5,887 matches
-
cine?); pronumele relativ (ce, ceea ce); Dintre cele zece subclase de pronume prezentate supra, șapte pot căpăta, contextual, valoare de adjective pronominale: acest copil (adjectiv pronominal demonstrativ), fiecare copil (adjectiv pronominal nehotărât), nici un copil (adjectiv pronominal negativ), copilul însuși/ ele însele (adjectiv pronominal de întărire), copilul meu (adjectiv pronominal posesiv), știu care copil (adjectiv pronominal relativ), care copil? (adjectiv pronominal interogativ). Categoriile gramaticale ale pronumelor sunt: * persoana numai în cazul pronumelor personale prezentate supra: persoana întâi (eu, al meu, însămi etc.) vs.
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cele zece subclase de pronume prezentate supra, șapte pot căpăta, contextual, valoare de adjective pronominale: acest copil (adjectiv pronominal demonstrativ), fiecare copil (adjectiv pronominal nehotărât), nici un copil (adjectiv pronominal negativ), copilul însuși/ ele însele (adjectiv pronominal de întărire), copilul meu (adjectiv pronominal posesiv), știu care copil (adjectiv pronominal relativ), care copil? (adjectiv pronominal interogativ). Categoriile gramaticale ale pronumelor sunt: * persoana numai în cazul pronumelor personale prezentate supra: persoana întâi (eu, al meu, însămi etc.) vs. persoana a doua (tu, dumneata, însuți
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
supra, șapte pot căpăta, contextual, valoare de adjective pronominale: acest copil (adjectiv pronominal demonstrativ), fiecare copil (adjectiv pronominal nehotărât), nici un copil (adjectiv pronominal negativ), copilul însuși/ ele însele (adjectiv pronominal de întărire), copilul meu (adjectiv pronominal posesiv), știu care copil (adjectiv pronominal relativ), care copil? (adjectiv pronominal interogativ). Categoriile gramaticale ale pronumelor sunt: * persoana numai în cazul pronumelor personale prezentate supra: persoana întâi (eu, al meu, însămi etc.) vs. persoana a doua (tu, dumneata, însuți, ai tăi etc.) vs. persoana a
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
valoare de adjective pronominale: acest copil (adjectiv pronominal demonstrativ), fiecare copil (adjectiv pronominal nehotărât), nici un copil (adjectiv pronominal negativ), copilul însuși/ ele însele (adjectiv pronominal de întărire), copilul meu (adjectiv pronominal posesiv), știu care copil (adjectiv pronominal relativ), care copil? (adjectiv pronominal interogativ). Categoriile gramaticale ale pronumelor sunt: * persoana numai în cazul pronumelor personale prezentate supra: persoana întâi (eu, al meu, însămi etc.) vs. persoana a doua (tu, dumneata, însuți, ai tăi etc.) vs. persoana a treia (ea, dânsul, dumnealui, pe
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
etc.); * origine/ proveniență: adverbe primare, moștenite (unde, sus etc.) sau împrumutate (basta, barem, crescendo etc.) vs. adverbe formate pe teritoriul limbii române prin derivare (școlărește, târâș etc.), compunere (niciodată, cândva, dis-de-dimineață etc.), respectiv conversiune intermorfologică (Vorbește clar. adverb provenit din adjectiv; Poate că va reuși. adverb provenit din verb; Vara este cald. adverb provenit din substantiv); * tipul informației transmise: adverbe propriu-zise (care transmit direct informație semantică: sus, deasupra etc.) vs. adverbe-substitut (adverbe deictice, care transmit indirect informație semantică, trimițând, în contexte
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
atât adverbe neflexibile (care nu-și modifică forma prin raportare la categorii gramaticale: aici, astăzi, niciodată, undeva, unde, când, cum etc.), cât și adverbele care au categoria gramaticală a gradelor de comparație mai ales adverbe de mod, unele provenite din adjective prin conversiune: repede, încet (adverbe primare); frumos, calm, clar (adverbe formate prin conversiune intermorfologică) etc. și unele adverbe de loc și de timp: departe, aproape, devreme, târziu etc. Ca și în cazul adjectivului, adverbul prezintă, prin raportare la categoria gramaticală
