KorAP: Find »[drukola/base=adoptator & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...159 160 161 ...178 >

4,426 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391

dacă s-au asociat cu variabila dependentă testată. Conduita copilului în raport cu mama se asociază semnificativ cu variabilele dependente. Unele dintre aceste variabile sunt de asemenea asociate cu conduita copilului în raport cu tatăl adoptiv. Dintre variabilele referitoare la caracteristicile socio-demografice ale părinților adoptatori (nivel educațional, nivel profesional, venit), niciuna nu se asociază semnificativ cu relația mamei cu copilului, respectiv cu partenerul marital. În ceea ce privește resursele disponibile părinților adoptatori constatăm că, resursele informaționale, suficiența și corectitudinea informațiilor, se asociază cu o parte dintre variabilele dependente

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
asemenea asociate cu conduita copilului în raport cu tatăl adoptiv. Dintre variabilele referitoare la caracteristicile socio-demografice ale părinților adoptatori (nivel educațional, nivel profesional, venit), niciuna nu se asociază semnificativ cu relația mamei cu copilului, respectiv cu partenerul marital. În ceea ce privește resursele disponibile părinților adoptatori constatăm că, resursele informaționale, suficiența și corectitudinea informațiilor, se asociază cu o parte dintre variabilele dependente. Suportul social formal și informal primit de părinți în procesul de adopție și ulterior, nu se asociază semnificativ cu variabilele dependente. Deși ne așteptam

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
mediată de variabilele care definesc starea de sănătate psiho-fizică. O influență pozitivă în formarea relației afective dintre mama adoptivă și copilul adoptat o are prezența resurselor informaționale, mai exact suficiența informațiilor primite anterior adopției (β = 0,554), confirmarea expectanțelor părinților adoptatori (β = 0,320) și conduita pozitivă a copilului în raport cu mama adoptivă (β = 0,200). Acceptarea copilului, definită prin încredere și apreciere, adoptat de către mama adoptivă este influențată puternic negativ de prezența tulburărilor de comportament la copilul adoptat (β = -0,874

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
copilul adoptat (β = -0,874), și într-o măsură mai mică de tulburările emoționale (β = -0,243), respectiv de nevoia de servicii de sociale (β = -0,251). Influență pozitivă, ca și în cazul relației afective, o are confirmarea expectanțelor părinților adoptatori (β = 0,425) și conduita pozitivă a copilului în raport cu mama (β = 0,403). Ecuația finală explică 62,2% din totalul variației. Abilitatea mamei de a înțelege și de a răspunde nevoilor copilului este influențată semnificativ negativ de tulburările de comportament

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
2% din variația totală. Și în cazul implicării și suportului oferit de mama adoptivă copilului adoptat influența negativă cea mai mare o au tulburările de comportament manifestate de copil (β = -0,859). O influență pozitivă păstrează resursele informaționale disponibile părinților adoptatori, contând în primul rând în corectitudinea informațiilor (β = 0,865) și suficiența lor (β = 0,308). De asemenea o influență semnificativă, o are atitudinea copilului în raport cu mama adoptivă (β = 0,698). Confirmarea expectanțelor părinților își pierde din semnificație în ultimul

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
o influență semnificativă, o are atitudinea copilului în raport cu mama adoptivă (β = 0,698). Confirmarea expectanțelor părinților își pierde din semnificație în ultimul model (β = 0,174), probabil sub efectul variabilei care măsoară corectitudinea informațiilor. Dintre variabilele testate în raport cu relația părinților adoptatori post-adopție, patru au o influență mai mare, explicând împreună 65,5% din variația totală. In ordinea influenței lor acestea sunt următoarele: conduita copilului în raport cu tatăl adoptiv (β = 0,640), prezența tulburărilor comportamentale (β = -0,392), conduita copilului în raport cu mama adoptivă

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
β = 0,640), prezența tulburărilor comportamentale (β = -0,392), conduita copilului în raport cu mama adoptivă (β = 0,288) și confirmarea expectanțelor (β = 0,252). Tabelul 5.18 Factori predictori ai relației mamei cu copilul adoptat și partenerul marital Variabile independente Resursele adoptatorilor Expectanțe Starea de sănătate psiho-fizică Istoricul de plasament Caract. socio-dem. Conduita copilului R2 Ajustat Suficienta informațiilor Corectitudinea informațiilor Nevoia de servicii Expectanțele părinților Tulburări Comportamentale Tulburări Emoționale Întârzieri în dezvoltarea cognitivă și a limbajului Copilul a fost in CP Copilul

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
rezultă că, relația mamei adoptive cu copilul adoptat și partenerul marital, este influențată pozitiv de resursele informaționale ale familiei, dar nu și de resursele sociale. Accesibilitatea serviciilor și accesarea acestora nu prezintă influență semnificativă pozitivă sau negativă. Confirmarea expectanțelor părinților adoptatori în raport cu particularitățile copilului se asociază pozitiv cu relația mamei cu copilul, respectiv partenerul marital. Dintre caracteristicile copilului, factorii vârstă, plasamentul în centre de plasament, respectiv plasamentul în forme multiple de protecție, deși inițial par a avea o influență semnificativă, își

