7,862 matches
-
laser. Eram tristă și confuză de două zile pentru că mi se părea ireal ceea ce se petrecuse și de aceea încercam să-mi controlez emoțiile, refuzând, practic, să iau în serios evenimentele recente întâmplate între mine și el. Era ceva în adâncul ființei mele, care parcă nega realitatea, așteptând un miracol sau pe cineva care să-mi spună că a fost doar un vis urât; însă zilele treceau, iar episodul de miercuri seară se proțăpise în mintea mea, în prima linie, ca
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 1 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371670_a_372999]
-
partidă de cărți în asemenea situație? Dar această scuză nu mi s-a părut suficientă la următoarele întâlniri, căci de fiecare dată povestea se repeta, lăsându-mi un gust amar. Încercasem să văd partea amuzantă a situației, însă ceva din adâncul sufletului nu-mi dădea pace. Odată, când ne întorceam acasă, după o seară dedicată bridge-ului, l-am întrebat franc: - De ce îți place să trișezi la cărți? - E amuzant și n-ai văzut că nu interesează pe nimeni? a răspuns
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 6 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371673_a_373002]
-
smirna scrijelind cu focul minții catapeteasma cea din urmă din a viețuirii lut clădita ce se deschide cu brațe de mama răstignita pe semn înlemnit în durerea neruptă ... † ... Așa.dar În ultima clipă strigarea de-a dreapta a furului blând milostivește Adâncul să-i facă intrarea în noimele milei de sine din Noi cei ce ne.murire ne cerem mereu moștenire de fii legiuiți care vor ne.sfârșitul nimic mai puțin ! Mirarea această de fiece clipă a.dor.ă Prezenta Celui ce
POEM HIERATIC XLIV-POARTA CUVINTELOR VII de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371757_a_373086]
-
Pentru tine cerul, uscatul, mările și oceanele acestei planete strivite de-atâta albastru erau surse de unde culegeai iubirea, frumusețea, culoarea viselor, foșnetul gândurilor, mireasma șoaptelor și ecoul pașilor ce te-au adus întotdeauna la mine. Vorbeai cu algele despre liniștea adâncurilor, întrebai nisipul de sărutul vântului, găseai în orice strop de rouă un palat ascuns zidit de zei pentru cei care știau să privească fericirea cu pleoapele închise. Încrederea ta în viață, în oameni, în lumea de aici și-o altă
ÎMPREUNĂ de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371774_a_373103]
-
al Câmpulungului Moldovenesc. Vocea sa gravă cucerise întreaga asistență și pătrundea, prin liniștea profundă ce inundase încăperea, în urechile și în conștiințele noastre, subordonându-ne gândirea și impresionându-ne prin miezul cuvintelor și expresiilor folosite. Erau, fără îndoială, izvorâte din adâncul sufletului unui iubitor al istoriei și al literaturii neamului românesc, al unui împătimit al literelor, al freamătului „Mioriței” și al personalității voievodului Ștefan... Poetul Emilian Marcu, provocat de domnul Zilieru să citească un anume poem dedicat lui Eminescu, s-a
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
Spiritual > ÎNĂLȚARE ( PASCALE... ) Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 2295 din 13 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Mă 'nalț înspre-nceputuri, Te văd pe Tine, Doamne, Nu-mi amintesc de chipuri Să-Ți semene-n icoane. Mă 'nalț înspre adâncuri, Tristețea Ta, divină, Cu aripi largi de fluturi Mă mângâie-n lumină. M-ai modelat din humă, Din apă, vers și stele, Să-Ți calc, mereu, pe urmă, În timpul vieții mele. Mi-ai dat a Ta suflare Să pot râde
ÎNĂLŢARE ( PASCALE... ) de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371800_a_373129]
-
