7,971 matches
-
literar”, iar profesorul G. Gruiță și-a dedicat cunoscuta Gramatică normativă soției: „În amintirea soției mele, MARIANA GRUIȚĂ (născută VASU), lector universitar, doctor În filologie (1948-1987)”. Mircea Muthu a dat volumului Literatura română și sud-estul european următoarea dedicație: „Părinților mei, alunecați În uitare”. Eu mi-am dedicat cartea Memorialistica de război În literatura română unui destinatar necunoscut: „Eroilor știuți și neștiuți, care au murit pe câmpurile de bătaie”. Dar nu numai cărțile au astfel de dedicații, ci și poeziile. În orice
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
ea recunoaște că au fost „un anticorp pentru durere” - sunt multiple. După propriile-i spuse, se simte sărăcită și amputată, are senzația de a fi tăiată în două, de a fi otrăvită de o amărăciune ferecată sub lacăt, de a aluneca în prăpastia fără fund a tristeții. Ea resimte o disperare brută, este bântuită de angoasă și de un sentiment de nefericire pe care încearcă din răsputeri să le sufoce, dar care însă reușesc să se infiltreze pe căi ocolite. Vor
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
normal al istoriei. Semănător de ură, element de dezbinare, fascismul e o primejdie pentru întreaga civilizație - contribuția colectivă a tuturor popoarelor. Doctrina lui stă în vârful bâtei, idealul - aservirea maselor sub călcâiul de fier al unei pături subțiri, care simte alunecându-i terenul de sub picioare. Fascismul încearcă să-și deschidă drum mai în toate țările. S-a abătut și pe la noi. Susținut de către țările de obârșie, în special de către Germania hitleristă, încurajat de oficialitate și de nepăsarea cetățenilor, care nu l-
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
melodicitate și solemnitate. Podoabele aproape că lipsesc, metaforele apar rar și sunt obișnuite. O artă aparte, neegalată, demonstrează B.-V. în trecerea de la discursul povestitorului la acela al personajelor, de regulă prin saltul din prezentul povestirii în trecutul evenimentelor. Povestitorul alunecă domol în reconstituirea unor circumstanțe, pornind de la un prezent viu la un trecut reînviat prin stilul indirect liber, în care prozatorul este un maestru. B.-V. a fost un publicist literar infecund, academic la suprafață, pătimaș în fond. Cele mai
BRATESCU-VOINESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285867_a_287196]
-
vânării bourului, considerat mit național, al originilor, precum și numeroase asociații sugestive între miturile populare românești și miturile altor civilizații, reprezentând lăudabile încercări de încadrare a mitologiei noastre în contextul universal. Uneori, însă, asociațiile depășind limitele unei plauzibile circulații a motivelor, alunecă în plină gratuitate, amintind de tezele folcloriștilor mitologizanți Th. D. Speranția, A. I. Odobescu, Aron Densușianu ș.a. Cercetătorul pregătise și o Mitologie românească (28 de capitole), din care au apărut, postum, Introducere și șase capitole, în „Kurier” din Bochum (1987). SCRIERI
BUHOCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285920_a_287249]
-
de înzestrarea poetică. Se remarcă din capul locului și atracția exercitată asupra sa de spiritul „ingenuu”, „copilăros”, „anonim”, pe care îl regăsește în arta modernă, simbolică, expresionistă, constructivistă sau abstractă. Simpatia pentru formele de viață arhaice și pentru primitivitatea naturală alunecă inevitabil către o mitizare a satului; acesta ar trăi, după B., în „zariște cosmică” și având conștiința unui destin „emanat din veșnicie”. Poetul aparținea mediului intelectualității rurale ardelenești, care își apărase identitatea numai printr-o obstinată rezistență conservatoare față de orice
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
o dezvoltare clară, deznodământul nu e firesc. Oamenii, cei înaintați ca Artimov, Toma sau Achim se aseamănă între ei, nu sunt individualizați artistic, și nu rămân puternic întipăriți în mintea cititorului (...). Încercând să accentueze artificial caracterul captivant al conflictului, autorul alunecă spre senzaționalul faptelor. Astfel apare figura lui Parașca, bețivul care moare înecat căutând o comoară în fundul apelor (...). Metodele de creație antirealiste și-au pus pecetea lor și asupra altor lucrări literare ale lui Vladimir Colin. Necunoașterea vieții, nivelul ideologic scăzut
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Veronica Porumbacu, Mihu Dragomir, Nina Cassian. Laurențiu Fulga, Sütö Andras (...). Puținele discuții organizate de secțiile de creație nu au excelat prin calitatea lor. Aceste dezbateri s-au mărginit în general la aprecieri superficiale cu privire la diferite situații descrise în carte, au alunecat la suprafața faptelor fără a ridica probleme teoretice actuale ale generației literare (...) Astfel, discuția pe marginea cărții Înfrângerea de Fadeev, nu a izbutit să valorifice marea bogăție de idei și probleme ridicate de această operă clasică a literaturii sovietice, nu
