28,520 matches
-
nou după nici cinci minute. Era din nou ministrul apărării, Scuzați-mă, n-aș vrea să vă întrerup odihna binemeritată, dar din nefericire nu am altă soluție, Ce mai e acum, Un amănunt pe care nu l-am observat, Ce amănunt, întrebă prim-ministrul, fără a disimula un început de iritare pe care i-l provocase pluralul, E simplu, dar foarte important, Spuneți mai departe, nu mă faceți să pierd timpul, Mă întreb dacă vom putea avea certitudinea că toți acei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
Domnule președinte al republicii, cu strălucirea și rigurozitatea cu care ne-ați obișnuit demult, ați schițat adineauri portretul situației dificile și complexe în care ne aflăm, ca urmare, ar fi pură redundanță din partea mea să adaug la expunerea dumneavoastră câteva amănunte care, la urma urmelor, n-ar face decât să accentueze umbrele desenului, acestea fiind spuse, și în lumina recentelor evenimente, consider că avem nevoie de o schimbare radicală a strategiei, care va trebui să acorde o atenție specială, între ceilalți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
fie cunoscute, naratorul n-a avut altă soluție decât să pună deoparte istoria pe care o avea în minte, pentru a urma noul curs care i-a apărut deodată trasat în jurnalul său de bord. E greu de dat unui amănunt sau altuia o explicație capabilă să-l satisfacă total pe acest cititor. Afară de cazul în care naratorul ar fi avut insolita franchețe de a mărturisi că n-a fost niciodată foarte sigur de modul în care avea să ducă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
disponibil. Într-o altă situație, adică, dacă planul ministerului, în loc să fie făcut harcea-parcea, ar fi fost acceptat fără discuție, primul adjutant ar fi rămas cu șeful pentru a stabili și preciza, chiar dacă n-ar fi fost cu adevărat necesar, vreun amănunt al demersului pe care urmau să-l facă, dar așa, și pe deasupra, redus și el la inferioritatea papucilor de casă, se hotărî să facă un gest mare de camaraderie și spuse, Îl ajut și eu. Șeful consimți, i se păru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
ministrului de interne, spuneți-o colegilor dumneavoastră care scriu ce li se ordonă. Directorul schimbă o privire cu șeful redacției și spuse, Așa cum probabil socotiți, ne-ar fi imposibil să publicăm declarația dumneavoastră exact așa cum este redactată, cu toate acele amănunte, De ce, Nu uitați că trăim în stare de asediu, cenzura are ochii ațintiți asupra presei, în special asupra unui ziar ca al nostru, A publica asta ar echivala cu a ni se închide ziarul în aceeași zi, spuse șeful redacției
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
Multe lucruri din viața lui au fost stranii și teribile, în caracterul său exista ceva scandalos, iar soarta pe care a avut-o a cuprins nu puține elemente patetice. La timpul potrivit s-a născut o legendă plină de atâtea amănunte, încât un istoric înțelept ar fi șovăit, s-o conteste. Dar cu siguranță că reverendul Robert Strickland e departe de a fi un istoric înțelept. El a scris biografia lui Charles Strickland în mod declarat „pentru a îndepărta anumite concepții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
vreun exemplu de cruzime sau de meschinărie și el exultă pur și simplu, ca inchizitorul la autodaféul unui eretic, când printr-o poveste uitată poate face de rușine pietatea filială a reverendului Robert Strickland. Zelul său a fost uluitor. Nici un amănunt nu a fost prea mărunt pentru a-i scăpa atenției și puteți fi sigur că dacă Charles Strickland a lăsat neachitată o notă de plată de la spălătorie ea va fi prezentată in extenso, iar dacă a omis să înapoieze un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
și, deci, încă mai înviora bârfa, celor rafinați. E trist că nu-mi pot aminti nimic din toate scânteile care săreau atunci prin saloane. Dar cred că niciodată conversația nu se instala mai comod decât în momentul când ajungea la amănuntele negoțului care constituia cealaltă latură a artei practicate de noi. După ce terminam de discutat meritele cărții celei mai recente era firesc să ne întrebăm câte exemplare s-au vândut din ea, ce avans a primit autorul și cât speră să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
