4,800 matches
-
noastră spre modernitate. Și atunci, întrebarea ar fi: La cine se referă brandul? La teorie în cauză sau la realitatea socială pe care o descrie/explică teoria? Care este „produsul” românesc ce a devenit un brand? Autorul mizează pe această ambiguitate, pe care nu o lămurește decât în ultimele fraze ale cărții. Argumentația autorului merge spre ideea că „brandul” românesc se referă la realitatea socială românească, marcată de forme fără fond, ca de o maladie cronică, și nu la teoria care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
1978, 10; Moraru, Semnele, 20-21; Piru, Debuturi, 71-74; Grigurcu, Între critici, 314-321; Ulici, Prima verba, III, 233-234; Țeposu, Istoria, 197-198; Gheorghe Mocuța, Contemplarea activă, PSS, 1998, 1-2; Cornel Ungureanu, După 30 de ani, O, 1998, 6; Carmelia Leonte, Îndrăzneală și ambiguitate, CL, 1998, 10; Ioan Moldovan, Un debut întârziat, F, 1998, 12; Lucian Suciu, Două cărți de Lucian Alexiu, „Arca”, 1999, 1-3; Ada D. Cruceanu, La modul impersonal, CL, 2000, 2; Radu Săplăcan, Un estet al existenței interioare, CL, 2000, 5
ALEXIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285254_a_286583]
-
nisipul, piatra) și culturalul (labirintul, ușa). Îndeosebi labirintul, în diversele lui ipostaze (inclusiv cele textuale), marchează un spațiu al alegerilor neîncetate, care pregătesc sentimentul oboselii de a trăi într-o lume imprevizibilă. Versurile libere și absența punctuației (surse ale unei ambiguități de bună calitate) întăresc impresia de nonconformism stilistic, lăsată de imagistica vulcanică, vădind un netăgăduit rafinament estetic. Noaptea de hârtie (1971) este primul antiroman prin care se întrerupe tradiționalismul epic din literatura română a Voivodinei. A. recurge aici la o
ALMAJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285260_a_286589]
-
în care autorul pune în contrast magnetismul lasciv irezistibil al Helgei cu hidoșenia Strutocamilei, o foarte bună știință a gradării efectelor, o tensiune crescândă dată de erotismul care se manifestă din ce în ce mai fățiș. Când totul pare a atinge, scuzată fie-mi ambiguitatea premeditată, climax-ul, Inorogul este pus în situația de a profita din plin de grațiile amețitoare ale tinerei. Dar să nu ne grăbim, ar fi păcat... Biruința are, în pofida perfecțiunii sale fizice, un neajuns: este sterilă. Hameleonul, ființă lipsită de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
niciodată recunoscute drept pozitive, căci îi aparțin "omului fără însușiri". Eroii lui se aseamănă adesea cu personajele interpretate de Buster Keaton sau Woody Allen. Iar când sunt adevărați eroi, triumful lor are întotdeauna ceva foarte ambiguu sau ironic în ele. Ambiguitatea rezultă pur și simplu din faptul că, la Dick, existența mai multor straturi temporale implică, după cum ar spune Borges, existența și a mai multor "versiuni ale realității". Ca în universurile proprii viselor, sau sub influența anumitor droguri, personajele dickiene trăiesc
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
se consolidează ecologia și antirasismul. Acestea fiind spuse, cele două scriitoare abordează tematica politică la modul diferit. Ele nu aparțin aceleiași generații. Între timp, realitatea politică a lumii, ca și domeniul SF, a evoluat, chiar dacă nu întotdeauna de comun acord. • Ambiguitățile Ursulei K. Le Guin cu privire la liberul schimb și la globalizare Ursula K. Le Guin se ridică împotriva reducției sensului unei opere la ideile sale principale: They gave me impression that I have written nothing but ideas (Le Guin, 1978). Îi
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
de a capta atenția, de aceea vânează ipostaze valorizante, funcții etc. Sunt persoane aflate în derivă existențială, fără credință în divinitate, incapabili de a se proiecta în viitor și care cred că au defecte de fabricație ireversibile. Trăiesc într-o ambiguitate suverană, care oscilează între groaza de a fi avortați, marginalizați, excluși fizic și psihic, și cea de a-și dori cu patimă acest lucru. Când sunt confiscați de acest din urmă pol, pot recurge la tentative suicidare fantasmatice sau chiar
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
adună din sertarele tainice ale ființei, resurse nebănuite, capabile să pornească ofensiva pentru recăpătarea sănătății. Așa se explică de ce mișcarea specifică bolii este bidirecționată, una tinde spre anihilare, cealaltă, dimpotrivă, aspiră spre revelarea de noi sensuri. Acest metabolism interior sugerează ambiguitatea funciară oricărei maladii sau, altfel spus, dublul ei potențial: unul traumatic și altul de ecloziune lăuntrică, datorită forței sale transfiguratoare. Ca urmare, depinde de fiecare om dacă va capitula împreună cu trupul lui macerat de boală sau, dimpotrivă, va prefera deplasarea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Dumnezeu (Romani, 10.1-3). Ceea ce trebuie observat e faptul că interpretarea creștină a reconstruit în emulație un sentiment modern: un mod al imitației forjat prin emoție, haotic și dezordonat în acțiunea sa, supus erorii și neînțelegerii, marcat de o profundă ambiguitate morală. Pe această filieră, emulația și pandantul ei ortodox, râvna, au ajuns până în secolul al XIX-lea, la mult timp după falimentul strategiilor mimetice din ecosistemul clasic. Este important să subliniem rolul discursului religios în această transformare. Un vocabular la
