8,976 matches
-
oameni au șansa de a se afla pe stradă, în centrul orașului, fapt care exclude complet (sau aproape) chestionarea unei serii întregi de tipuri de persoane. Apoi, oricât ne-am strădui să-i alegem la întâmplare, subiectivitatea își va pune amprenta pe aceste selecții: conștient sau inconștient, vom prefera anumiți indivizi care ne sunt mai apropiați ca status social, care ni se pare că sunt mai „potriviți” pentru scopulanchetei, ba chiar vom încerca să corectăm întâmplarea, când ni se pare că
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
discutate în privința operaționalizării conceptelor. Mai exact, e vorba de faptul că aici apare problema condensării într-un singur indice a unei mulțimi de itemi care privesc și dau seamă de mai multe dimensiuni ale unui concept. Acest fapt își pune amprenta pe întreaga logică a construcției indicelui și deci a prelucrării informației pentru a ajunge la valorile individuale. Într-adevăr, aici nu vom mai lua în considerare restricțiile pomenite în legătură cu valorile coeficienților de corelație, pentru că itemii nu sunt priviți ca expresii
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
procesele ce duc la diversitatea și unitatea acesteia. Dacă luăm în considerare specia umană, vom observa foarte multe variații interindiviuale: înălțime, formă, comportament, trăsături psihologice etc. Este bine cunoscut faptul că fiecare individ uman are trăsături faciale unice și o amprentă ADN unică. Foarte mulți cercetători au încercat să răspundă la întrebări legate de unicitatea indivizilor fiecărei specii, cum ar fi: Cum se pot explica variațiile genotipice și fenotipice dintre indivizi? De ce unele variații sunt adaptative și altele nu? Acestea sunt
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
ăsta și o să-ți spun o grămadă de lucruri despre cei care locuiesc în casa care l-a umplut. Câți sunt, ce preferințe au, ce au de ascuns, cum luptă cu spaimele lor... Fiecare tomberon e altfel, inimitabil, ca o amprentă. — De ce trebuie să știi toate astea ? — În plus, răspunse el, de parcă avea răspunsurile gata pregătite pentru orice întrebare, să știi că nu sunt singurul care face așa ceva... — Sunteți mai mulți ? întrebă Cosmina, neîncrezătoare. El râse iarăși, fără veselie. — Suntem cel
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Dostoievski. Puțin diferit, e drept... — Mă surprinzi tot mai mult ! Acum citim Dostoievski ? — L-am citit de mult, prietene... Și adăugă, părând că nu bagă de seamă încruntarea lui Iacob la auzul acestui apelativ : Așa cum există baze de date în ce privește amprentele vocale și digitale, există și amprente de caractere. Dostoievski e o adevărată arhivă. Apoi Shakespeare, Dickens, Balzac, Flaubert, Tolstoi. E destul să-i citești pe prozatorii ruși din secolul al XIX-lea ca să înțelegi de ce revoluția bolșevică trebuia să aibă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
surprinzi tot mai mult ! Acum citim Dostoievski ? — L-am citit de mult, prietene... Și adăugă, părând că nu bagă de seamă încruntarea lui Iacob la auzul acestui apelativ : Așa cum există baze de date în ce privește amprentele vocale și digitale, există și amprente de caractere. Dostoievski e o adevărată arhivă. Apoi Shakespeare, Dickens, Balzac, Flaubert, Tolstoi. E destul să-i citești pe prozatorii ruși din secolul al XIX-lea ca să înțelegi de ce revoluția bolșevică trebuia să aibă loc. — Pentru decembrie 1989 pe cine
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
agresorilor, continua șirul de înghionteli până când, aruncați unii peste alții, prinșii erau duși către secțiile de poliție. — E greu, răspunse Rada, închizând ochii și strângându-și degetele pumn, așa cum făcuse atunci când îi întinseseră tușiera să-și apese buricele degetelor pentru amprente și lumina fulgerase ca s-o fotografieze regulamentar, cu amândouă urechile la vedere. Mai ales când nu știi dacă mai ieși vreodată de-acolo. Dar pentru dumneata e mai simplu, n-ai făcut nimic, n-are de ce să-ți fie
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
pe care-l întindea cu degetul. Acest mod de a se sublinia îl transfigura complet pe scenă. Agentul descoperi pe masă lângă tubul de ruj un jurnal mototolit, pe care în grabă Jack își ștersese degetele de roșeața grasă, lăsîndu-și amprentele digitale. Ia examenul de la Siguranță se constată că amprentele erau ale lui Carababă. Certitudinea fusese câștigată. Agentul își alese un tovarăș, pe care-l instrui suficient, ducîndu-l la două reprezentații consecutive și, luând măsuri pentru orice eventualitate, fixă data execuției
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
a se sublinia îl transfigura complet pe scenă. Agentul descoperi pe masă lângă tubul de ruj un jurnal mototolit, pe care în grabă Jack își ștersese degetele de roșeața grasă, lăsîndu-și amprentele digitale. Ia examenul de la Siguranță se constată că amprentele erau ale lui Carababă. Certitudinea fusese câștigată. Agentul își alese un tovarăș, pe care-l instrui suficient, ducîndu-l la două reprezentații consecutive și, luând măsuri pentru orice eventualitate, fixă data execuției și toate amănuntele pătrunderii pe locul de acțiune, pe