aruncat pur și simplu în obraz faptul frust, declarând că nu știe nici un fel de detalii. La rândul meu nu puteam să nu-i acord onorurile cuvenite, presupunând că circumstanțele banale ale întâlnirii ar fi împiedicat-o să-mi dea amănunte; dar ea s-a arătat foarte încăpățânată. — Îți repet că habar n-am de nimic, îmi spuse ea ca răspuns la întrebările mele agitate, dar apoi, dând nepăsătoare din umeri, adăugă: Se pare că o tânără persoană de la o ceainărie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
ai spune că vii din partea mea n-ar putea refuza să te asculte. — Bine, dar nu vă cunosc de prea multă vreme. Nu prea văd cum ar putea cineva să arbitreze un asemenea caz dacă nu e la curent cu amănuntele. Iar eu nu vreau să-mi bag nasul unde nu-mi fierbe oala. De ce nu te duci chiar dumneata să-i vorbești? — Ai uitat că nu e singur. Mi-am ținut gura. Parcă mă și vedeam ducându-mă la Charles
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
exact ce părere am despre ea. Ajunsese în halul acela de istovire în care nu se mai putea opri din vorbit. Mi-a repetat de mai multe ori cuvânt cu cuvânt toată scena aceea. Câteodată își aducea aminte de un amănunt pe care nu mi-l spusese până atunci. Acum discuta ce ar fi trebuit să spună în loc de ceea ce spusese de fapt. Pe urmă se văicărea cât de orb a fost. Regreta că a făcut cutare lucru și se învinuia pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
într-o călătorie. I-a spus că Strickland o să se plictisească foarte curând de ea. Când mi-a repetat toată această scenă dezgustătoare, m-a scos din sărite. Nu manifestase nici înțelepciune, nici măcar un pic de demnitate. Nu omisese nici un amănunt care-o putea face pe nevastă-sa să-l disprețuiască. Nu există cruzime mai mare decât aceea a unei femei față de un bărbat care o iubește pe când ea nu-l iubește. N-are nici un pic de îndurare atunci, nici măcar îngăduință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
cineva care te-a văzut șezând cu ei. De ce nu mi-ai spus și mie? — M-am temut că o să te fac doar să suferi. — Și ce dacă? Trebuie să știi că vreau să aud până și cel mai mic amănunt despre ea. Am așteptat să-mi pună întrebări. — Cum arată? — Absolut neschimbată. — Pare fericită? Am dat din umeri: — De unde aș putea să știu? Am fost la o cafenea. Am jucat șah, n-am avut prilejul să stăm de vorbă. — Bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
constatat că dna Strickland are un musafir și, după ce am descoperit cine e, am ghicit că nu fără o anumită intenție mă invitase exact la ora aceea. Vizitatorul era un american, dl Van Busche Taylor, iar dna Strickland îmi oferi amănunte cerându-i scuze cu un zâmbet fermecător: — Știți, noi englezii suntem înspăimântători de ignoranți. Trebuie să mă iertați dacă va fi necesar să-i dau explicații. Și apoi se întoarse către mine: dl Van Busche Taylor este distinsul critic american
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
că... că... - Cine a descoperit crima? - Una din târfele monnei Lagia. Urcase până aici ca să vadă dacă nu cumva vreun oaspete avea chef să... Mă rog, știi domnia ta cum merg lucrurile astea... Dante Încuviință distrat din cap. Mai degrabă, un amănunt Îi atrăsese atenția. - Ai zis de oaspeți. Cine locuiește În celelalte odăi? Hangiul Își drese glasul. - Sunt șase clienți... În afară de... În afară de ăsta, zise arătând spre trup, Însă tot fără să-l privească. - Arată-mi exact cum Îl cheamă pe fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
fierul, ca să fie al nostru. Cât despre lumină, să-i rămână toată a Împăratului. Nu asta caută el? - Am aflat de ceilalți. Vor fi cu toții la abație. Dante Își Încordă auzul până simți că-i plesnesc timpanele, ca să prindă orice amănunt din acea conversație nelămurită, cu teama că zarva se va porni din nou, zădărnicindu-i strădania. Mai că nu simți mâna ce Îi atingea ușor grumazul. Omul care se așezase lângă el luase, probabil, neatenția lui drept un semn de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
