18,056 matches
-
altă perspectivă, soluția b pare preferabilă. Dar careperspectivă este mai bună, prima sau a doua? Și în această privință incertitudinea produce o stare de indeterminare. Caracterul oscilant al ierarhizării creează mai degrabă situația că decidentul nu poate atribui preferințele diferențiate alternativelor. Lipsa de discriminare și oscilația au ca efect faptul că alternativele par mai degrabă egale. Cu alte cuvinte, ele au pentru decident o probabilitate egală de a fi soluția cea mai bună. Să reluăm cazul absolventului de liceu în fața alegerii
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
prima sau a doua? Și în această privință incertitudinea produce o stare de indeterminare. Caracterul oscilant al ierarhizării creează mai degrabă situația că decidentul nu poate atribui preferințele diferențiate alternativelor. Lipsa de discriminare și oscilația au ca efect faptul că alternativele par mai degrabă egale. Cu alte cuvinte, ele au pentru decident o probabilitate egală de a fi soluția cea mai bună. Să reluăm cazul absolventului de liceu în fața alegerii facultății la care să se înscrie. Sunt avute în vedere o
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
posturile disponibile la terminarea facultății, condițiile de muncă și de viață asociate cu respectiva profesie, dificultățile examenului de admitere, dificultatea în sine a facultății, propriile înclinații și capacități. Eliminând o mulțime de posibilități ca nesatisfăcătoare, tânărul nostru se află în fața alternativei medicină/ comerț. Medicina îi oferă posibilitatea unei profesii deosebit de interesante, asociată cu un înalt prestigiu social, cu condiții de muncă și viață deosebit de atractive. Examenul de admitere este însă foarte dificil. Facultatea este grea și necesită mulți ani de studiu
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fi ea” etc. Se pot, de asemenea, atribui probabilități diferitelor evenimente: probabilitatea de a reuși la medicină, de a găsi un post dezirabil etc. Dar aceste priorități și probabilități sunt ele însele înalt incerte și instabile, oscilante. În mod obiectiv, alternativele nu sunt probabil egale ca valoare. Decidentul nu are însă de unde să știe care dintre ele este obiectiv mai bună. Procesul de cunoaștere și-a spus cuvântul: a fost formulat un set de soluții, s-au acumulat o serie de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
este obiectiv mai bună. Procesul de cunoaștere și-a spus cuvântul: a fost formulat un set de soluții, s-au acumulat o serie de argumente pro și contra pentru fiecare dintre ele, s-a ajuns însă la limita cunoștințelor. După ce alternativele care îi păreau pe baza cunoștințelor de care dispune insatisfăcătoare sau mai puțin satisfăcătoare au fost eliminate, decidentul se află adesea în fața unui set de alternative între care nu mai poate discrimina și care îi apar ca fiind egale în
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și contra pentru fiecare dintre ele, s-a ajuns însă la limita cunoștințelor. După ce alternativele care îi păreau pe baza cunoștințelor de care dispune insatisfăcătoare sau mai puțin satisfăcătoare au fost eliminate, decidentul se află adesea în fața unui set de alternative între care nu mai poate discrimina și care îi apar ca fiind egale în nedeterminarea lor. Ce metodă de alegere poate fi adoptată în condițiile în care alternativele par egale? PROPOZIȚIA 2.6.: În condiții de incertitudine, toate criteriile de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
satisfăcătoare au fost eliminate, decidentul se află adesea în fața unui set de alternative între care nu mai poate discrimina și care îi apar ca fiind egale în nedeterminarea lor. Ce metodă de alegere poate fi adoptată în condițiile în care alternativele par egale? PROPOZIȚIA 2.6.: În condiții de incertitudine, toate criteriile de alegere între alternativele rămase în competiție tind să fie la fel de bune, și nu superioare alegerii întâmplătoare. Alegerea întâmplătoare acordă fiecărei alternative o șansă egală de a fi aleasă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
nu mai poate discrimina și care îi apar ca fiind egale în nedeterminarea lor. Ce metodă de alegere poate fi adoptată în condițiile în care alternativele par egale? PROPOZIȚIA 2.6.: În condiții de incertitudine, toate criteriile de alegere între alternativele rămase în competiție tind să fie la fel de bune, și nu superioare alegerii întâmplătoare. Alegerea întâmplătoare acordă fiecărei alternative o șansă egală de a fi aleasă, fapt care corespunde situației reale: ele sunt egale pentru decident. Dacă sunt la o răscruce
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
