6,939 matches
-
Tipul a râs. Acum chiar că nu se prefăcea: părea de-a dreptul prost. „Nu vă supărați, dar noi n-avem aici nici un departament de crimă organizată. E-o greșeală.“ Apoi, binevoitor: „Dar dacă doriți să depuneți o plângere pentru agresiune și tâlhărie, vă stăm la dispoziție. Doar să vă scoateți medico-legalul. Și cine ziceți că v-a făcut asta?“ Nu i-am mai răspuns; de mulțumit, nici atât. N-aveam pentru ce. Era ca toți polițiștii: amabil și conștiincios ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Nici o publicație nu poate fi suprimată, dar libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine. În plus, sunt interzise de lege defăimarea țării și a națiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură națională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violență publică, precum și manifestările obscene, contrare bunelor moravuri 153. Aceste precizări ne arată faptul că, deși orice formă de cenzură este interzisă, libertatea de
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
al statului. Iar egalitatea în drepturi a statelor constituia corolarul suveranității. Principiul integrității teritoriale a fost consacrat de articolul 10 din Pactul Societății Națiunilor, în care se stipula obligația membrilor instituției de la Geneva „să respecte și să mențină în contra oricărei agresiuni externe, integritatea teritorială și independența politică prezentă a tuturor membrilor Societății“6. Pacea apărea și ea în concepția titulesciană ca un drept fundamental al tuturor statelor lumii. Titulescu o definea astfel: „Pacea este înainte de toate o stare de spirit. Prelungită
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
mondial; dorința războiului de revanșă regăsită în rândul statelor învinse; lipsa unei unități în Europa din punctul de vedere al doctrinei sociale; marea criză economică din 1929 1933 9. Principiul indivizibilității păcii exprimă modernitatea gândirii titulesciene. Conform acestui principiu orice agresiune, produsă în oricare parte a lumii, reprezintă o încălcare a păcii generale. Președintele american Woodrow Wilson, în discursul rostit la 27 mai 1916, a susținut ideea înființării Societății Națiunilor ca o instituție internațională a rațiunii și justiției, care să fie
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
tratativelor orice diferend dintre statele membre: „Principiile dreptului public trebuie să prevaleze de acum înainte asupra intereselor particulare a oricărei națiuni. Toate națiunile universului trebuie să instituie un fel de Ligă pentru a reuși ca dreptul să prevaleze în contra oricărei agresiuni egoiste, pentru a evita ca o alianță să se ridice în contra altei alianțe. Se va institui o 9 Ibidem, p. 250-251. 21 16 forță colectivă pentru a apăra dreptul, interesul primordial și cel mai important pentru toate popoarele și toate
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
astăzi. Nu știu să joc tenis dar am simțit că o minge atinge racheta mea de om politic. Am aruncat-o imediat înapoi spunând spre uimirea generală căci Litvinov și cu mine eram până atunci adversari ireductibili: România acceptă definiția agresiunii, așa cum o propune Dl. Litvinov“28. Marele diplomat român susținea necesitatea elaborării unei definiții a teritoriului. Procedând astfel, acesta încerca să servească securitatea României, țară a cărei frontieră cu Uniunea Sovietică nu era acoperită printr-un tratat bilateral. Nicolae Titulescu
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
în puterea lui pentru a lipsi zisele bande de orice ajutor sau protecție“30. În articolul 3 se preciza că „nici o considerație de ordin politic, militar, economic sau de altă natură nu va putea servi drept cauză sau justificare a agresiunii prevăzute la articolul 2“31. Convențiile de la Londra stabileau exact agresorul și cazurile de agresiune. Considerăm că prin semnarea acestor convenții, Uniunea Sovietică recunoștea implicit granița comună cu România existentă la acea vreme, adică râul Nistru. În sprijinul acestei informații
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
articolul 3 se preciza că „nici o considerație de ordin politic, militar, economic sau de altă natură nu va putea servi drept cauză sau justificare a agresiunii prevăzute la articolul 2“31. Convențiile de la Londra stabileau exact agresorul și cazurile de agresiune. Considerăm că prin semnarea acestor convenții, Uniunea Sovietică recunoștea implicit granița comună cu România existentă la acea vreme, adică râul Nistru. În sprijinul acestei informații aducem și declarația lui Litvinov din iulie 1933: „Știu că semnând această convențiune v-am
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
semnând această convențiune v-am dăruit Basarabia. Dacă nu pot recunoaște acest lucru oficial, este din cauza dificultăților ce le-aș avea cu opinia mea publică, în special cu cea din Ucraina. Când însă mă angajez să nu fac niciodată o agresiune împotriva Basarabiei, atunci nici revizuirea nu pot s-o cer, nu numai pentru că U.R.S.S. nu este membru al Societății Națiunilor, dar pentru că, din principiu, suntem împotriva revizuirii, căci ea înseamnă război; prin ce mijloc aș mai putea să obțin