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pentru cultură, datoriile Bisericii și a creștinilor pentru cultură, datoriile statului cu privire la cultură, etc.). Biserica Catolică a militat pentru o răspândire cât mai amplă a culturii și la un acces liber la aceasta, afirmându-se că "deși astăzi cultura traversează ambiguități și carențe deplorabile, conține multe valori pozitive, mai ales în domeniul investigațiilor științifice și al progreselor tehnologice dirijate prin metode riguroase în adeziune față de realitatea naturii și față de legile sale"159. Din aceste considerente, Biserica a promovat educația și multiplele
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și includere; Gregor Samsa din Metamorfoza va deveni parazitul și exclusul familiei sale, Karl Rossman din America sau K. din Castelul sunt "personaje în exil, dezrădăcinate, aflate într-o perpetuă rătăcire". O povestire precum Ispită în sat prezintă ambivalența și ambiguitatea relației între oaspete și indigeni, în povestea călătorului ajuns într-un sat necunoscut, seara și care prin căutarea unei cazări, stârnește suspiciune, ostilitate, angoasă. Cum Kafka este un evreu ceh, de expresie germană, îndrăgostit de idiș, problema ospitalității se pune
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
aceste scene. Dacă așa stau lucrurile, ce ne învață multiplele variații ale scenelor de ospitalitate din Odiseea (și putem număra vreo douăsprezece)24. Mai întâi diversitatea dorințelor și a practicilor reale într-o scenă ideală, rar sau niciodată realizată. Apoi, ambiguitățile și ambivalențele acestui moment de întâlnire și primire, fără a vorbi de pericolele sale și de ostilitățile latente sau explicite. Dorința nimfei Calipso sau ospitalitățile acaparatoare Unul din pericolele ospitalității este excesul, întrecerea oricărei măsuri. Prea multă ospitalitate strică. Exemplele
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ostilitate și incertitudine pare suspendată. O simpatie generală, o vitalitate veselă îl înconjoară pe Ulise și îl asigură de întoarcerea pe care feacienii, acești luntrași neîntrecuți, i-o făgăduiesc. Și totuși, ospitalitatea oferită de feacieni nu este complet lipsită de ambiguitate, și foarte subtil, se pot citi în ea multiple tensiuni, chiar contradicții. Astfel aflăm că acest popor, izolat de alți oameni 119, care nu are relații cu nimeni, are o atitudine destul de ambivalentă față de străini, amestec de suspiciune și animozitate
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
făcute unui oaspete de marcă, sporește Gloria celor care le fac. Dar este surprinzător ca regele însuși să spună: "ne vom scoate apoi prețul de la norod, că-i greu unuia singur să facă atâtea daruri" (13.14-15)133*. La aceste ambiguități, s-au propus explicații, încă din Antichitate, deoarece acest amestec de suspiciune temătoare și generozitate excesivă n-a trecut neobservat. Cum se împacă imaginea feacienilor, salvatori de naufragiați, ospitalieri, generoși și cea a unui popor inadaptat, izolat de alți oameni
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ale Afroditei sunt cântece de nuntă mai mult decât de ospitalitate și Ulise oferind el însuși bucățile cele mai alese prezidează, de fapt, festinul mariajului său. Iar cadourile pretendenților stau mărturie victoriei logodnicului și înseamnă și cadouri de nuntă. Astfel ambiguitatea ospitalității capătă în această perspectivă un sens nou: ea devine dorința de a lua în căsătorie gazda, dorință negată de Ulise care se îmbarcă în cele din urmă pentru Itaca. Episodul are trăsături comune și cu alte episoade: se pune
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
dincolo de ani și sunt modele ale acestei fidelități amoroase asupra căreia timpul nu acționează. Ospitalitatea nu se poate întemeia decât pe o înțelegere profundă între cei care o oferă. Pacea căminului poate fi a priori spațiul oricărei posibilități de găzduire. Ambiguitatea găzduirii oferite lui Ulise de către feacieni la Scheria ar putea să datoreze unele din trăsăturile ei tensiunii surde privitoare la putere între regină și rege, Arete și Alcinou, pe care o lectură precisă a textului ne lasă s-o ghicim
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Crébillon că primele impresii ale dragostei periculoase se petrec "fără ca să-ți dai seama", că "mergem din rătăcire în rătăcire fără să prevedem asta și fără să o simțim", că "ne stingem încă virtuoase". Aceasta este dilema virtuții a cărei ambiguitatea La Rochefoucauld o demonstrase deja. Momentele "periculoase", "ocaziile" profită de vulnerabilitatea omenească. Or nimic mai potrivit decât un decor propice care uluiește, dezarmează și surprinde pe oaspetele stupefiat și stânjenit: tânărul erou al lui Vivant Denon este o astfel de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