poate fi adoptată în condițiile în care alternativele par egale? PROPOZIȚIA 2.6.: În condiții de incertitudine, toate criteriile de alegere între alternativele rămase în competiție tind să fie la fel de bune, și nu superioare alegerii întâmplătoare. Alegerea întâmplătoare acordă fiecărei alternative o șansă egală de a fi aleasă, fapt care corespunde situației reale: ele sunt egale pentru decident. Dacă sunt la o răscruce de drumuri și habar nu am care dintre drumuri este cel mai bun, e absolut indiferent (și la fel de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sau să-l aleg pe cel pe care „zăresc o floare”. Orice criteriu de alegere este cel puțin unul aleatoriu și, în această calitate, justificat în condiții de incertitudine accentuată. La limita cunoștințelor, acolo unde au rămas în competiție doar alternativele între care nu mai pot face nici o discriminare, și aceasta este o situație mult mai frecventă decât suntem tentați să credem, alegerea întâmplătoare este o procedură la fel de rațională ca oricare alta. La limită, modelul analitic este reductibil la alegerea de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o situație mult mai frecventă decât suntem tentați să credem, alegerea întâmplătoare este o procedură la fel de rațională ca oricare alta. La limită, modelul analitic este reductibil la alegerea de tip întâmplător. Aflat în situația de a alege între mai multe alternative care i se par egale, decidentul, în virtutea cerințelor modelului analitic, va căuta să formuleze un criteriu cognitiv de alegere, fie el și provizoriu. Un asemenea criteriu, datorită incertitudinii, poate fi corect sau nu. Cu cât cunoștințele disponibile sunt mai reduse
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și care, comparate cu modelele probabiliste, sunt eronate în mod absolut. În unele cazuri însă, ele se dovedesc a fi proceduri de alegere pur aleatorii. Acum putem reveni la întrebarea noastră: este sau nu justificat riscul de a continua explorarea alternativelor în condiții de incertitudine accentuată sau ar fi preferabil să ne oprim la prima soluție satisfăcătoare pe care am reușit să o formulăm? Dacă propozițiile 2.5 și 2.6 sunt corecte, atunci răspunsul este negativ. Dacă soluțiile alternative vor
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
În acest caz însă, soluția nueste rezultatul unei activități de cunoaștere, ci mai mult al unei variații întâmplătoare, iar adoptarea ei nu este efectul unei decizii, ci al fixării prin întărire. Atât strategia satisfăcătorului, cât și modelul cibernetic evită explorarea alternativelor și evaluarea lor. Mecanismele cibernetice pot însă experimenta diferite alternative care apar în mod întâmplător. Este probabil că va fi întărită și adoptată varianta ce funcționează mai eficace. În fine, este necesar să menționăm o variantă foarte importantă a strategiei
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cunoaștere, ci mai mult al unei variații întâmplătoare, iar adoptarea ei nu este efectul unei decizii, ci al fixării prin întărire. Atât strategia satisfăcătorului, cât și modelul cibernetic evită explorarea alternativelor și evaluarea lor. Mecanismele cibernetice pot însă experimenta diferite alternative care apar în mod întâmplător. Este probabil că va fi întărită și adoptată varianta ce funcționează mai eficace. În fine, este necesar să menționăm o variantă foarte importantă a strategiei satisfăcătorului și care reprezintă o situație intermediară între modelele decizionale
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fixat o rutină colectivă care se declanșează cvasiautomat în situații date. Nu există nici o decizie în legătură cu practicarea modelelor impuse de tradiție și deci nici o incertitudine cu privire la ele. Apariția unor întrebări în legătură cu adecvarea soluțiilor recomandate de tradiție, cu privire la existența unor posibile alternative mai bune, anulează mecanismul de funcționare a tradiției și îl înlocuiește cu unul decizional. Strategia satisfăcătorului este în mod special vulnerabilă la incertitudine, aceasta producând o creștere a instabilității sistemului decident. Incertitudinea presează asupra ei în sensul evoluției spre un
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
soluție satisfăcătoare identificată? Vulnerabilitatea la incertitudine a strategiei satisfăcătorului este agravată de faptul că ea nu dispune de mecanisme cognitive de reducere a acesteia pentru fazele eliminate. În mod special, ea se caracterizează printr-o accentuată inabilitate de a explora alternativele și de a le evalua comparativ. Dacă, pe de o parte, strategia satisfăcătorului scade cantitatea de incertitudine pe care o are decidentul de înfruntat, pe de altă parte, din cauza lipsei mijloacelor cognitive de reducere a incertitudinii, aceasta tinde să aibă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
însă și forme mai moderne: mitul supraomului, al geniului în ideologiile de tip totalitar și chiar mitologia „specialistului” în societatea actuală. Criterii mascate de alegere aleatorie. Adesea, decidentul se află în situația dificilă de a alege dintr-un set de alternative care, din cauza incertitudinii, nu pot fi ierarhizate cu claritate. După cum am argumentat mai înainte, în aceastăsituație, recursul la un criteriu aleatoriu de alegere nu reprezintă un comportament irațional. Un criteriu aleatoriu deschis asumă caracterul absolut al incertitudinii, imposibilitatea discriminării între
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