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
sa în urmă față de viață și față de creația noastră literară. Vorbitorul s-a adresat acelora care s-au grăbit «să-l consoleze» pentru critica primită, tuturor «mieroșilor consolatori», arătând că, datorită ajutorului criticii principiale, scriitorii noștri nu sunt lăsați să alunece pe panta ideologiei burgheze. Ion Vitner a arătat că își însușește criticile care i-au fost aduse și că va căuta ca prin activitatea sa să învingă propria rămânere în urmă față de problemele construcției socialismului și față de creația noastră literară
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
o anumită probitate în necinste) a dat personajului un «nescio quid personal», indefinit, fugind astfel de media statistică. A reduce exagerarea personajului la un «nescio quid personal» particular, înseamnă tocmai a pierde din vedere reflectarea esenței forței sociale respective, a aluneca în observație statistică. Caragiale a îngroșat personajul lui Cațavencu nu prin sentimentalism sau probități în necinste ci prin caricaturizarea unor trăsături negative tipice, care îl fac să fie odios, reprobat de către cititor (...). Lipsurile articolului acad. G. Călinescu nu anulează aportul
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
articolul din Scânteia și totodată vorbitorii care au participat la dezbatere, că în ciuda succeselor înregistrate de revistă de la apariția ei încoace, ultimele numere prin câteva din materialele publicate se abat în mod primejdios de la linia unei orientări sănătoase în literatură, alunecând pe panta apolitismului, a concesiilor făcute spiritului artei formaliste și în ultimă instanță procedeelor literaturii decadente burgheze. A reieșit astfel la iveală că în sectorul beletristic al revistei predomina în ultima vreme o căutare cu orice preț a originalității care
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
articolul său, acad. G. Călinescu menționa faptul că noțiunea de caracter nu trebuie înțeleasă metafizic, ci ca niște «valori sociale, în raport strâns cu influența mediului». Totuși - așa cum remarca just I. Mihăileanu - în dezvoltarea ulterioară a ideilor sale, G. Călinescu alunecă într-o anumită măsură pe această pantă (...). Într-adevăr, «a cunoaște înseamnă a generaliza». Dar care este acest «general», care este acea «categorie întreagă» al cărei esențial trebuie dezvăluit în primul rând? Tipologia «etern-umană» sau clasa socială? Ce-i drept
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
esența unora dintre principalele forțe sociale ale timpului nostru (...). Astfel, figura lui Ion Țurlea, care ar vrea să fie o întruchipare tipică a adevăratului activist de partid, pătruns de fermitate revoluționară - opus unor activiști birocrați, rupți de mase, și care alunecă pe panta oportunismului, de felul lui Ion Niculae - nu are un contur atât de precis ca acela, bunăoară, a lui Anghel (...). Prunoiu este una dintre cele mai bine individualizate figuri ale nuvelei. Menținându-l necontenit în câmpul atenției cititorului, ca
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
aspectul soartei hărăzite intelectualului cinstit în societatea burgheză. Dar se poate spune că n-am avut încă în literatura noastră, realizată cu atare mijloace artistice, o asemenea dezvăluire critică a fizionomiei acelei părți ale intelectualității burgheze, care descompunându-se a alunecat spre fascism (...). Ceea ce e comun tuturor acestor intelectuali burghezi este că prin nevertebrare morală, printr-o practică cotidiană a lichelismului, sforăriei și înșelătoriei reciproce, prin reducerea culturii la simpla informație, ei sunt gata de orice compromis, sunt copți pentru a
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Poezii cuminți și cenușii,/ Exerciții școlărești mărunte!/ Crești, începi, deprinzi și tu să scrii.../ Vine iarna, - pletele-s cărunte (...). Cred că a te izola de literatura noastră, a denigra lucrările valoroase, a cultiva spiritul «superiorității» într-un grupuleț, înseamnă a aluneca pe poziții primejdioase, a lipsi, într-o bună măsură, frontul nostru literar, de unul din importantele puncte de sprijin, care poate și trebuie să fie Almanahul literar (...)”. Dar să părăsim revista literară de la Cluj și să aflăm, prin intermediul lui Lucian
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
mai curând” Ca spre-o grădină-mbietoare? Încercând să dea o replică energică tendinței manifestate în unele versuri de dragoste, tendință ce se caracteriza printr-o revoltă ne-principială - purtând însă «viza de trecere» - împotriva schematismului, poetul Eugen Frunză a alunecat în cel mai desăvârșit schematism, purtând nu mai puțin aceeași «viză de trecere», dar în direcție opusă. Așa se face că «viza» care în cazul poetei Nina Cassian - de pildă - avea menirea să acopere izbucnirile individualiste și cochetarea poetei cu
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
