lit. 1900, 76-79; George Em. Marica, Studii de istoria și sociologia culturii române ardelene din secolul al XIX-lea, vol. III: George Barițiu - istoric, Cluj-Napoca, 1980; Ornea, Actualitatea, 48-53; Pamfil Matei, Astra, Cluj-Napoca, 1986, passim; Anghelescu, Lectura, 55-59; Astra. 1861- 1950, Sibiu, 1987, passim; Faifer, Semnele, 99-102, passim; Zamfirescu, Istorie, II, 54-57. G.D.
BARIŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285644_a_286973]
-
traducerea Irinei Eliade, si la București, în 1998. La sfârșitul anului 2000, un volum de amintiri (Timpul ce ni s-a dat), din care publicase în anii precedenți o serie de pagini în „România literară”, o readuce în prim-planul actualității. Conținând remarcabile portrete, evocări ale Bucureștiului de dinainte de război și încercări de analiză a mutațiilor sociologice din deceniile regimului comunist, cartea pare să fie scrisă din perspectiva unei datorii morale față de tânăra generație, dar și pentru a căuta un raspuns
BENTOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285700_a_287029]
-
16 martie și 7 aprilie 1935 (cinci numere). Redactori: N. Carandino, C. Panaitescu. Subtitlul revistei este „Săptămânal de teatru, muzică, literatură, artă, sport și cinematograf”. În articolul Pentru ce Bis?, din primul număr, inițiatorii publicației promit „o judicioasă scrutare a actualității culturale”, „o veghe permanentă asupra fenomenului cultural, un material divers și abundent, o orientare completă”. În bună parte aceste promisiuni vor fi respectate la un nivel onorabil în scurtul răstimp de apariție al revistei. Dacă literatura propriu-zisă e aproape absentă
BIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285747_a_287076]
-
redactor responsabil devine Liliana Delescu. Concepută ca un magazin al tuturor artelor, revista reușește să ofere o imagine a vieții culturale românești și europene din epocă. În paginile ei, cu rubrici diverse și bogat ilustrate, apar informații și comentarii de actualitate, sunt evocate personalități artistice, sunt semnalate talente în plină afirmare. O atenție specială e acordată artelor spectacolului, cu un accent pe teatru și film. Revista are o echipă de cronicari tineri, dar redutabili, cu un spirit critic ascuțit, deseori polemic
BIS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285746_a_287075]
-
cântare”, DEP, 1994, 20; Gheorghe Istrate, „Cântare din cântare”, „Curierul românesc”, 1994, 7; Geo Vasile, Crucea ca oratorie a cerurilor, LCF, 1997, 9; Constantin Ciupu, „Discursul crucii la români”, „Candela”, 1998, 5; Anca Mărtinaș, Dan Bodea, „Discursul crucii la români”, „Actualitatea creștină”, 1998, 25; Doina Dascălu Ișfănoni, „Discursul crucii la români”, DEP, 1998, 175; Sabina Ispas, O lucrare de referință: Dan Bodea, „Discursul crucii la români”, DEP, 1998, 179; Răzvan Theodorescu, Considerații asupra lucrării „Discursul crucii la români”, DEP, 1998, 183
BODEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285775_a_287104]
-
idiosincrazii, lăsându-se cititorului posibilitatea de a se decide de partea cui să se situeze, atunci când o astfel de posibilitate este sugerată de autoare. B.-D. este și o editoare preocupată de trecutul cultural al Banatului, contribuind la readucerea în actualitate a celui mai de seamă prozator bănățean din prima jumătate a secolului al XX-lea (Mihail Gașpar) și a celui mai important lingvist al acestei provincii (Paul Iorgovici). Este coautoare a douăzeci de volume elaborate de colectivul de stilistică din
BOGDAN-DASCALU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285787_a_287116]
-
o reconciliere generală a dogmelor religioase, instalând în funcții importante atât membrii ai bisericilor anglicane, protestante cât și a celei româno catolice. În vara anului 1687 a încercat să câștige cât mai mulți adepți ținând un discurs - de foarte mare actualitate și azi - la Chester unde a afirmat:"să presupunem [...] că ar exista o lege care să susțină că toți oamenii de culoare să fie întemnițați. Ar fi total nepotrivit și avem tot atât de puține motive să ne certăm cu altii pentru că
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
critica literară, iscălind doar câteva recenzii despre lucrările unor scriitori apropiați (I. Agârbiceanu), observații asupra unor traduceri și medalioane ale unor predecesori cu merite culturale. Ca ziarist, el trece repede de la nota strict informativă la foileton, alegând un fapt din actualitate, pe care îl prezintă vioi, detașându-i semnificația, uneori ascunsă. Aceasta însă îmbracă adesea haina unei „învățături”, un rol avându-l aici dubla formație a lui C., de teolog și de pedagog. Foiletonistica a facilitat, neîndoielnic, apropierea lui de literatură
CIURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286285_a_287614]
-
al culturii sud-est europene din epoca înnoirii ei, dornic de afirmare literară, socială și politică. VIRGIL CÂNDEA Scriind istoria de început a neamului în limba alor săi, punându-le la îndemână, la fel ca înaintașii într-ale rechemării trecutului în actualitate, un sacru depozit de pilde și argumente de orgoliu, încheindu-și activitatea de savant istoriograf cu Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, scriere monumentală (chiar dacă gândul autorului nu a putut fi dus până la capăt) și pecete a iubirii de țară așezată pe
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
chiar de la debut curiozitatea activă a cititorului, îndreptându-l spre o dramă ce se convertește până la urmă într-o poveste cu puternice accente melodramatice. Mediul extravagant, lumea eterogenă a plajelor hispanice și a unui univers romantic francez mult prelungit în actualitate dau impresia unei anume artificialități. Darul de a nara și știința de a conferi un mesaj sugestiv povestirii, extrăgând-o din simpla și nesemnificativa relatare, vor rodi cu adevărat într-un interesant volum de memorii, Amintiri fără memorie (1995), unde
CIORANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286269_a_287598]
-
proporții, jurnale, confesiuni comentate, comentarii în marginea textelor unor autori iluștri (Nietzsche, Cioran), colecții de note de lectură, acumulări de citate și de referințe bibliografice, montaje de fragmente eseistice pe cele mai diverse teme circumscrise din realitatea cotidiană, prozaic-derizorie, din actualitatea social-politică (scrutată, aceasta, din punctul de vedere al omului de cultură și, totodată, din cel al omului „oarecare”, al „omului precar”, fără morga tehnicistă a analistului politic ori a politologului), dar și din domeniul antropologiei culturale, al istoriei ideilor ori
CIOCARLIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
prima dintr-o lungă perindare de zile fericite... Aveau să se revadă peste patru ani. Iar Fiodor nu avea să-și mai regăsească niciodată portțigaretul, schimbat de Charlotte, în plin război, pe o pâine neagră. Cei mari vorbeau. Televizorul, cu actualitățile lui radioase, cu ecourile ultimelor performanțe ale industriei naționale, cu concertele de la Bolșoi, oferea un fundal sonor liniștit. Votca atenua amărăciunea trecutului. Iar eu simțeam că musafirii noștri, chiar și nou-veniții, o iubeau cu toții pe franțuzoaica aceasta care acceptase fără
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]