un loc plin de istorie și magie. După mai bine de o oră de bucurie absolută, în care se plimbară și explorară fascinați, frumusețea unică a locurilor, sărutându-se pe aleile umbrite tainic de copacii maiestuoși ai parcului, pătrunși până în adâncul sufletului de importanța momentului și intensitatea sentimentelor ce-i răscoleau, cei doi îndrăgostiți se întoarseră cuminți la mașină, scuzându-se pentru așteptarea la care-l supuseseră pe bravul lor șofer. Acasă, așteptarea devenise încordată și emoțiile creșteau, odată cu kilometri parcurși
DILEME ( FRAGMENT 33) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375661_a_376990]
-
rămas fără vină, în suflet mi-a oprit o primăvară, peste-a noastre umbre e lumină, să te zăresc și azi ca prima oară. Același gând îl port de-atunci mereu, tu ești aici, însă-ai rămas departe, dar în adâncul sufletului meu, te voi iubi și dincolo de moarte. Atât de multe aș vrea ca să-ți mai spun, o viață ce se-ascunde-n scrisori, ți-aș dărui-o ție iar și acum, ți-am dăruit-o-n gând de mii ori... Autor
O VIAȚĂ CE SE-ASCUNDE ÎN SCRISORI… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375680_a_377009]
-
2017 Toate Articolele Autorului Era în zori. Splendid crepuscul Veghez pe țărm, un far minuscul S-a stins firesc, a mia oară Și mă întreb așa-ntr-o doară: De ce mereu se înroșește, Când vălurile-și risipește? Ce taină în adâncuri are, De mii de ani, frumoasa mare? În zori, din largu-i necuprins, Un tânăr prinț din ea desprins, Se ridica spre boltă, roată, Și o lăsa îmbujorată Sub mângâieri de raze blânde, Însângerând adânc și unde. Iar ea îi trimitea
SECRET ASCUNS DE MII DE ANI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375676_a_377005]
-
în livezile gândului, Sclipind printre soapte-n razele lunii Pe cărarea de la capătul timpului ... Urc treptele din nori spre alte depărtări Să-mi crească rădăcini în înaltul cerului, Când valurile m-ascund în albia unei mari Îți dezleg privirile din adâncul dorului ... Am țesut însăilând umbre și destine În gândurile nocturne fremătând uitări , Cascadele vuiesc tăcerile din tine Cu apele ce se scurg nemiscate-n zări... gabrielaenerusu ... Citește mai mult Tăcerile din tineIn junglă minții cuvintele își storcAripile rănite insangerate-n
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375593_a_376922]
-
ninge cu suspine în livezile gândului,Sclipind printre soapte-n razele luniiPe cărarea de la capătul timpului ...Urc treptele din nori spre alte departariSa-mi crească rădăcini în înaltul cerului,Cănd valurile m-ascund în albia unei mariIti dezleg privirile din adâncul dorului ...Am țesut însăilând umbre și destineIn gândurile nocturne fremătând uitări ,Cascadele vuiesc tăcerile din tineCu apele ce se scurg nemiscate-n zări...gabrielaenerusu... XXIV. ÎN UMBRĂ TĂCERILOR, de Gabriela Rusu, publicat în Ediția nr. 2177 din 16 decembrie 2016
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375593_a_376922]
-
cum este cerul sau ca marea schimbătoare, uneori sunt ca azurul ce-l privești departe-n zare. Par un câmp cu albăstrele - Floare de Nu-mă-uita, sunt oglinda vieții tale - toată frumusețea ta. Ei reflectă adevărul, sunt tandri sau visători, sunt adâncul de lagună, pot fi triști sau zâmbitori. Uneori parcă sunt săbii de oțel lucind sub Lună, alteori sunt cum e ceața, reci ca valul în furtună. Când privirea ta profundă vrea să semene iubire, poartă-n ea un zâmbet tandru
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
cum este cerul sau ca marea schimbătoare,uneori sunt ca azurul ce-l privești departe-n zare.Par un câmp cu albăstrele - Floare de Nu-mă-uita,sunt oglinda vieții tale - toată frumusețea ta.Ei reflectă adevărul, sunt tandri sau visători,sunt adâncul de lagună, pot fi triști sau zâmbitori. Uneori parcă sunt săbii de oțel lucind sub Lună,alteori sunt cum e ceața, reci ca valul în furtună.Când privirea ta profundă vrea să semene iubire,poartă-n ea un zâmbet tandru
