4,115 matches
-
interval de cinci ani, 25-35% dintre toate familiile Își schimbă rezidența 56. Europenii nu au acel neastâmpăr tipic american, poate fiindcă pentru ei locul În care trăiesc este mai mult decât o casă, este o comunitate. Odată cu comunitatea rădăcinile se adâncesc, iar dorința de a-și aduna posesiunile și a se muta Într-un loc nou și necunoscut scade. Europeanul mediu se mută de două ori mai puțin decât americanul mediu. Am o tânără prietenă italiancă, de treizeci și ceva de
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
consens periodic, care să le facă să progreseze Împreună sub forma unei comunități, chiar dacă Își mențin identitatea individuală. „Unitate În diversitate” este sloganul neoficial al noii Constituții Europene. Uniunea Europeană a continuat să-și surprindă criticii și să-și extindă și adâncească influența politică tocmai datorită faptului că modelul ei de organizare a fost mai „orientat către proces” În ultima jumătate de secol. Succesul politic al Uniunii Europene a fost cu atât mai impresionant având În vedere faptul că principalii ei arhitecți
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cât și cu societatea civilă. De aici Înainte guvernul va fi un mediator și nu un supraveghetor al procesului politic. Se spera că o comunicare mai deschisă Între toți participanții și o dorință de a căuta un numitor comun vor adânci procesul democratic, vor accelera obținerea consensului și vor simplifica implementarea deciziilor politice. După cum argumenta, rețelele de politici publice vor crea o nouă politică de tip win-win, spre deosebire de rezultatul de tip win-lose al politicii concurențiale tradiționale. Aceste rețele vor furniza de
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În altă țară. În 1960, numai 1,3% dintre nou-născuți avea un părinte de altă naționalitate. În 1994, 18,8% dintre aceștia avea unul sau ambii părinți născuți În străinătate 13. Căsătoriile mixte par să aibă două efecte contradictorii. Adeseori adâncesc sentimentul de diminuare al culturii germane, conducând atât la o defensivă culturală Înverșunată, cât și represalii Împotriva străinilor. În același timp, fuziunea tradițiilor culturale deschide noi canale de comunicație Între culturi și micșorează unele dintre barierele culturale, cel puțin printre
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
drepturile sociale, incluzând drepturile la Îngrijire medicală, la educație și la pensie. Evoluția drepturilor cetățenești intenționa să permită fiecărei persoane posibilitatea unei vieți pline și semnificative. În prezent, noțiunea de viață plină și semnificativă s-a lărgit și s-a adâncit din nou, sugerând nevoia unei noi metamorfoze a ideii de cetățenie și a drepturilor și obligațiilor pe care le include. Sociologul John Urry enumera șase noi categorii de cetățenie, pe cale de apariție În era postmodernă. În primul rând, cetățenia culturală
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
am vrea ca alții să ne facă nouă”. Politica empatiei Așa cum am menționat deja, empatia nu este numai o predispoziție Înnăscută, ea poate fi Învățată. Necesită un angajament constant și continuu cu ceilalți. Empatia unei persoane se maturizează și se adâncește proporțional cu gradul de implicare activă față de ceilalți. În acest punct, noul model de guvernare pe multiple niveluri joacă un rol central. Este adunarea În care oamenii sunt reprezentați și recunoscuți și În care interesele lor sunt recunoscute. Dar pentru ca
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
influenței sovietice și să servească interesele economice ale Americii. (Am discutat diversele inițiative instituționale, inclusiv Planul Marshall și crearea ONU, FMI, Băncii Mondiale, NATO etc., În capitolul 11.) Odată cu colapsul Imperiului Sovietic spre sfârșitul anilor ’80, guvernul american și-a adâncit angajamentul pentru o politică externă liberală. Atât președintele George Bush, cât și președintele Bill Clinton, au militat pentru o liberalizare sporită a comerțului, În speranța creării, În sfârșit, a unei piețe capitaliste globale, dominată de puterea economică a Americii. Angajamentul
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
americani spun că Statele Unite ale Americii ar trebui să fie unica superputere a lumii și numai 33% sunt de acord ca Uniunea Europeană să devină o superputere 39. În timp ce europenii văd statutul lor de superputere ca pe o modalitate de a adânci cooperarea pe scena mondială, americanii văd această calitate ca pe o amenințare potențială la dominația Americii În lume. Robert Kagan, de la Carnegie Endowment for International Peace a rezumat diferența crescândă În modul În care europenii și americanii văd rolul lor
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
