6,618 matches
-
Fach, Politische Legitimitat, Frankfurt-pe-Main New York Campus, 1978 și Alfred Grosser, În numele cui? Fundamente ale unei morale politice, Ed. du Seuil, Paris, 1969. 35. Guglielmo Ferrero, Puterile. Geniile invizibile ale cetății, Pion, Paris, 1944 (trad. din italiană). 36. Erik H. Erikson, Adolescență și criză. Criza de identitate, Flammarion, Paris, 1972 (trad. din americană) [sic! n.trad.]. 37. Vezi K. Jennings și R.G. Niehi, The Political Caracter of Adolescence, Princeton University Press, 1974. Există informații utile în Gerard Mendel, Revolta împotriva tatălui. O
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
La mulți ani !”, plini de bucurii și satisfacții, de sănătate și fericire alături de cei dragi. Prof. dr. Teodor MARIAN Membru al Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu - Șișești” *** Mihai Cristea, un inegalabil cercetător și organizator Știam încă din adolescență și apoi din anii liceului de existența Stațiunii de Cercetări de la Suceava de la tatăl meu, inginer agronom Gheorghe Jităreanu, care a colaborat cu cercetători din cadrul acestei stațiuni iar în discuțiile pe care le purta cu colaboratorii săi sau în casă
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
nume nu l-am aflat, știu că a fost tatăl nevestei lui Dumitru Blaga, venit aici de pe Părăul Gălăuțașului, un om de mare omenie și bun gospodar, tată autoritar dar drept, imparțial cu toți copiii, șapte la număr. Copilăria și adolescența am petrecut-o cu aceștia și erau buni camarazi cu o educație frumoasă. Fetele de pe Coastă s-au măritat târziu și au lăsat urmași care la rândul lor au și ei copii. A mai rămas de amintit Valerica Filipaș, fata
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Zăpode sau de la Troaca lui Voașu. Aici aveam izvorul la colțul casei și ascultam șopotul pârâului care trece la trei metri de casă. Peisajul avea și aici farmecul său. Aici aveam să-mi petrec ceilalți ani ai copilăriei și ai adolescenței, de aici aveam să plec În lume la numai cincisprezece ani. După numai doi ani, tata era pe patul de moarte. După șapte ani de muncă silnică, fiindcă aceasta Însemna concentrarea, muncă silnică, făcută În Ardeal, Basarabia și În Ungaria
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
absența unor trăiri când ființa lor vibrează de curente străine de un impuls sexual. Iubirea lor e adesea năvalnică și trufașă dar sunt uneori și trucuri care nu pot fi pătrunse În adâncimile tainice ale firii. Acestea țin Însă de adolescență. Intervenția părinților și a rudelor de multe ori e dură, brutală chiar. Știind cât de greu și au agonisit avutul, părinții nu puteau rămâne indiferenți la viitorul vlăstarelor lor pe care le-au crescut cu atâta greutate. Până la urmă tot
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
lumea satului nu erau atâția ariviști ca acum. Oamenii aveau frică de Dumnezeu și le era teamă de blesteme. Tinerii din sat se cunoșteau de când erau copii și Își cunoșteau și părinții și bunicii. Joaca din copilărie, devenea deodată la adolescență ceva greu de Înțeles. O atracție tainică punea deodată stăpânire deopotrivă pe fecior și pe fetișcană. Delicatețea feciorelnică era ezitare Între copilărie și maturitate, iar râsul ei se transforma Într-un zâmbet Îngăduitor. Și uite așa Începeau micile idile. Clăci
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
cultura din Samoa), ca urmare a utilizării unui set de valori diferite privind educația, sexualitatea și relațiile de familie. Margaret Mead a fost condusă în proiectul ei de cercetare de dorința de a da răspuns întrebărilor: "Tulburările care ne macină adolescența sunt cauzate de natura adolescenței (fiind condiționate biologic, n.n. C.C.) sau de către civilizație? În condiții diferite de civilizație adolescența va arăta altfel?" Pentru a răspunde acestor întrebări, Margaret Mead a realizat un studiu pe insula Ta'ū, într-un sat
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
a utilizării unui set de valori diferite privind educația, sexualitatea și relațiile de familie. Margaret Mead a fost condusă în proiectul ei de cercetare de dorința de a da răspuns întrebărilor: "Tulburările care ne macină adolescența sunt cauzate de natura adolescenței (fiind condiționate biologic, n.n. C.C.) sau de către civilizație? În condiții diferite de civilizație adolescența va arăta altfel?" Pentru a răspunde acestor întrebări, Margaret Mead a realizat un studiu pe insula Ta'ū, într-un sat de 600 de samoezi (locuitori
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Margaret Mead a fost condusă în proiectul ei de cercetare de dorința de a da răspuns întrebărilor: "Tulburările care ne macină adolescența sunt cauzate de natura adolescenței (fiind condiționate biologic, n.n. C.C.) sau de către civilizație? În condiții diferite de civilizație adolescența va arăta altfel?" Pentru a răspunde acestor întrebări, Margaret Mead a realizat un studiu pe insula Ta'ū, într-un sat de 600 de samoezi (locuitori din Samoa). Ea a trăit pe această insulă, a observat și a intervievat 68