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ales adverbe de mod, unele provenite din adjective prin conversiune: repede, încet (adverbe primare); frumos, calm, clar (adverbe formate prin conversiune intermorfologică) etc. și unele adverbe de loc și de timp: departe, aproape, devreme, târziu etc. Ca și în cazul adjectivului, adverbul prezintă, prin raportare la categoria gramaticală a gradelor de comparație, aceleași variabile: * gradul pozitiv: departe; * gradul comparativ de superioritate: mai departe; de egalitate: la fel de departe, tot atât de departe; de inferioritate: mai puțin departe; * gradul superlativ relativ de superioritate: cel mai
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
viteaz) (d) "Cică erau odată o babă și un moșneag: moșneagul de-o sută de ani, și baba de nouăzeci; și amândoi erau albi ca iarna și posomorâți ca vremea cea rea din pricină că nu aveau copii." (Ion Creangă, Povestea porcului) Adjectiv Exemplificați câte trei adjective formate prin derivare, prin compunere (cu cratimă, prin contopire), conversiune, respectiv împrumutate din alte limbi. Analizați morfologic adjectivele din textele de mai jos: (a) "Tată, am crescut în palaturile tale, m-am plimbat prin astă grădină
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
odată o babă și un moșneag: moșneagul de-o sută de ani, și baba de nouăzeci; și amândoi erau albi ca iarna și posomorâți ca vremea cea rea din pricină că nu aveau copii." (Ion Creangă, Povestea porcului) Adjectiv Exemplificați câte trei adjective formate prin derivare, prin compunere (cu cratimă, prin contopire), conversiune, respectiv împrumutate din alte limbi. Analizați morfologic adjectivele din textele de mai jos: (a) "Tată, am crescut în palaturile tale, m-am plimbat prin astă grădină de atâtea ori și
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
erau albi ca iarna și posomorâți ca vremea cea rea din pricină că nu aveau copii." (Ion Creangă, Povestea porcului) Adjectiv Exemplificați câte trei adjective formate prin derivare, prin compunere (cu cratimă, prin contopire), conversiune, respectiv împrumutate din alte limbi. Analizați morfologic adjectivele din textele de mai jos: (a) "Tată, am crescut în palaturile tale, m-am plimbat prin astă grădină de atâtea ori și am văzut roade foarte frumoase în pomul din fundul grădinii, dar n-am putut gusta niciodată din ele
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
că vorbi și ea. Ea se rușina văzând că tată-său o băgase și pe ea în seamă, ca o mai mică ce era." (Petre Ispirescu, Sarea în bucate) Formulați enunțuri în care să ilustrați diferitele grade de comparație ale adjectivului harnic. Alcătuiți două enunțuri în care adjectivul frumoasă în cazul vocativ să îndeplinească funcția de atribut adjectival și același adjectiv, în cazul nominativ, să îndeplinească funcția sintactică de nume predicativ. Formulați cinci enunțuri în care adjectivul mare să fie în
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
văzând că tată-său o băgase și pe ea în seamă, ca o mai mică ce era." (Petre Ispirescu, Sarea în bucate) Formulați enunțuri în care să ilustrați diferitele grade de comparație ale adjectivului harnic. Alcătuiți două enunțuri în care adjectivul frumoasă în cazul vocativ să îndeplinească funcția de atribut adjectival și același adjectiv, în cazul nominativ, să îndeplinească funcția sintactică de nume predicativ. Formulați cinci enunțuri în care adjectivul mare să fie în cazuri diferite. Pronume Realizați analiza morfologică a
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