explozie», «momente de emoție sufletească» (prilejuite de poeziile noastre valoroase) sau «foarte adesea eroul liric e doar sensul viu al unei creații lirice, forța sa de izbire, comunicativitatea sa, exprimând amploarea și tăria unor convingeri și afecte» etc. etc. Articolul alunecă în vechiul stil al criticii burgheze, îmbinând limbajul insolent cu formulări confuze. Cronica lui Dan Costa este un articol de jignitoare persiflare, nejust în cea mai mare parte a sa, scris de pe poziții de fapt cosmopolite. El urmărește nu smulgerea
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
doar despre întâmplarea erotică, fie că ea se consumă grăbit și incomod (Aventura), fie că îmbracă forma unei răzbunări sadice (Dăscălița) sau a unui straniu impuls, generator de crimă (Un fapt divers). Crima poate fi și rezultatul egoismului exacerbat, care alunecă spre demență (Înainte de proces). În zona interferenței dintre realitate și delirul morbid se plasează și Maria Boul, narațiune dezvoltată într-o compoziție de notabil rafinament al analizei psihologice; planurile întretăiate țin aici de grotesc, înțeles ca amplificare necontrolată a sensibilității
ARCHIP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285423_a_286752]
-
despre o îndelungă deprindere cu primejdia. Am ajuns într-un cartier pe care nu-l cunoșteam și care, la câteva străzi distanță de lupte, părea ațipit. Doar dârele de fum de pe suprafața galben-cenușie a caselor și cartușele goale pe care alunecam, mergând, trădau prezența războiului. Am străbătut o curte care dădea într-o alta și ne-am oprit în fața unui pasaj îngust, ce ducea cu gândul la intrarea într-un labirint. Vreo șase soldați care se adăposteau de soare ieșiră de
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
în mine atunci când, din distracție sau din curiozitate, cineva mă întreba: „Dar unde v-ați născut? Cu ce se ocupă părinții dumneavoastră?“. De multă vreme învățasem să răspund prin minciună, prin evadare, prin surzenie. Asta nu schimba nimic. Fiorul copilăresc aluneca precum o lamă printre piesele prost îmbinate ale unei armuri. Numai că, adolescent fiind, mi-era frică să nu se descopere adevărul, pe când acum, în frica și în rușinea asta se amesteca și certitudinea de a nu ști cum să
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
atunci asupra cargoului era atât de mare, că toate zgomotele încetară preț de câteva secunde. Îmi era cu neputință să înțeleg dacă mașinile se opriseră brusc sau teroarea era cea care-mi paraliza toate simțurile. Vaporul părea că se afundă, alunecând tot mai mult pe o pantă lichidă și dând senzația că nu-și mai poate opri alunecarea. Și în liniștea aceea, vrând parcă să rupă vraja și să relanseze mersul mașinilor, glasul consilierului răsună din nou. Își dăduse cu siguranță
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
primele gloanțe ciuruiau coca bărcilor răsturnate pe nisip. Strigătul mi s-a oprit și n-a avut nici un efect asupra ta. Ai rămas în picioare, cu mâna ridicată într-un semn de salut ce mi s-a părut absurd. Încărcătorul aluneca în mâna mea ca o bucată de săpun umed. Când am tras, mi s-a părut că țintesc gura posomorâtă a mașinii - rânjetul acela al grilajului de la motor și ochii stinși ai farurilor... În năuceala spaimei, i-am zărit umbra
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
sat volumele acelea risipite din biblioteca bătrânului conte Dolșanski și, neputându-le citi, oamenii le foloseau la aprinsul focului sau la răsucitul țigărilor. „Asta, chiar dacă mă rogi, n-aș putea să te învăț!“ zise el, râzând, lăsându-și degetul să alunece peste literele enigmatice. Anna zâmbi, dar cu un aer cam îndepărtat, ca și cum ar fi căutat un cuvânt uitat... În clipa aceea, în izba lor era o pace infinită. Copilul dormea, focul șuiera încetișor în sobă, fereastra acoperită toată de gheață
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
fost în stare să-i strige, i-ar fi împiedicat să se ducă până la capătul podului. Dar nu putuse decât să grăbească pasul, apoi să alerge, să coboare în goană panta înghețată a malului. Precum mărgelele unui șirag rupt, copiii alunecaseră într-o spărtură de apă neagră. Salvarea aceea ar fi trebuit să fie zgomotoasă, să atragă multă lume... Pe malul pustiu și însorit răsunaseră doar câteva gemete și trosnetul gheții sfărâmate. Pentru a-l scoate pe unul dintre copii, Anna
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
nopți întregi de atunci încolo: zornăitul șenilelor la câțiva centimetri de capul lui, năruirea tranșeei în care căzuse fugind de tancuri. Dacă nu s-ar fi împiedicat, și-ar fi continuat alergarea în mijlocul tropăitului gâfâit și al panicii altor soldați. Alunecase însă pe un bulgăre de lut, se prăvălise într-o tranșee neterminată și deci puțin adâncă, și nu mai avusese timp să se ridice. Masa urlătoare îl acoperise cu umbra ei, nodurile de oțel ale unei șenile scrijeliseră pământul chiar
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]