un unghi de vedere exclusiv psihologic. Continuând opera prof. C. I. Parhon, prof. L. Ballif, în cadrul unui colectiv larg din care au făcut parte psihiatri distinși, ca: dr. Constanța Ștefănescu Parhon, Charlotte Ballif, Petru Brânzei, Lucian Ballif și alții, a adâncit preocupările psihiatrice ale acestei școli, care, în timpul profesorului Parhon s-a ocupat în aceeași măsură și de endocrinologie. Prin restrângerea tematicii de studiu, s-au obținut rezultate remarcabile în cercetarea științifică a neuro-sifilisului și a pelagrei, domenii în care contribuțiile
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
anume, se instalează în textura unei vieți de familie ușor fisurată și-și dau acolo legea lor, legea unei solidarități și a unei "cumințenii" acuzate, inamovibile. Sub această acțiune echivocă, în același timp bunăvoință și impostură, crevasele familiei "protejate" se adîncesc, caracterele se disparizează, conflictele se ascut, capul familiei afectat de eșec devine țintă de sarcasm și vindicte, membrii familiei oscilează între panică și înverșunare contestatară, și-o iau în cap, cum s-ar zice, și numai bătrîna, croită dintr-un
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
țîța mai mare..., ci o clinică de mare chirurgie... și se operează pe suflet... și doare... Cine rezistă, bine..., cine nu, nu... Foarte bine!" Să-și cumpere o oglinjoară, să se uite în ea... și să trăiască fericit pînă a adînci bătrînețe... Gh. P. unu: Dom' doctor Gh. Popescu, eu nu mai vreau să fiu Gh. Popescu... Vă rog să mă operați de Gh. Popescu... Gh. P. doi: Ușor de zis... Pentru că operația asta se face fără anestezie... Gh. P. unu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
spus asta... numai că această așteptare începe să miroasă a lehamite... Lumea, deja a început să miroase a renunțare... Și tu știi ce înseamnă asta... Și eu nu vreau... mai bine să miros a glonț... (presiunea sonoră dispare; Octav își adîncește îngenuncherea; din cort, iese Groparul, îl privește cu înțelegere) Groparul: (ridicîndu-l și cîntînd foarte încet) Noi de-aicea nu plecăm, nu plecăm acasă... (apoi, înțelegînd situația în care se află, cîntă din ce în ce mai tare, amestecat cu un rîs și o voioșie
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
acuzativ. Definiția foarte largă a pasivului, a cărui unică trăsătură definitorie este inversarea dintre subiect și obiectul direct, îi permite autoarei să subordoneze pasivului atât construcțiile reflexive cu subiect de adâncime neexprimat (Fereastra se aburește, Pulsul se accelerează, Ridurile se adâncesc), cât și toate construcțiile ergative ( Ședința începe, Fântânile seacă, El îmbătrânește). Definiția largă a pasivului determină identificarea a trei tipuri de pasiv: cu auxiliar, reflexiv și ergativ, ultimele două fiind caracterizate prin nedefinire, rezultată din neexprimarea fie a Agentului, fie
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
al doilea rând, este importantă pentru definirea clasei verbelor ergative discuția despre rolurile tematice. În GALR I: 327 se arată că rolul Temă reprezintă obiectul exterior acțiunii (Citește o carte, Verifică un calcul), pe când Pacientul se modifică prin efectele acțiunii (Adâncește un șanț, Zugrăvește o cameră). În cazul verbelor relaționale și al celor de schimbare de localizare apare rolul Temă, desemnând obiectul unei localizări sau al schimbării de localizare și, în sens mai larg, desemnând obiectul implicat în relație; în cazul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
să se altereze, să se depigmenteze etc., să (se) coclească, să (se) înverzească, să orbească, să paralizeze. 3.3.2.2. Configurație spațială: ● reflexive: a se afla, a se alege 31, a se apleca (primare); a se acoperi, a se adânci, a se aduna, a se afunda, a se agrega, a se alungi, a se amalgama, a se angrena, a se arcui, a se ascuți, a se astupa, a se bifurca, a se bloca, a se cufunda, a se curba, a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
fiind exprimat prin dativ. În structurile de tipul Habeo pecuniam, ego nu este agent, iar a avea este un verb de stare. Analiza lui Benveniste constituie punctul de pornire pentru interpretări mai recente privind situația din limba latină. Bertolussi (1998) adâncește analiza lui Benveniste, care separase posesia (construcții cu esse + dativul) de apartenență (construcții cu esse + genitivul). Spre deosebire de construcția cu genitivul, în care esse are rolul de copulă, iar genitivul exprimă o proprietate a subiectului, construcția cu dativul nu este intrinsec
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
tranz.: Ion variază regimul alimentar part. variat, -ă nom. varierea, variatul (b) CONFIGURAȚIE SPAȚIALĂ REFLEXIVE A SE ACOPERI Cerul s-a acoperit de nori tranz.: Băncile acoperă scăderea impozitelor, Blocul acoperă cerul part. acoperit, -ă nom. acoperirea, acoperitul A SE ADÂNCI Prăpastia se adâncește în fiecare an tranz.: Apa/Ion adâncește groapa part. adâncit, -ă nom. adâncirea, adâncitul A SE ADUNA Apa se adună în gropi tranz.: Ion adună apă de ploaie în găleată part. adunat, -ă nom. adunarea, adunatul A