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
falduri albe te scufund și scald... Iubire doamna mea un vis-tezaur... Cu bucle lungi scăldate-n auriu și aur Sărut mâna iubire,doamna mea! Te-ai rătăcit în inimă ... iar ea, Ți-a pus mantii peste cele vremi.... Iar din adâncuri ....tu ne chemi! Ești diafană ,dulce ori gingașă, O,cât ești de mare și frumoasă! De ce ești crudă și năbădăioasă, Când nu te mai primesc în casă? Vii nechemată,vii de nicăieri, Din ierni albe și blânde primăveri, Din bucle
SĂRUT MÂNA DOAMNA MEA! de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375733_a_377062]
-
Stihuri > Reflectii > DE-AȘ FI... Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 1867 din 10 februarie 2016 Toate Articolele Autorului De-aș fi pictor, Aș prinde lumea într-un crin În cupa lui de mărgărint, În aurul caliciului, În semințele adâncurilor. De-aș fi un cântăreț, La fel de iscusit Precum Orfeu, Aș închide tăcerea într-un sunet Și aș asista la nașterea unei șoapte, În clinchet duios de cântec. Mi-e drag pământul, Einstein de-aș fi L-aș prinde într-un
DE-AŞ FI... de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375737_a_377066]
-
desprind legănând clipele-n vălul de întuneric și taxiul sfredelește noaptea străbătând prin fulgurațiile-n negru și alb lumea paralelă necunoscuta ce se dezgolește-n dans rotit ca o bacantă pe asfaltul de oglindă neagră și toate gândurile rătăcite-n adâncul pupilei urmăresc în tăcere dârele ploii ce se preling alene pe parbriz până rămâne doar un strop tremurător ce-ascultă încă difuzorul răgușit din care vocea sud-americană mai răsucește pe un fir de melodie ca pe un imens yo-yo lună
TAXI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375780_a_377109]
-
-ți spun, Acum în ceas de seară? Că sunt un bătrânel nebun, Dup-o iubire-n plină vară? Cerul se deschide larg, Reflectat în valurile mării Ca flamura unui catarg În amurgul înserării. Dispare lumina astrului ceresc, Scufundându-se în adâncul zării, Eu simt puteri, simt cum întineresc Așteptându-te la malul mării. Tu, te deschizi ca un boboc de trandafir, Sub roua rece a dimineții, Cuprinde-mă în brațe, cu dragoste, Zefir, Acum când suntem spre amurgul vieții, Dă-mi
IUBITO! de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375791_a_377120]
-
inima... Și pentru mine devenise atât de străin! În fine, duceam greul evidențelor, căci femeia trebuie s-accepte soarta, ziceam, când primele semne ale bolii sale m-au scurtcircuitat... înțelegând că sentimentele pentru el nu dispăruseră, doar se tupilaseră în adâncuri... Iar pierderea sa în acea zi, căutările îndelungate și fără nici o noimă... mi s-au incrustat dureros în toată ființa... Mă dădui vâlvoră, repetând că-i fusesem alături, un omniprezent reazem, că ne-am sprijinit reciproc. -Așa-i, draga mea, așa
GERALDINE. DESLUŞIRI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379191_a_380520]
-
din comun. Gradul de sensibilitate al poetului, capacitatea sa de a face să reverbereze trăirile, condiționează expresivitatea și fluiditatea poeziei. Itinerariul pe care îl parcurge poeta, și la care ne face părtași, este acel al deconspirării gândurilor sale intime, din adâncurile din care "amintirile ard", într-o viață făurită ”din foc și furtună”, în drumul ei către eliberare și renaștere. Despărțirile sunt grele, pline de suferință și lacrimi: ” E ora.../ Lăsați-mă să-mi plâng secundele / și vina, / născute/ într-o