este un resort puternic al mecanicii puse în joc. Dna T... ar putea să-i spună, așa cum o face la începutul și la sfârșitul povestirii, adică în momentul în care îl ia și apoi îl înapoiază: "Ești fermecător" cu întreaga ambiguitate conținută în acest cuvânt. Surprins de rapiditatea aventurii, cel care se trezește "în afara orașului înainte de a mă putea lămuri" și care se plimbă într-un cadru minunat "prea tulburat ca să-mi pot da seama ce simțeam [...] pradă unor sentimente nedeslușite
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
la ei este opera momentului". Ceea ce înseamnă că ospitalitatea cea mai răspândită în societatea actuală nu se bazează decât pe vorbe și pe clipă; ea nu garantează nici o legătură veritabilă, nu favorizează nici o prietenie autentică, care nu rezistă la compromisuri, ambiguități sau neînțelegeri. Pentru Jean-Jacques, este clar că pornirea naturală a fost pervertită de artificiu, de numărul membrilor unei societăți în care bunăstarea face orice interacțiune relativă. Caracterul absolut al găzduirii este distrus de prezența unei a treia persoane, de ritualurile
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
narative contrarii pentru a pune sub semnul întrebării autenticitatea legendei tradiționale, Flaubert subliniază statutul ficțional al textului implicând o dezavuare ironică a credibilității evenimentelor povestite 347. Amestecul de procedee moderne (focalizare internă, interpretare psihologică) și de elemente legendare întărește o ambiguitate fundamentală, care este unul dintre resorturile cele mai puternice ale capodoperei realizate de către scriitor. Ironia, distanța pe care aceasta o introduce nu dăunează cu nimic culorilor tragice ale poveștii. Flaubert nu vedea în aceasta nici o contradicție, dimpotrivă, după cum scria lui
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cu îndoială" scrie acesta din urmă. Este adevărat că ne aflăm într-o modalitate ambiguă care folosește "în stilul..." un Orient imaginar 362. Se insistă asupra exteriorității aparențelor ("un palat de marmură, clădit în stilul maur..."). Orientul este miza unei ambiguități prin faptul că este o imagine stereotipă a unui aiurea, a unui loc îndepărtat, "ca și cum tentația orientală ar ține ea însăși de o dorință finalmente speculară și simbolică". Într-adevăr, o întreagă imagerie a Orientului este dată prin "cele mai
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
vitraliu, subliniază distanța în care se desfășoară reprezentarea. Deoarece sfârșitul povestirii este apoteoza unei ospitalități necondiționate, absolute și sacrificiale, trebuie să ne întoarecem în urmă pentru a înțelege care erau limitele cu care Iulian are de a face. Să luăm ambiguitatea limitei care poate fi la fel de bine Schranke ca și Grenze, după cum arată Kant. Frontiera se deosebește de barieră prin faptul că ea poate fi traversată, în vreme ce aceasta din urmă constituie un obstacol, marchează o limită de netrecut. Este important să
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ușii, a unei uși care nu este decât pentru el și pe care el nu va ști și nici nu va putea să o treacă: "Cu cât întârziem mai mult în fața ușii cu atât mai mult devenim străini"484*. Datorită ambiguității, sentimentelor ambivalente, dorințelor contradictorii și inavuabile, dorința vindicativă, încăpățânată și dureroasă a unei ospitalități nelimitate și misterioase va face din eroii lui Kafka niște eterni străini. Hârtia pentru muște sau "e tare rău să locuiești cu părinții" Scriitorii și artiștii
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
reprezintă admirabil în superba scenă din Dispărutul în care Karl Rossmann și Robinson se găsesc pe balcon, în timp ce cuplul format de către Brunelda și Delamarche se dedau la activități misterioase după ce au tras perdeaua. Sunt astfel evocate în mod oblic toată ambiguitatea erotică, pulsiunile, libidoul familial generat de către o promiscuitate care întoarce stomacul pe dos de greață. Știm că trezit de către un strigăt, el descoperă un fel de scenă primitivă între Brunelda și Delamarche. Brunelda vrea să facă o baie, să se
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
unui străin seara într-un sat; el caută o cazare, dar demersurile sale par să trezească suspiciune, o ostilitate latentă, o angoasă vagă și nelămurită. Gândurile călătorului, mai mult decât satul însuși, structurează și dau consistență acestei atmosfere de neîncredere. Ambiguitatea și ambivalența caracterizează relațiile oaspetelui cu indigenii și dificila și instabila relație care se instaurează între călători și ei. Acest sat necunoscut, în alteritatea sa stranie, trezește sentimente familiare. Dorința de ospitalitate dă naștere unei reverii de intimitate care totuși
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]