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
insulă, a observat și a intervievat 68 de tinere fete, cu vârsta între 9 și de 20 de ani (care au constituit eșantionul cercetării sale). La sfârșitul investigației, autoarea americană a tras concluzia că în Samoa trecerea de la copilărie la adolescență se realizează ușor și firesc, fără să fie însoțită de suferință emoțională și psihologică, anxietate sau confuzie, cum se întâmplă în Statele Unite. Explicația pe care ne-a oferit-o Margaret Mead este legată de faptul că fetele din Samoa fac
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
cultura din Samoa), ca urmare a utilizării unui set de valori diferite privind educația, sexualitatea și relațiile de familie. Margaret Mead a fost condusă în proiectul ei de cercetare de dorința de a da răspuns întrebărilor: "Tulburările care ne macină adolescența sunt cauzate de natura adolescenței (fiind condiționate biologic, n.ns.) sau de către civilizație? În condiții diferite de civilizație adolescența va arăta altfel?". Pentru a răspunde acestor întrebări, Margaret Mead a realizat un studiu pe insula Ta'ū, în cadrul unui sat
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
a utilizării unui set de valori diferite privind educația, sexualitatea și relațiile de familie. Margaret Mead a fost condusă în proiectul ei de cercetare de dorința de a da răspuns întrebărilor: "Tulburările care ne macină adolescența sunt cauzate de natura adolescenței (fiind condiționate biologic, n.ns.) sau de către civilizație? În condiții diferite de civilizație adolescența va arăta altfel?". Pentru a răspunde acestor întrebări, Margaret Mead a realizat un studiu pe insula Ta'ū, în cadrul unui sat de 600 de samoezi (locuitori
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Margaret Mead a fost condusă în proiectul ei de cercetare de dorința de a da răspuns întrebărilor: "Tulburările care ne macină adolescența sunt cauzate de natura adolescenței (fiind condiționate biologic, n.ns.) sau de către civilizație? În condiții diferite de civilizație adolescența va arăta altfel?". Pentru a răspunde acestor întrebări, Margaret Mead a realizat un studiu pe insula Ta'ū, în cadrul unui sat de 600 de samoezi (locuitori din Samoa). Ea a trăit pe această insulă, a observat și a intervievat 68
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
insulă, a observat și a intervievat 68 de tinere fete, cu vârsta între 9 și de 20 de ani (care au reprezentat eșantionul cercetării sale). La sfârșitul investigației, autoarea americană a tras concluzia că în Samoa trecerea de la copilărie la adolescență se realizează ușor și firesc, fără să fie însoțită de suferință emoțională și psihologică, anxietate sau confuzie, cum se întâmplă în Statele Unite. Explicația pe care ne-a oferit-o Margaret Mead este legată de faptul că fetele din Samoa fac
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
spune că, deși structura setului de competențe didactice diferă de la un autor la altul, totuși diferența este una de exprimare, nu de conținut. Toți autorii menționați vorbesc despre cultură de specialitate, cultură generală, capacități de relaționare și manageriale. CAPITOLUL II Adolescența II.1 Adolescența - problemă socială Adolescența este subiectul privilegiat și controversat al psihopedagogilor, generator de opinii și discuții contradictorii. Unii o consideră “vârstă ingrată”, alții, dimpotrivă, “vârsta de aur”; pentru unii ea este “vârsta crizelor, anxietății, nesiguranței, insatisfacției”, în timp ce pentru
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
structura setului de competențe didactice diferă de la un autor la altul, totuși diferența este una de exprimare, nu de conținut. Toți autorii menționați vorbesc despre cultură de specialitate, cultură generală, capacități de relaționare și manageriale. CAPITOLUL II Adolescența II.1 Adolescența - problemă socială Adolescența este subiectul privilegiat și controversat al psihopedagogilor, generator de opinii și discuții contradictorii. Unii o consideră “vârstă ingrată”, alții, dimpotrivă, “vârsta de aur”; pentru unii ea este “vârsta crizelor, anxietății, nesiguranței, insatisfacției”, în timp ce pentru alții este “vârsta
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
competențe didactice diferă de la un autor la altul, totuși diferența este una de exprimare, nu de conținut. Toți autorii menționați vorbesc despre cultură de specialitate, cultură generală, capacități de relaționare și manageriale. CAPITOLUL II Adolescența II.1 Adolescența - problemă socială Adolescența este subiectul privilegiat și controversat al psihopedagogilor, generator de opinii și discuții contradictorii. Unii o consideră “vârstă ingrată”, alții, dimpotrivă, “vârsta de aur”; pentru unii ea este “vârsta crizelor, anxietății, nesiguranței, insatisfacției”, în timp ce pentru alții este “vârsta marilor elanuri”; este
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