AMURG SOLITAR. RECENZIE. ADRIAN ERBICEANU( MONTREAL) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379248_a_380577]
-
ochii plini de soare / și nesomn; / tu vii din depărtări, străin / de toate... (E ora...). Posibilitățile poetei în exploatarea registrului simbolic sunt vaste. Filtrate prin conștiința creatoare, imaginația debordantă - cuvintele capătă profunzime cu rezonanțe estetice. Concentrate într-o ”beție de adânc și culoare”, versurile captivează prin intensitatea trăirilor, prin forța nestăvilită a rostirii. Și nu-ți rămâne decât să te întrebi: cine e cel care are curajul să stea în calea unui vulcan în plină efervescență? să mă porți ca pe-
AMURG SOLITAR. RECENZIE. ADRIAN ERBICEANU( MONTREAL) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379248_a_380577]
-
Însingurat, în nopțile senine de toamnă, când ”numai cântecele de sub coajă/ își adaugă tăcerile tot mai prezente/ în aureolele plumburii/ ale dragostei...( Toamnă), tu, poetule, făceai ”cuvintele/ să se înmulțească,/ să tresară/ precum tainele vântului...” ( Buna-Vestire). Între două ”respirații ale adâncului” poetul se întreabă dacă nu cumva ”schimbul acesta continuu/ între mine și timp/ e un compromis,/ ceva extrem și duplicitar,...” ( Cred).Și, în timp ce îmi ”desfăceam lacrimile/ nestingherit/ de tăcerea ireală/ ce săpa adânc / pe o frunză de aer,/ pe o
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379238_a_380567]
-
vis de nemărginire și nemurire, cu siguranță că nici moartea n-ar mai fi făcut vreun sens. Așa că oricât de “inutilă” ar fi aceasta “pasiune” numită viața există în ea totuși speranța unui deznodământ pe care moartea îl ascunde în adâncul ei zăvorât cu lacătele încuiate ale misterului. Există o cunoaștere a minții, o cunoaștere luciferica și preponderent demonica. Există însă și o cunoaștere sensibilă, o cunoaștere a inimii, paradisiacă și îngereasca. Ca să poată merge înainte lumea ar trebui să împace
DESPRE ISPITA DE A TRAI DOAR CU PAINE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379234_a_380563]
-
scumpii mei cumnăței. Am înghițit și am tăcut. Da´...nu mai pot, bă, nu mai pot. Să vorbească legea, numai tu să pleznești odată, că m-ai îmbătrânit cu viața asta lungă a ta. Vorbele incredibile i se înfigeau în adâncul creierului ca niște piroane. Niciodată nu-i vorbise gineri-său așa. Numai vorbe mieroase și atenție grijulie de câte ori venea și le umplea portbagajul. Acum...ce l-o fi apucat? În aceste condiții, sufletul lui moș Ion deveni tot mai ușor
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
elibereze din trup. Striga la gândurile derutate: terminați cu fleacurile, trebuie să plec! Faceți-mi loc! Speriate, gândurile îl obligară să privească înapoi la trupul ce se zvârcolea. Strigau: Nu pleca, privește ce părăsești! Și sufletul său privi înapoi...până în adâncurile memoriei...departe...în ceața copilăriei, când se văzu alergând desculț după oi, apoi după vaci...călare pe cal...trece râul învolburat...aleargă prin pădurea de salcâm, gata să-și rupă picioarele. Filmul memoriei se derula tot mai accelerat...la horă
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
În sufletu-mi răpus! Te du purtată-n vânturi În nesfârșite zări, Dar lasă-mă să văd Bătutele-ți cărări! Te-oi urmări în ceruri Și-n visele lumești, Iubire, un' te-ai dus? De ce mă părăsești? Te du amărăciune Adâncul să-l umbrești, Și lasă-ți ție locul Iubirilor cerești! Și-n zorii dimineții Din noptile de fier, Eu știu că niciodată Pe cer stelele pier! Referință Bibliografică: TE DU! / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2059, Anul
... TE DU! de DANIEL DAC în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379297_a_380626]