care, din cauza incertitudinii, nu pot fi ierarhizate cu claritate. După cum am argumentat mai înainte, în aceastăsituație, recursul la un criteriu aleatoriu de alegere nu reprezintă un comportament irațional. Un criteriu aleatoriu deschis asumă caracterul absolut al incertitudinii, imposibilitatea discriminării între alternative, caracterul ireductibil al incertitudinii. Întâmplarea este o opțiune la limita la care posibilitățile de cunoaștere ale decidentului au fost epuizate. Adoptarea unui criteriu aleatoriu deschis pune însă problema incertitudinii cu care acesta este asociat. E drept, în acest caz, efectele
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mascate, unele dintre ele extrem de bizare: consultarea aștrilor, a oracolelor, fixarea de zile faste și nefaste pentru diferite activități, consultarea ghicitorilor, înțelepților. Criteriile aleatorii mascate prezintă trei caracteristici generale. În primul rând, ele sunt criterii aleatorii în raport cu valoarea potențială a alternativelor între care urmează să se aleagă, acordându-le deci tuturor acestora o șansă egală de a fi alese. Configurația aștrilor sau a măruntaielor unei gâște este absolut independentă în raport cu orice alegere umană și, în consecință, aleatorie. În al doilea rând
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
umană intră în joc. În contextul analizei de aici se deschide o nouă perspectivă asupra utilizării a ceea ce am numit criterii aleatorii mascate. Pe de o parte, este clar că cele două tipuri de criterii - cognitive și aleatorii mascate - sunt alternative. Critica adusă de raționalism de-a lungul secolelor utilizării criteriilor aleatorii mascate este absolut corectă. Procedurile noncognitive de decizie le elimină pe cele cognitive, împiedicând din această cauză totodată și acumularea de cunoștințe. Pe de altă parte însă, ele nu
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sunt el însuși ci doar în el. Este vorba despre acceptarea acestor gânduri, amintiri și emoții nedorite în măsura în care aceasta permite subiectului să se intereseze și să se angajeze în repertorii comportamentale care transmit propriile sale valori umane. Acceptarea este o alternativă la evitare. A ajuta pacientul să identifice aceste valori existențiale și să se comporte în acord cu acestea, chiar și atunci când este confruntat cu obstacole emoționale, este, în acest stadiu al terapiei, obiectivul esențial. Hayes definește valorile ca fiind direcțiile
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
dă dreptate pacientei). Pacienta - El nu vrea să facă decât ceea ce-l duce mintea. (Pacienta își urmează ideea). Terapeutul - Este adevărat, va fi dificil. Credeți că dacă aș discuta cu amândoi ar fi mai ușor? (Terapeutul persistă și propune o alternativă). Terapeutul aplică afirmarea sinelui empatic, însoțit de o atitudine persistentă, ceea ce dezamorsează escalada simetrică. Relația colaborativă este păstrată și ședința continuă cu un obiectiv comun, stabilirea unei comunicări în cadrul cupului. Atunci când complementaritatea se găsește pe primul plan Atunci când complementaritatea se
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
care favorizează alianța terapeutică: - reperarea gândirii automate; - evaluarea procentajului de credință în gândirea automată; - de ce procentajul nu este 100% (dacă pacientul are 100% credință, întrebarea devine: de ce 100% și nu 80%); - definirea termenilor; - discutarea argumentelor pentru sau contra; - identificarea de alternative. Pe măsură ce terapeutul pune întrebări, pacientul își modifică modul de a gândi, emoțiile și sentimentele. Interogarea socratică centrează pacientul asupra gândurilor sale și asupra a ceea ce resimte acesta mai degrabă decât asupra relației cu terapeutul. De exemplu: Pacientul - S-a terminat
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a urma o psihoterapie. 7. Discuții și concluzii Un număr mare de studii controlate și aleatoare și de meta-analize evidențiază faptul că TCC este eficientă în tratamentul numeroaselor tulburări mentale, utilizată ca unică terapie în tratamentul inițial, singură sau ca alternativă la farmacoterapie, combinată cu farmacoterapia pentru a amplifica efectele medicamentelor, sau combinată cu farmacoterapia pentru a acționa asupra unor simptome care nu cedează farmacoterapiei. Numeroase întrebări persistă încă în legătură cu alegerea celui mai buna tratament și în ceea ce privește preocuparea pentru tratamentele combinate
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de auto-observare, analizat împreună cu terapeutul. Experiențele din trecut, care au contribuit la formarea acestor scheme de pericol, sunt discutate, și pacientul încearcă, împreună cu terapeutul, să-și modifice modul său de a concepe relația cu lumea și cu ceilalți cu ajutorul analizei alternativelor. Trăirea unor experiențe noi, în special experiența unei atitudini diferite față de aceste realități neplăcute, permite schimbarea acestor postulate sau verificarea noilor alternative: este vorba despre intervenția asupra comportamentului. Pentru a remedia problemele atenționale ale pacienților, aceștia sunt ajutați să revadă
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]