decretează unii, ba nu, ripostează alții, este “vârsta participării la progresul social”; cei mai mulți o consideră ca fiind în totalitate o “problemă moral-psihologică”, dar sunt și unii care cred că este aproape în exclusivitate o “problemă socială”. Diversitatea opiniilor referitoare la adolescență derivă din complexitatea în sine a acestei etape din viața omului, cu o dinamică excepțională în timp, cu multideterminări și multicondiționări, dar și din poziția oarecum incertă pe care o ocupă adolescentul în sistemul perioadelor evolutive ale vieții. Locul lui
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
vieții. Locul lui în sistemul relațiilor sociale este mai bine conturat și precizat decât cel al puberului. Totuși adolescentul oscilează din punct de vedere al comportamentului între copilărie și maturitate, fiind însă întors mai mult cu fața spre adult. Despre adolescență s-a scris mult, mai mult decât despre oricare altă etapă a dezvoltării umane. Această perioadă a făcut obiectul preocupărilor diferiților specialiști în domeniile psihologiei, pedagogiei, sociologiei, antropologiei, fiziologiei, medicinei, psihiatriei. Numărul mare și varietatea domeniilor de activitate îndreptate înspre
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
a scris mult, mai mult decât despre oricare altă etapă a dezvoltării umane. Această perioadă a făcut obiectul preocupărilor diferiților specialiști în domeniile psihologiei, pedagogiei, sociologiei, antropologiei, fiziologiei, medicinei, psihiatriei. Numărul mare și varietatea domeniilor de activitate îndreptate înspre problematica adolescenței reflectă complexitatea ei. Transformările radicale și bruște din planul psihologiei și fiziologiei tânărului sunt „atât de delicate și de importante încât putem afirma pe deplin temei că soarta omului se decide , în mare măsură la vârsta adolescenței” (A. Moisin, 2001
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
îndreptate înspre problematica adolescenței reflectă complexitatea ei. Transformările radicale și bruște din planul psihologiei și fiziologiei tânărului sunt „atât de delicate și de importante încât putem afirma pe deplin temei că soarta omului se decide , în mare măsură la vârsta adolescenței” (A. Moisin, 2001, p. 63) sau că adolescența este „vârsta la care se plămădește omul de mâine” (I. Dumitrescu, 1980, p. 6). Aceste schimbări semnifică despărțirea individului de copilări și accederea spre maturitate, ieșirea de sub tutela familiei și a școlii
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
radicale și bruște din planul psihologiei și fiziologiei tânărului sunt „atât de delicate și de importante încât putem afirma pe deplin temei că soarta omului se decide , în mare măsură la vârsta adolescenței” (A. Moisin, 2001, p. 63) sau că adolescența este „vârsta la care se plămădește omul de mâine” (I. Dumitrescu, 1980, p. 6). Aceste schimbări semnifică despărțirea individului de copilări și accederea spre maturitate, ieșirea de sub tutela familiei și a școlii și intrarea în viața socială și culturală mai
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
și accederea spre maturitate, ieșirea de sub tutela familiei și a școlii și intrarea în viața socială și culturală mai largă a școlii și a comunității (E. Verza, U. Șchiopu, 1981, p. 177). Cu toată concentrare de forțe preocupate de problematica adolescenței, cu toate rezultatele bune obținute, în acest domeniu au rămas probleme nerezolvate, încă. Complexitatea problemei adolescentului generează, fără îndoială, caracterul controversat al acesteia. Una dintre cele mai mari controverse vizează importanța acordata adolescenței. Cei mai mulți specialiști o consideră vârsta marilor prefaceri
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
toată concentrare de forțe preocupate de problematica adolescenței, cu toate rezultatele bune obținute, în acest domeniu au rămas probleme nerezolvate, încă. Complexitatea problemei adolescentului generează, fără îndoială, caracterul controversat al acesteia. Una dintre cele mai mari controverse vizează importanța acordata adolescenței. Cei mai mulți specialiști o consideră vârsta marilor prefaceri fiziologice și psihologice, a marilor întrebări, a viselor îndrăznețe, perioada celei de-a doua nașteri (I. Dumitrescu, 1980, p. 6). Adolescența face trecerea de vârsta copilăriei, a dependenței de părinți la cea a
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
controversat al acesteia. Una dintre cele mai mari controverse vizează importanța acordata adolescenței. Cei mai mulți specialiști o consideră vârsta marilor prefaceri fiziologice și psihologice, a marilor întrebări, a viselor îndrăznețe, perioada celei de-a doua nașteri (I. Dumitrescu, 1980, p. 6). Adolescența face trecerea de vârsta copilăriei, a dependenței de părinți la cea a tinereții, „desprinderi de cuib” și a încercării forțelor proprii. Altfel spus, această etapă de vârstă are o importanță esențială în formarea individului ca viitor adult. Au existat însă
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]