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
din agenda impusă reduce domeniile de acțiune ale unui manager. * Sectorul public întâmpină dificultăți inerente în măsurarea rezultatului sau a eficienței. Îi lipsesc criteriile de evaluare. Multe componente ale sectorului public au o problemă în măsurarea performanței ceea ce își pune amprenta asupra managementului serviciului public ca întreg. Măsurarea și evaluarea sunt posibile și în sectorul public, dar sunt mai dificile, iar lipsa unei măsurări adecvate a performanței poate permite unor părți ale serviciului public să nu îndeplinească anumite funcții și să
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
și prestigiul permanent recunoscute simbolului În mentalitatea arhaică și, În genere, rolul activ al acestuia În conștiința umană. Simbolul apare ca o trăsătură intrinsecă a umanului; el relevă aspectele profunde ale ființei, componentele sale anistorice, ducând cu sine prin vremi amprentele umanității de dinainte de „istorie”. Eliade demonstrează că simbolurile nu dispar din actualitatea psihică; ele supraviețuiesc prin intermediul imaginilor pe care le reproduc, reactualizând și repetând continuu „modele exemplare” și situații arhetipale. Cu precizie și claritate gânditorul român demonstrează existența unei logici
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
perioadă sunt datorate utilizării metodelor de genetică moleculară. Pentru diferențierea tulpinilor, lucru necesar pentru a obține o descriere fără echivoc a oricărei levuri nou izolate, este necesar a se realiza analiza materialului genetic (ADN) prin tehnici moleculare denumite tehnici de amprentă genetică. Acestea includ secvențializarea ARN ului ribozomal, aplicarea PCR (Polymerase Chain Reaction) analiza RFLP (Restriction Fragment Length Polymorphism) și electroforeza pe gel a ADN-ului cromozomal realizată în câmp pulsatoriu. Conform clasificării lui Kreger van Rij, levurile sunt grupate în
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
pe care ne-o dă celălalt. Acest eroism în cotidian de care ne amintește J. Salomé (2002) reprezintă "o formă de opoziție față de forțele constrângătoare și rareori precizate sau denunțate ale terorismului relațional care bântuie, se impune și își lasă amprenta sub forme diverse și subtile sau izbucnește în variantele violente, atât în relațiile apropiate, intime, conjugale sau parentale, cât și în contexte mai largi, în relațiile profesionale sau sociale" (p. 117). Se întâmplă însă frecvent sau conjunctural să ne lăsăm
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
intenționat) în abordarea situațiilor curente și atunci când ne pregătim pentru cele viitoare, pentru a dobândi puterea de a alege felul în care ne simțim (p. 18, p. 20). După cum știm, toate experiențele noastre de viață inclusiv relațiile noastre personale poartă amprenta felului în care ne simțim; aceasta, la rândul său, poate juca un rol major nu doar în ceea ce privește nivelul nostru de satisfacție, ci și relația cu ceilalți și cu munca noastră (Manz, 2005, pp. 23-24). Când suntem bine dispuși, lumea, viața
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
psihologia socială. El a introdus practica sondajelor și studiilor de "opinie publică", în urma frecventelor sale călătorii dincolo de Atlantic. A înființat IFOP (Institutul Francez al Opiniei Publice), importând metodologia lui Gallup. Un întreg curent al sociologiei franceze a fost marcat de amprenta lui. • Exemplul presei și al media Presa și mass-media în general sunt reprezentanți perfecți ai acestei abordări a publicului. Trebuie să înțelegem că, în acest caz, miza cunoașterii este considerabilă: valoarea spațiilor mediatice este direct corelată cu "calitatea" cititorilor (cu
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
social care ne înconjoară pentru a ne arunca, cu spiritul nostru atât de prompt, cu inima noastră atât de impresionabilă, în sânul societății romane. El ne reține acolo vreo zece ani, tot timpul necesar pentru a da spiritului nostru o amprentă de neșters. Or, remarcați că societatea romană este direct opusă față de ceea ce este sau ce ar trebui să fie societatea noastră. În acea societate se trăia din război; în aceasta ar trebui să urâm războiul. În acea societate se ura
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
un brav țăran pe cale să viziteze minunile capitalei. Dar fizionomia abia schițată a acestui țăran era malițioasă și spirituală; ochii săi mari, negri erau vii și luminoși, iar fruntea sa, de mărime mijlocie, dar croită drept, ca în stofă, purta amprenta gândirii. La o primă privire se putea observa că acest țăran era din țara lui Montaigne și, ascultându-l, recunoșteam un discipol al lui Franklin. Bastiat nu a pierdut timpul la Paris; venise aici pentru a servi cauza libertății comerțului