mai mică ce era." (Petre Ispirescu, Sarea în bucate) Formulați enunțuri în care să ilustrați diferitele grade de comparație ale adjectivului harnic. Alcătuiți două enunțuri în care adjectivul frumoasă în cazul vocativ să îndeplinească funcția de atribut adjectival și același adjectiv, în cazul nominativ, să îndeplinească funcția sintactică de nume predicativ. Formulați cinci enunțuri în care adjectivul mare să fie în cazuri diferite. Pronume Realizați analiza morfologică a pronumelor și a adjectivelor pronominale din textele de mai jos: (a) "Greuceanu luă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
grade de comparație ale adjectivului harnic. Alcătuiți două enunțuri în care adjectivul frumoasă în cazul vocativ să îndeplinească funcția de atribut adjectival și același adjectiv, în cazul nominativ, să îndeplinească funcția sintactică de nume predicativ. Formulați cinci enunțuri în care adjectivul mare să fie în cazuri diferite. Pronume Realizați analiza morfologică a pronumelor și a adjectivelor pronominale din textele de mai jos: (a) "Greuceanu luă cu dânsul și pe fratele său și merse, merse, merse cale lungă, depărtată, până ce ajunse la
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
vocativ să îndeplinească funcția de atribut adjectival și același adjectiv, în cazul nominativ, să îndeplinească funcția sintactică de nume predicativ. Formulați cinci enunțuri în care adjectivul mare să fie în cazuri diferite. Pronume Realizați analiza morfologică a pronumelor și a adjectivelor pronominale din textele de mai jos: (a) "Greuceanu luă cu dânsul și pe fratele său și merse, merse, merse cale lungă, depărtată, până ce ajunse la Faurul-pământului, cu care era frate de cruce. Acest faur, fiind cel mai mare meșter de pe
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
voi se simte destoinic a împărăți peste o țară așa de mare și bogată, ca aceea, are voie din partea mea să se ducă, ca să împlinească voința cea mai de pe urmă a moșului vostru." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) Completați, cu adjectivele pronominale de întărire potrivite, structurile următoare: fetița...; noi, fetele, ...; voi, băieții, ...; mamei...; vouă...; ele...; voi, fetele, ...; tu..., Andrei; nouă... (colegelor); ei... . Formulați enunțuri în care cuvintele mă, te, îmi, ne, v-, ți să aibă valoare de pronume personal propriu-zis, respectiv
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pronume personal propriu-zis, respectiv de pronume reflexiv. Completați, cu articolele posesive-genitivale și cu pronumele relative potrivite, următoarele structuri: cartea... ... capitole; copilul... ... părinți; tablouri ... ... valoare; elevi... ... rude; zi... ... începuturi; elevi ... ... părinți. Precizați felul, cazul și funcția sintactică a pronumelor și a adjectivelor pronominale reperabile în textele de mai jos: (a) "Nică, dragul mamei! Vezi că tată-tău e dus la coasă, căci se scutură ovăzul cela pe jos; și eu asemene nu-mi văd capul de trebi; tu mai lasă drumurile și
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
substantival prepozițional dintre copii are ca termen regent pronumele nehotărât fiecare); Doi dintre ei au întârziat. (atributul pronominal prepozițional dintre ei are ca termen regent numeralul cardinal doi). Complementul se raportează la un regent de tip verbal 135 (verb, adverb, adjectiv, interjecție): Vino mâine! (complementul circumstanțial de timp mâine are ca termen regent verbul vino); Mergea repede ca vântul. (complementul circumstanțial de mod ca vântul are ca termen regent adverbul repede); Avea o față luminoasă ca soarele de primăvară. (complementul circumstanțial
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
are ca termen regent verbul vino); Mergea repede ca vântul. (complementul circumstanțial de mod ca vântul are ca termen regent adverbul repede); Avea o față luminoasă ca soarele de primăvară. (complementul circumstanțial de mod ca soarele are ca termen regent adjectivul luminoasă); El țuști pe ușă. (complementul circumstanțial de loc pe ușă are ca termen regent interjecția țuști). Formal, raportul de subordonare este marcat prin: * joncțiune realizată, în propoziție, prin prepoziții (Cutia cu bomboane de pe masă fusese adusă de bunici.), iar