inimi omenești. Ca și când cineva ar fi vrut să construiască un orologiu care să Împartă durata zilei pentru un popor ce nu se află pe acest Pământ... - Oare al-Jazari a construit un ceas pentru Îngeri? - Sau pentru diavoli. Și, pe urmă, amănuntul de aici... E pecetea unui geniu... Dacă am Înțeles eu bine, aici mintea constructorului a pătruns-o cu adevărat pe aceea a lui Dumnezeu, continuă bătrânul, cu ochii arzându-i de admirație. - Ce-i atât de ieșit din comun? Întrebă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
umbre. Oameni urcați pe rug pentru ambiția de a trece hotarele impuse de Dumnezeu rațiunii neluminate de Har. - Vezi acest pivot și cele două sfere de plumb de la capătul celor două mici arcuri mobile? Dante Își concentră privirea spre minusculul amănunt, apoi Îl fixă din nou Întrebător pe meșter. - E un regulator al vitezei de rotație... atât de simplu, dar cu adevărat rodul acelei iluminări pe care numai Dumnezeu o poate dărui. Soluția unei probleme enorme. Nu pricepi? Știința noastră e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
cele mari. Luă o bucată lată de pergament și Începu să traseze o serie de linii, cu ochii mijiți, ca și când ar fi căutat prin adâncurile memoriei. Apoi se opri, contemplând rezultatul. După un moment de reflecție, mai adăugă și alte amănunte, apoi Împrăștie peste hârtie niște praf absorbant și i-o Înmână lui Dante. - Asta am văzut eu, cu mai bine de cincizeci de ani În urmă. Priorul ieși din sediul breslei cu puține certitudini În plus. Sau poate cu nici una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
decât mine, cu toate că, pe vremea când era încă printre noi, nu am văzut-o vorbindu-i, nici măcar un cuvânt când îi aducea pâinea sau carafa cu apă. Dar e ca și cum ar fi știut totul despre ea. Mi-o descria în amănunt, îmi vorbea despre tenul ei, despre păr, despre vocea de pasăre, despre forma gurii și despre culoarea ei, cita numele unor pictori din trecut pe care nu-i știam, spunea că ar fi putut apărea în tablourile lor. Iar apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
clauzele pe care le-a pus, așa am auzit și noi... Mulți profesori vor să se angajeze la Centrul nostru, la Universitatea din campus, pentru că se câștigă mai bine la particular. Apoi, m-am măritat cu Maestrul, vă povestesc în amănunt și de asta, în facultate am avut colegi simpatici, dar nici unul nu era bun ca mine, acolo m-am împrietenit cu Cezarina, ne știm de când am început facultatea, e și acuma cea mai bună prietenă a mea, și-au cumpărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
intre și ea s-a tras repede înapoi, n-a avut nici orgasm, probabil a vrut să se răzbune că am întrerupt relația, de-aia s-a dus cu ăla. După ce am luat-o de nevastă, mi-a povestit în amănunt întâmplarea, mi-a descris camera ăluia, mi-a spus cum îi miroseau casa și pielea, miroseau amândouă foarte urât, era probabil un tânăr fără bani pe atunci, nu se prea spăla și pielea îi mirosea puturos, așa îmi povestea Loredana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
poate trăi fără mine, nici nu știi ce pierzi!!!, îmi spunea ca un copil, era atât de dulce și de neajutorată, am avut-o acolo, în mașină, are orgasm numai dacă o atingi cu vârful pulei, nu-ți mai dau amănunte, dar ziceai că vrei istorii, povești despre mine și Loredana, cum de suntem împreună?, păi, cum, e mai tânără ca mine cu atâția ani, mi-a plăcut... Nu-ți mai povestesc, că nu știu nimic despre tine, cum ești?, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
mic-mic, am văzut sânul ăla în tot timpul liceului, doar că, a doua zi, la școală, ca să mă salvez, le-am povestit băieților că m-am culcat cu profa, bineînțeles că nu m-au crezut, dar le-am dat atâtea amănunte, că arată așa, că are țâțele așa, că șoldurile, că e bronzată... după recreații nesfârșite, în care am tot reluat povestea incredibilă, băieții m-au crezut... numai că eu, în toți anii următori, i-am tot văzut cu ciudă sânii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
ăla cu apă, dacă tot n-ați băut nimicuța din el?, îl țineți degeaba?, stă pe masă de la început, se tot clatină apa asta singură, a început să se tulbure, de la praf, probabil. Mă uit la dumneavoastră, povestiți cu atâtea amănunte, de parcă... — Mai scap și eu de întâmplări povestind, mă mai liniștesc; să știți, Frumoasă Neli, că o să vă spun și ce este cu apa aia din pahar și de ce nu beau eu de acolo nici o picătură, nu mă ating, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]