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
caracteristicile sale socio-demografice și istoricul de plasament asupra resurselor, expectanțelor, dar și asupra relațiilor din interiorul familiei adoptive. Subcapitolul de față aprofundează și extinde discuția asupra altor potențiali factori stresori, precum și asupra strategiilor de coping care pot influența adaptarea familiei adoptatoare. O analiză a literaturii de specialitate, și în special a factorilor subliniați de autori care au aplicat modelul stresului și a copingului în încercarea de a explica adaptarea în procesul de adopție, a condus la identificarea principalilor factori care cauzează

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
Post-adopție / Adaptarea factori specifici copilului adoptat: starea de sănătate, comportamentul, integrarea socială și școlară (Barth și Berry, 1988; Glidden, 2000; Groza și Rosenberg, 1998; Mullin și Johnson, 1999; Rosenthal și Groze, 1994; Tessier, 2005; Westhues și Cohen, 1990); factori specifici adoptatorilor: teama de a nu fi căutați de părinții biologici (Lebner, 2000), divulgarea adopției copilului asociată cu teama pierderii (Brodzinsky, Singer și Braff, 1984); factori sociali: stigmatizarea socială (March și Miall, 2000; Wegar, 2000); lipsa suportului social (Barth și Berry, 1988

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
prin metoda interviului. Au fost intervievate zece mame. Au fost selectate mame care au adoptat cu cel puțin 1 an înainte de participarea la interviu. Tehnica utilizată în colectarea datelor a fost interviul de tip narativ. Într-o primă fază mamele adoptatoare au fost invitate să relateze experiența adopției copilului din momentul în care s-au decis să adopte și până în momentul intervievării. Într-o a doua fază au fost inițiate discuții mai elaborate pe marginea experiențelor stresante trăite în perioada pre

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
10 mame, care au adoptat copii cu vârste cuprinse între 3 luni și 5 ani. Datele socio-demografice au indicat faptul că, o respondentă a adoptat singură, după decesul soțului și alte 9 au adoptat împreună cu partenerul marital. Niciuna dintre mamele adoptatoare nu are copii biologici. Nu există relație de rudenie între adoptați și adoptatori. Doi copii au fost adoptați din plasament familial la familia adoptivă, restul opt fiind adoptați în urma încredințării și încuviințării adopției. Analiza datelor. Informațiile au fost grupate pe

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
o trecere de la mecanismele centrate pe eliminarea și rezolvarea problemei, la mecanisme de acceptare a problemei și rezolvare a ei pe plan cognitiv și emoțional. Decizia de a adopta. Adopția unui copil nu este o alegere ușoară. De altfel, majoritatea adoptatorilor au amânat această decizie o lungă perioadă de timp, cuprinsă între 2 și 6 ani. Declarația lor sună în general la fel: "Am tot spus, să mai așteptăm puțin. Poate-l vom avea pe al nostru". Pentru toate aceste cazuri

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
Pentru toate aceste cazuri, adopția a fost considerată ca ultima și singura soluție de a avea un copil. Și totuși de ce această amânare? Răspunsul la această întrebare scoate în evidență o serie de alți factori de stres cu care părinții adoptatori se confruntă, factori pe care-i putem grupa în două categorii: a. factori personali și b. factori sociali. a. Factorii personali se traduc într-o serie de întrebări la care nu găsesc răspuns și care evidențiază incertitudini cu privire la abilitatea lor

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
special familie extinsă și prieteni) au fost importante pentru șase familii. Pentru două familii a fost util să identifice și să observe alte familii adoptive. Procedura de adopție, prin solicitările sale, reprezintă un important factor de stres pentru majoritatea părinților adoptatori (opt cazuri din zece). În termeni foarte generali, procedura este caracterizată de părinții adoptatori ca fiind inflexibilă, greoaie, dificilă, anevoioasă, laborioasă sau complicată, o procedură care, potrivit unei mame adoptatoare întinde nervii la maximum. Principalele cauze care conduc la aceste

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
a fost util să identifice și să observe alte familii adoptive. Procedura de adopție, prin solicitările sale, reprezintă un important factor de stres pentru majoritatea părinților adoptatori (opt cazuri din zece). În termeni foarte generali, procedura este caracterizată de părinții adoptatori ca fiind inflexibilă, greoaie, dificilă, anevoioasă, laborioasă sau complicată, o procedură care, potrivit unei mame adoptatoare întinde nervii la maximum. Principalele cauze care conduc la aceste aprecieri sunt: timpul îndelungat de la atestare până la finalizarea adopției, în unele cazuri fiind necesară