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
pot s-o cer, nu numai pentru că U.R.S.S. nu este membru al Societății Națiunilor, dar pentru că, din principiu, suntem împotriva revizuirii, căci ea înseamnă război; prin ce mijloc aș mai putea să obțin înapoi Basarabia?“32. În legătură cu importanța definiției agresiunii, Nicolae Titulescu spunea: „A defini cu precizie agresiunea ca fapt pur și simplu, independent de orice considerație teoretică; a preciza cu grijă noțiunea teritoriului asupra căruia agresiunea nu s-ar putea exercita, a se angaja cu fermitate de a nu
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
R.S.S. nu este membru al Societății Națiunilor, dar pentru că, din principiu, suntem împotriva revizuirii, căci ea înseamnă război; prin ce mijloc aș mai putea să obțin înapoi Basarabia?“32. În legătură cu importanța definiției agresiunii, Nicolae Titulescu spunea: „A defini cu precizie agresiunea ca fapt pur și simplu, independent de orice considerație teoretică; a preciza cu grijă noțiunea teritoriului asupra căruia agresiunea nu s-ar putea exercita, a se angaja cu fermitate de a nu face operă de agresor, oricare ar fi rațiunile
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
ce mijloc aș mai putea să obțin înapoi Basarabia?“32. În legătură cu importanța definiției agresiunii, Nicolae Titulescu spunea: „A defini cu precizie agresiunea ca fapt pur și simplu, independent de orice considerație teoretică; a preciza cu grijă noțiunea teritoriului asupra căruia agresiunea nu s-ar putea exercita, a se angaja cu fermitate de a nu face operă de agresor, oricare ar fi rațiunile de ordin internațional sau intern care ar putea-o justifica, însemnează a substitui vagilor aspirațiuni de ideal, care au
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
semnatare vor fi notificat acordul lor“. Un Protocol anex cu 9 puncte și o Anexă secretă însoțeau acest Pact. Conform Protocolului anex, Pactul „nu era îndreptat contra nimănui“, iar „scopul său era de a garanta securitatea frontierelor balcanice împotriva oricărei agresiuni din partea unui stat balcanic“ (art. 2), Pactul fiind un „instrument defensiv“ (art. 7). În anexa secretă se afla declarația guvernului turc conform căreia „Turcia nu va admite să fie considerată ca angajată a lua parte la nici un fel de acte
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
această prevedere. Acest articol era asemănător cu articolul 4 al tratatului de asistență mutuală cehoslovaco-sovietic încheiat la 16 mai 1935, care condiționa acordarea ajutorului sovietic de intervenția Franței pentru sprijinirea Cehoslovaciei, în eventualitatea că această țară ar fi suferit o agresiune neprovocată. Krestinski, adjunctul lui Litvinov, justifica refuzul ministrului de externe sovietic prin faptul că Franța avea o alianță cu Polonia și francezii ar fi refuzat să acorde ajutor în cazul în care Uniunea Sovietică ar fi fost 60Apud Valeriu Florin
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
Florescu, Dorin Teodorescu), Slatina, Editura Fundației „Universitatea pentru toți“, 2005, p. 122. această direcție, diplomatul român a decis să negocieze cu Uniunea Sovietică în vederea încheierii unui tratat de neagresiune; să semneze la Londra, la 3-4 iulie 1933, Convențiile pentru definirea agresiunii; să reia relațiile diplomatice dintre cele două țari, la 9 iunie 1934, în urma unui schimb de scrisori cu Maxim M. Litvinov, comisarul sovietic pentru afacerile externe; să semneze la 18 septembrie 1934, alături de reprezentanții altor state, invitația adresată Uniunii Sovietice
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
cea din articolul 4 al tratatului de asistență mutuală dintre Cehoslovacia și Uniunea Sovietică, încheiat la 16 mai 1935 și care condiționa acordarea ajutorului sovietic de intervenția Franței pentru sprijinirea Cehoslovaciei, în eventualitatea că ea ar fi căzut victima unei agresiuni neprovocate. Nikolai Nikolaevici Krestinski, adjunctul lui Litvinov, justifica refuzul ministrului de externe sovietic prin faptul că Franța avea o alianță cu Polonia și francezii ar fi refuzat să acorde ajutor în cazul în care Uniunea Sovietică ar fi fost atacată
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
92. Practic, acesta prevedea faptul că trupele fiecăruia dintre statele semnatare nu puteau să depășească granița dintre România și Uniunea Sovietică, adică Nistrul, pentru acordarea de ajutor, decât la cererea formală a părții contractante, care ar fi fost victima unei agresiuni, iar după ce-și îndeplineau această obligație ele trebuiau ca, la cererea statului care a primit asistența, să se retragă imediat Din cuprinsul acestui articol se poate desprinde posibilitatea acordată de Titulescu trupelor sovietice de a trece Nistrul pentru a
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