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
regimul alimentar part. variat, -ă nom. varierea, variatul (b) CONFIGURAȚIE SPAȚIALĂ REFLEXIVE A SE ACOPERI Cerul s-a acoperit de nori tranz.: Băncile acoperă scăderea impozitelor, Blocul acoperă cerul part. acoperit, -ă nom. acoperirea, acoperitul A SE ADÂNCI Prăpastia se adâncește în fiecare an tranz.: Apa/Ion adâncește groapa part. adâncit, -ă nom. adâncirea, adâncitul A SE ADUNA Apa se adună în gropi tranz.: Ion adună apă de ploaie în găleată part. adunat, -ă nom. adunarea, adunatul A SE AFUNDA Clădirea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
variatul (b) CONFIGURAȚIE SPAȚIALĂ REFLEXIVE A SE ACOPERI Cerul s-a acoperit de nori tranz.: Băncile acoperă scăderea impozitelor, Blocul acoperă cerul part. acoperit, -ă nom. acoperirea, acoperitul A SE ADÂNCI Prăpastia se adâncește în fiecare an tranz.: Apa/Ion adâncește groapa part. adâncit, -ă nom. adâncirea, adâncitul A SE ADUNA Apa se adună în gropi tranz.: Ion adună apă de ploaie în găleată part. adunat, -ă nom. adunarea, adunatul A SE AFUNDA Clădirea reactorului se afundă în pământ tranz.: Un
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
învățământ trebuie articulate axiologic (de pildă ceea ce se afirmă la biologie nu se va infirma la ora de Religie și invers). E necesară o rigoare critică, dar și onestitate și sinceritate. Interdisciplinaritatea nu complică procesul instructiv educativ, ci extinde și adâncește conexiunile dintre discipline. Pentru realizarea acesteia profesorul, fără să fie un encicloped, trebuie să posede o solidă pregătire în disciplina sa, pe fondul unei culturi generale, care să-i permită descoperirea analogiilor și elaborarea sintezelor. Prin conexiunile interdisciplinare stabilite, accentuăm
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
pe simpatie. Din acest motiv, rezultatele sale depind în mod fundamental de capacitatea exegetului, de afinitatea intimă ce se stabilește între el și obiectul său de studiu, izvorâtă dintr-o îndelungată frecventare a acestuia. Jaspers reia distincția elaborată de Dilthey, adâncind-o din punct de vedere psihologic. Deși explicația și înțelegerea nu se exclud reciproc, ele au „puteri” diferite. Explicația se referă la cauze. Ea încearcă să stabilească relații exterioare. De exemplu, și în psihologie intervine explicația atunci când sunt analizate mecanismele
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de deducere a taxei la export și a egalizării cotelor de TVA. În acest scop, s-a decis ca, pe de o parte să se procedeze la Înghețarea ecartului de taxe, adică să nu se ia noi măsuri care să adâncească ecartul existent Între TVA unei țări și cota medie pe C.E.E. Până la 31 decembrie 1992 trebuia ca numărul cotelor să se reducă la două: „cota redusă” situată Între 4 și 9% și „cota 106 Economie en transition: le role de la
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
nopții cântece de biruință. Cuvinte: Semilună = simbol al Imperiului Otoman; cotropitor = care ocupă sau pune stăpânire cu forța; nămezi = corect,nămiază și amiază, adică În plină zi; măgură = deal mare, singuratic; vizir = mare comandant de oaste la turci; vad = loc adâncit În pământ pe unde curge o apă; destin = soartă, viitor; trofeu = pradă de război; spahiu = soldat În cavaleria turcească. ,,La Călugăreni, românii scriseră cu sabie și sânge pagina cea mai strălucită din istoria lor.” NICOLAE BĂLCESCU PREDA BUZESCU Preda Buzescu
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
realitatea dată prin una reconstruită subiectiv. Nu Întâmplător Francis Bacon promova un principiu conform căruia „intelectualul are nevoie de plumb, nu de aripi”, considerat necesar de filosoful englez pentru a atenua exuberanța sau entuziasmul intelectualului și a-l face să adâncească demersul său până la limita la care pot fi descoperite adevăruri relative, dar utile. Sociologii importanți sunt sceptici În fața unui raționalism „militant”, preferând un pragmatism moderat, recurgând adesea la argumente generate printr-o perspectivă comparativă și ferindu-se de teorii generale
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
investigațiilor lor au stat la baza programelor guvernamentale și ale societății civile privind politicile sociale. Se poate afirma că aceste studii au devenit ,,directori de opinie” În domeniul politicilor sociale din România; b) identificarea unor ,,rațiuni Întemeiate”. Studiile sociologice au adâncit cunoașterea publică a vieții sociale prin identificarea unor ,,rațiuni Întemeiate” (În consens cu ,,de bonnes raisons” - Boudon) care fac inteligibile comportamente, atitudini, credințe percepute, de regulă, ca aberante sau iraționale. De pildă, Septimiu Chelcea, Dumitru Sandu și colaboratorii lor au
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]