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
sale, reprezintă un important factor de stres pentru majoritatea părinților adoptatori (opt cazuri din zece). În termeni foarte generali, procedura este caracterizată de părinții adoptatori ca fiind inflexibilă, greoaie, dificilă, anevoioasă, laborioasă sau complicată, o procedură care, potrivit unei mame adoptatoare întinde nervii la maximum. Principalele cauze care conduc la aceste aprecieri sunt: timpul îndelungat de la atestare până la finalizarea adopției, în unele cazuri fiind necesară chiar re-atestarea adoptatorilor, costurile financiare cauzate de examenele și testele medicale necesare și solicitările care nu

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
inflexibilă, greoaie, dificilă, anevoioasă, laborioasă sau complicată, o procedură care, potrivit unei mame adoptatoare întinde nervii la maximum. Principalele cauze care conduc la aceste aprecieri sunt: timpul îndelungat de la atestare până la finalizarea adopției, în unele cazuri fiind necesară chiar re-atestarea adoptatorilor, costurile financiare cauzate de examenele și testele medicale necesare și solicitările care nu sunt pe deplin înțelese sau ușor de acceptat de către toți părinții adoptatori. Referitor la acest din urmă aspect, deși pare absolut firesc pentru un practician să întrebe

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
sunt: timpul îndelungat de la atestare până la finalizarea adopției, în unele cazuri fiind necesară chiar re-atestarea adoptatorilor, costurile financiare cauzate de examenele și testele medicale necesare și solicitările care nu sunt pe deplin înțelese sau ușor de acceptat de către toți părinții adoptatori. Referitor la acest din urmă aspect, deși pare absolut firesc pentru un practician să întrebe persoanele care aspiră să devină părinți adoptatori despre motivația pentru adopție, acestea găsesc adeseori răspunsul ca fiind de la sine înțeles, în alte cazuri, motivația este

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
testele medicale necesare și solicitările care nu sunt pe deplin înțelese sau ușor de acceptat de către toți părinții adoptatori. Referitor la acest din urmă aspect, deși pare absolut firesc pentru un practician să întrebe persoanele care aspiră să devină părinți adoptatori despre motivația pentru adopție, acestea găsesc adeseori răspunsul ca fiind de la sine înțeles, în alte cazuri, motivația este greu de exprimat în cuvinte, iar alții consideră că, este adresată dintr-o lipsă de empatie a practicienilor cu persoanele candidate la

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
este greu de exprimat în cuvinte, iar alții consideră că, este adresată dintr-o lipsă de empatie a practicienilor cu persoanele candidate la statusul de adoptatori 345. Factorii personali, precum factorii psihologici, credințele și valorile personale, sunt invocați de părinții adoptatori ca fiind factori importanți pentru a depăși momentele de așteptare, solicitările și provocările procesului de adopție. O mamă adoptivă afirma: Dacă nu ai un psihic puternic și nu îți dorești din tot sufletul un copil, pe parcursul procedurii de adopție, ai

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
de a renunța la tot. O altă mamă afirma: M-am rugat neîncetat. Credința m-a ajutat sa merg mai departe. În tot acest timp am știut că undeva există un suflețel pentru mine. O altă resursă importantă pentru părinții adoptatori o reprezintă practicienii din cadrul Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului. O mamă adoptatoare afirma că daca cei care ne-au prezentat procedura de adopție, nu ar fi făcut-o în așa fel încât lucrurile să pară abordabile, am

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
a ajutat sa merg mai departe. În tot acest timp am știut că undeva există un suflețel pentru mine. O altă resursă importantă pentru părinții adoptatori o reprezintă practicienii din cadrul Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului. O mamă adoptatoare afirma că daca cei care ne-au prezentat procedura de adopție, nu ar fi făcut-o în așa fel încât lucrurile să pară abordabile, am fi fost descurajați pe parcurs și poate chiar am fi renunțat. E o procedură greoaie

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
ele și asistenții sociali din cadrul direcțiilor care au mijlocit adopțiile, în timp ce alte două mame consideră că, atitudinea asistenților sociali din cadrul direcțiilor a fost de descurajare și chiar intimidare. În aceste cazuri, practicienii devin mai degrabă factori de stres pentru părinții adoptatori, decât facilitatori. 6.3.2 Factori de stres, resurse și mecanisme de coping în perioada de acomodare Ca perioadă de acomodare am avut în vedere cele trei luni dintre încredințarea și încuviințarea adopției. În general, momentul aducerii copilului în familie

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
vedere cele trei luni dintre încredințarea și încuviințarea adopției. În general, momentul aducerii copilului în familie este, ca și momentul nașterii unui copil biologic, un factor de stres pozitiv, descris în termeni de emoție pozitivă și bucurie. În cazul familiilor adoptatoare se identifică însă o serie de provocări specifice. Din analiza răspunsurilor oferite de respondente, în concordanță cu literatura de specialitate identificăm: incertitudinea privind momentul plasamentului, presiunea de a adopta instantaneu status-rolul parental și de a se manifesta în consecință; reacțiile

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]