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
interjecția țuști). Formal, raportul de subordonare este marcat prin: * joncțiune realizată, în propoziție, prin prepoziții (Cutia cu bomboane de pe masă fusese adusă de bunici.), iar în frază, prin: * conjuncții subordonatoare: Vrea/ să plece la munte.; * pronume relative: Vine/ cine vrea.; * adjective pronominale relative: Se știe/ care soluție este preferată.; * pronume nehotărâte: Apelează/ la oricine îl poate ajuta.; * adjective pronominale nehotărâte: Apelează/ la orice prieten îl poate ajuta.; * adverbe relative: Pleacă în vacanță/ unde își dorește.; * adverbe nehotărâte: Pleacă în vacanță/ oriunde
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
bomboane de pe masă fusese adusă de bunici.), iar în frază, prin: * conjuncții subordonatoare: Vrea/ să plece la munte.; * pronume relative: Vine/ cine vrea.; * adjective pronominale relative: Se știe/ care soluție este preferată.; * pronume nehotărâte: Apelează/ la oricine îl poate ajuta.; * adjective pronominale nehotărâte: Apelează/ la orice prieten îl poate ajuta.; * adverbe relative: Pleacă în vacanță/ unde își dorește.; * adverbe nehotărâte: Pleacă în vacanță/ oriunde își dorește.; * juxtapunere (mai rar): Ai carte,/ ai parte. (prima propoziție, circumstanțială condițională, este subordonată celei de-
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
E simplu de găsit soluția. * interjecție: Se aude vâj-vâj subiect inclus: Mergem în excursie. subiect subînțeles: Avea condeiul bun, scria bine. subiect nedeterminat: Ninge. Propoziție subordonată introdusă prin: * conjuncție: Trebuie/ să rezolvăm acum problema.; * pronume relativ: Cine ajunge primul/ câștigă.; * adjectiv pronominal relativ: Care copil ajunge primul/ câștigă. ; * pronume nehotărât: Vine la spectacol/ oricine dorește.; * adjectiv pronominal nehotărât: Primește cuponul/ orice persoană solicită acest lucru printr-un document scris.; * adverb relativ: Se știe deja/ unde va fi următoarea vacanță. PREDICAT predicat
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
subînțeles: Avea condeiul bun, scria bine. subiect nedeterminat: Ninge. Propoziție subordonată introdusă prin: * conjuncție: Trebuie/ să rezolvăm acum problema.; * pronume relativ: Cine ajunge primul/ câștigă.; * adjectiv pronominal relativ: Care copil ajunge primul/ câștigă. ; * pronume nehotărât: Vine la spectacol/ oricine dorește.; * adjectiv pronominal nehotărât: Primește cuponul/ orice persoană solicită acest lucru printr-un document scris.; * adverb relativ: Se știe deja/ unde va fi următoarea vacanță. PREDICAT predicat * predicat verbal exprimat prin verb predicativ la un mod personal, predicativ: Spera/ să i se
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
concurs. * numeral cu valoare substantivală în cazul acuzativ: Premiul este pentru amândoi. * numeral cu valoare substantivală în cazul genitiv: Premiul este al amândurora. * numeral cu valoare substantivală în cazul dativ: El este aidoma primului dintre cei trei frați ai săi. * adjectiv: Ea este prietenoasă. * verb la modul infinitiv: A vrea înseamnă a putea. * verb la modul supin: Este de înțeles că va încerca. * verb la modul gerunziu: Eșarfa era fluturând. * adverb: Este bine cum ai procedat. * interjecție: Este vai de ei
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
gerunziu: Eșarfa era fluturând. * adverb: Este bine cum ai procedat. * interjecție: Este vai de ei. Propoziție subordonată introdusă prin: * conjuncție: Întrebarea lui este/ dacă va primi o recompensă pentru efortul său.; * pronume relativ: Problema este/ cine își va asuma răspunderea.; * adjectiv pronominal relativ: Problema este/ care coleg își va asuma răspunderea.; * pronume nehotărât: Meritul este/ al oricui atinge performanța într-un domeniu.; * adjectiv pronominal nehotărât: Meritul este/ al oricărei persoane atinge performanța într-un domeniu.; * adverb relativ: El a rămas/ cum
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]