2005 , p. 122. 6 I. Ciupercă, op. cit., p. 39. 7 4 În această direcție, diplomatul român a decis să negocieze cu Uniunea Sovietică în vederea încheierii unui tratat de neagresiune; să semneze la Londra, la 3-4 iulie 1933,Convențiile pentru definirea agresiunii; să reia relațiile diplomatice dintre cele două țari, la 9 iunie 1934, în urma unui schimb de scrisori cu M.M. Litvinov, comisarul sovietic pentru Afacerile Externe; să semneze la 18 septembrie 1934, alături de reprezentanții altor state, invitația adresată Uniunii Sovietice de
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
forței în problema Basarabiei. Sovieticii doreau încheierea unor tratate de neagresiune cu Franța și Polonia. În privința Franței, sovieticii aveau în vedere o refacere a alianței franco - ruse anterioară Marelui Război, prin care își puteau asigura sprijinul francez în cazul unei agresiuni germane. Franța avea încheiate tratate de alianță cu Polonia și România. În consecință a condiționat semnarea tratatului de neagresiune cu Moscova de încheierea unor documente similare cu cele două state aliate. Datorită faptului că relațiile diplomatice Parlamentului 1919 - 1939, Constanța
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
a susținut propunerea franceză adică reducerile bugetare pentru înarmări să nu fie aplicate uniform ci să țină cont de asigurarea securității fiecărui stat. La 6 februarie 1933, reprezentantul Uniunii Sovietice la conferință, Maxim Litvinov, a propus un proiect pentru definirea agresiunii. A fost desemnat un comitet condus de Nicolas Politis pentru analizarea propunerii sovietice. Acesta a elaborat un raport privind definirea agresiunii, în cadrul unui sistem general de securitate. Nicolae Titulescu aprecia că definiția agresiunii propusă de partea sovietică reprezintă pentru statele
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
fiecărui stat. La 6 februarie 1933, reprezentantul Uniunii Sovietice la conferință, Maxim Litvinov, a propus un proiect pentru definirea agresiunii. A fost desemnat un comitet condus de Nicolas Politis pentru analizarea propunerii sovietice. Acesta a elaborat un raport privind definirea agresiunii, în cadrul unui sistem general de securitate. Nicolae Titulescu aprecia că definiția agresiunii propusă de partea sovietică reprezintă pentru statele din cadrul Micii Înțelegeri “un element primordial de securitate” chiar dacă 29 Marius Hriscu, Pledoarie pentru Titulescu, în “Historia”, anul VII, nr. 63
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
Litvinov, a propus un proiect pentru definirea agresiunii. A fost desemnat un comitet condus de Nicolas Politis pentru analizarea propunerii sovietice. Acesta a elaborat un raport privind definirea agresiunii, în cadrul unui sistem general de securitate. Nicolae Titulescu aprecia că definiția agresiunii propusă de partea sovietică reprezintă pentru statele din cadrul Micii Înțelegeri “un element primordial de securitate” chiar dacă 29 Marius Hriscu, Pledoarie pentru Titulescu, în “Historia”, anul VII, nr. 63, martie 2007, p. 37. 23 20 anumite state, din considerente particulare, nu
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
pot accepta 30 . Titulescu a propus o definiție a teritoriului , în sensul că prin teritoriul unui stat se înțelege suprafața asupra căreia acesta își exercită suveranitatea. Acestă definiție a fost inclusă în cadrul raportului Politis. Deoarece diplomatul român a susținut definiția agresiunii propusă de Litvinov, reprezentantul sovietic, Dovgalevski declara: “Atitudinea domniei voastre în susținerea punctului de vedere sovietic, va cântări în balanță“31. Au fost semnate Convențiile pentru definirea agresiunii și a teritoriului. Textul primei convenții a fost redactat de către ministrul român
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
a fost inclusă în cadrul raportului Politis. Deoarece diplomatul român a susținut definiția agresiunii propusă de Litvinov, reprezentantul sovietic, Dovgalevski declara: “Atitudinea domniei voastre în susținerea punctului de vedere sovietic, va cântări în balanță“31. Au fost semnate Convențiile pentru definirea agresiunii și a teritoriului. Textul primei convenții a fost redactat de către ministrul român de externe și semnat la Londra, la 3 iulie 1933, de către România, Uniunea Sovietică, Polonia, Estonia, Letonia, Turcia, Iran și Afganistan. În discursul rostit cu acestă ocazie, diplomatul
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
34 Nicolae Titulescu, Politica externă a României (l937Ă , (editori: George G. Potra, Constantin I. Turcu, Ion M. Opreaă, București, Editura Enciclopedică, 1994, p.112. 25 22 În 1934, vorbind despre cele două convenții, Titulescu arăta că: “A defini cu precizie agresiunea ca fapt pur și simplu independent de orice considerație teoretică, a preciza cu grijă noțiunea teritoriului asupra căruia agresiunea nu s ar putea exercita, a se angaja cu fermitate de a nu face operă de agresor, oricare ar fi rațiunile
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]