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
teologia legământului. Thira (Santorin) este un mic arhipelag format din cinci insule. Cea mai mare, Thira, are forma unei seceri dispusă în jurul unui fost crater. Cercetările făcute în câmpia Akrotiryan (insula Thira) au scos la iveală un oraș ce purta amprenta arhitecturii minoice. Orașul adăpostea douăzeci și cinci de mii de locuitori, populație numeroasă pentru acea perioadă. În jurul anilor 1500 î.e.n., aici s-a produs cea mai mare catastrofă din istoria Antichității. Erupția a dus la prăbușirea zonei centrale a insulei. Cenușa vulcanică
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
săptămâni, trec luni și în jurul meu se adună hârtii, dosare, cărți scoase din bibliotecă și nepuse la loc, bilețele îngrămădite pe birou, pixuri și creioane risipite la întîmplare. Dunga de praf din jurul telefonului începe să mă sâcâie, la fel ca amprentele pe care le văd când bate soarele pe ecranul televizorului sau al laptopului. Amân, amân, până vine o zi în care nu mai pot să lucrez. Și atunci iau toate hârtiuțele, hârtiile și dosarele, arunc, transcriu, triez; pun toate obiectele
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
acestea nimeni, până la cei doi, nu le-a mai făcut vreodată și nimeni, până la sfârșitul timpurilor, nu le poate repeta. Alunecarea unei priviri, felul de a cădea în somn, atingerea de o clipă a mâinilor, părul udat de ploaie sânt amprente pe care fiecare cuplu le lasă în urma sa, pentru ca după desenul lor inconfundabil el să poată fi recunoscut în eternitate. Forța de coeziune a gesturilor fondatoare este uriașă și, prin recursul perpetuu la ele, cuplul ține. Iar dacă se întîmplă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de unicat”, după aprecierea unui specialist în domeniu. Locuințele au făcut parte din sistemul de construcții al timpului și ne este sugerat de urmele mai mari sau mai mici de chirpic ars la roșu-cărămiziu, ce poartă pe una din fețe amprentele bârnelor, probându-se existența caselor de suprafață cu podină de lut, așternut pe bârne de lemn, podina foarte bine arsă, asemănătoare tipurilor de locuințe de la Băneasa și Suceveni, ca și din alte așezări cucuteniene. Sfârșitul habitatului din așezare s-a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
riguros și mai exact proces de teritorializare între comunități. Trasarea hotarelor dintre sate, încă din timpuri imemoriale, constituie un alt argument peremptoriu în susținerea tezei că satul a cunoscut și a parcurs faza devălmășiei absolute, devălmășie ce-și va lăsa amprenta specifică în caracterul de interes strict comunitar în faza următoare, când se va trece la devălmășia pe părți, răzeșească, deci ușor modificată, în sensul că nu mai prevala doar satisfacerea nevoilor, ci numărul părților de care, la un moment dat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
perioadă din epoca modernă. Învățau carte copiii preoților, ai dascălilor de biserică, ai diecilor și uricarilor și ai unor dregători, dar nu dintre cei mici, ci ai marilor demnitari. Numeroși deținători ai funcțiilor de stat ținutale și sătești „iscăleau” prin amprentă digitală ori sigilii inelare. Trei asemenea inele găsite la Umbrărești, precum și numeroase acte stau mărturie a acestui fapt. Chiar și un pârcălab de Tecuci, cum era, Dumitrașcu Guțu, semna actele juridice prin aplicarea sigiliului său inelar pe care își avea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fiind victime ale tranziției, discriminând practic categoriile de populație în funcție de fostele ierarhii economice ale comunismului. Predominanța grupurilor formate în contextul vechiului sistem și controlul deținut de acestea în ceea ce privește resursele publice au făcut ca moștenirea economică a comunismului să-și pună amprenta și asupra situației existente în tranziție. Tratamentele discriminatorii aplicate diferitelor ramuri industriale au avut implicații importante în ceea ce privește relațiile de gen. Măsurile reparatorii luate pentru acoperirea costurilor sociale ale tranziției au avantajat grupurile sociale ale bărbaților atât prin cuantumul ajutoarelor oferite
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
de bărbați, iar interesele sociale ale grupurilor pot fi diferențiate pe dimensiunea de gen. Rezultă, așadar, că interesele și dorințele femeilor sunt judecate și reprezentate de către bărbați. Principala structură de tip corporatist din România, Consiliul Economic și Social, își pune amprenta asupra tuturor politicilor guvernamentale, indiferent de categoria căreia îi sunt adresate. Conform Legii nr. 109/1997, Consiliul Economic și Social are dreptul de a face propuneri, în condițiile prevăzute de lege, privind: restructurarea și dezvoltarea economiei naționale; relațiile de muncă
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]