4,171 matches
-
în perioada 1995-2000, cursurile: ,Sociologia vârstelor “, ,Antropologie culturală”, ,Sociologie generală”. La Universitatea Creștină ,Dimitrie Cantemir” a predat cursurile: ,Sociologie generală” ,Sociologie politică”, ,Gândire politică românească”, ,Metodologia cercetării sociale”, ,Filosofie socială”. La Universitatea ,Spiru Haret” a predat,în perioada 1992-1999, cursurile: ,Antropologie culturală”, ,Etnosociologie”, ,Grupuri sociale”. Este autor de manuale manuale și capitole din manuale 1. Cultura, în "Sociologie", manual clasa a XI-a, coordonatori Cătălin Zamfir, Septimiu Chelcea, București: Editura Economică, 2006 2. Economia, în "Sociologie", manual clasa a XI-a
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
o competentă și igienică distanță. Domnul profesor Schifirneț are voie să stea abstras, la catedră, și să-i certe pe intelectuali. Domnia Sa nu trebuie ”să se implice”. Implicarea e treaba ”intelectualilor”. Domenii de studiu științific: modernitate, sociologia comunicării, sociologia și antropologia culturii, sociologia vârstelor și generațiilor, tradiție, gândirea filosofică și sociologică românească, europenizare. Constantin Schifirneț a elaborat 34 de rapoarte de cercetare. În 1969, Schifirneț a fost coordonator al primei cercetări, din istoria cercetării sociologice românești, pe un eșantion național. Au
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
Paul Iliescu. Activitatea la acest proiect s-a finalizat cu studiul Teoria formelor fără fond despre mentalități și disfuncționalități instituționale Prin studiile sale, Constantin Schifirneț a adus contribuții în sociologia modernizării și dezvoltării, sociologia generațiilor și vârstelor, în sociologia și antropologia culturii, în studiul ideilor originale ale unor filosofi români. Schifirneț se numără printre sociologii care au relansat sociologia în anii 60 din secolul XX, făcând parte din grupul de intelectuali orientați către această nouă profesie. Absolvent al universității ieșene în
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
să-și valorifice cunoștințele și abilitățile mulți dintre absolvenții secției de sociologie. Schifirneț a prezentat comunicări la Congresul mondial de sociologie (Varna, 1970), Congresul european de sociologie rurală (Budapesta, 1983), Seminarul internațional ,Lectura -dimensiuni europene” (Paris, 1992), Conferința internațională de antropologie (București 1998), Congresul mondial de sociologie (Göteborg, 2010). Împreună cu Petre Datculescu, a ținut prelegeri despre teoria și metodologia cercetării sociologice la Consfătuirea științifică a cercetătorilor pe problemele tineretului din China (8-26 mai 1988). În anul 1999, a publicat lucrarea "Sociologie
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
ce permit concluzii cauzale, pot fi folosite în demersurile de teren când nu se poate asigura controlul experimental (Chelcea, 2001). 7. Evaluarea programelor Evaluarea programelor este o știință independența, ce face parte din grupul științelor sociale, ca și sociologia sau antropologia, de pildă. Ea a apărut în anii '60, în Statele Unite, ca urmare a înmulțirii programelor sociale în domeniile calității vieții, sănătății, educației, locuinței etc. Evaluarea programelor îngăduia agențiilor finanțatoare, cele mai multe guvernamentale, să verifice eficientă alocării fondurilor, iar managerilor de programe
Plan factorial experimental () [Corola-website/Science/311279_a_312608]
-
a Gărzii Republicane i-a acordat onoruri militare. Gustave Le Bon este primul om de știință care s-a ocupat de studiul mulțimilor și al comportamentului lor. Înaintea sa, subiectul fusese abordat doar de Gabriel Tarde, în cadrul studiilor sale de antropologie criminală (studiile de psihologie socială ale lui Tarde au fost publicate după lucrarea lui Le Bon) și Scipio Sighele care se concentrase asupra tendințelor de violență criminală ale mulțimilor. „Psihologia mulțimilor” a fost publicată în 1895. Editorul ei, Félix Alcan
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
obiectul psihosexologiei este instinctul sexual și comportamentele legate de el. Atât psihologia familiei cât și sexologia, folosesc concepte din mai multe ramuri ale psihologiei cum ar fi: psihologie generală, psihologie socială, psihologia vârstelor, psihanaliză, psihoterapia și consilierea psihologică, neuropsihologia, medicină, antropologia și dreptul. Căsătoria este un proces interpersonal al devenirii și maturizării noastre că personalități, un proces de conștientizare, redirecționare și fructificare a tendințelor, pulsiunilor și al finităților inconștiente de autocunoaștere prin intercunoastere. Prin familie înțelegem o formă de comunitate umană
Psihologia familiei () [Corola-website/Science/312845_a_314174]
-
evoluționistă, preistoria se consideră că ar fi începutul procesului de antropogeneză (transformarea unor specii de maimuțe antropoide în oameni) și a durat până la apariția scrisului sau a primelor state. Alte teorii despre originile omului pun în lumină repere temporale diferite; antropologia reprezintă astăzi o variantă aproape unanim acceptată de lumea științei, fiind, de departe, teoria cea mai bine documentată arheologic. Procesul de antropogeneză se explică ca urmare a schimbărilor climei, florei și faunei Pământului. Cele mai vechi urme au fost descoperite
Preistorie () [Corola-website/Science/309529_a_310858]
-
(n. 5 martie 1892, satul Chișcăreni, județul antebelic Iași - 23 ianuarie 1953, colonia de muncă de la Capul Midia) a fost un profesor al Universității din Iași, întemeietor al școlii românești de antropologie și om politic român. a fost al doilea dintre cei șase copii ai învățătorului Gheorghe Botez, din satul Chișcăreni, județul Iași, și ai Emiliei, născută Dașchevici. Ioan Gh. Botez a urmat studiile secundare la Liceul Internat din Iași obținând bacalaureat
Ioan Gh. Botez () [Corola-website/Science/309709_a_311038]
-
Ioan Cuza” din Iași. Numit, la 1 ianuarie 1926, preparator la Catedra de morfologie animală de la Univesitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, profesor fiind academicianul Paul Bujor. A obținut, prin concurs, o bursă a Academiei Române, pentru a se specializa în antropologie la Paris. S-a pregătit, între anii 1921 și 1926, pentru doctorat, sub direcția savantului R. Anthony de la Școala de antropologie din Paris. Lucrarea de doctorat poartă titlul "Etude morphologique et morphogénique du squelette du bras et de l'avant-bras
Ioan Gh. Botez () [Corola-website/Science/309709_a_311038]
-
Iași, profesor fiind academicianul Paul Bujor. A obținut, prin concurs, o bursă a Academiei Române, pentru a se specializa în antropologie la Paris. S-a pregătit, între anii 1921 și 1926, pentru doctorat, sub direcția savantului R. Anthony de la Școala de antropologie din Paris. Lucrarea de doctorat poartă titlul "Etude morphologique et morphogénique du squelette du bras et de l'avant-bras chez les primates", publicată la Paris, în anul 1926. La susținerea lucrării, care a avut loc la Sorbona, a obținut titlul
Ioan Gh. Botez () [Corola-website/Science/309709_a_311038]
-
de doctorat poartă titlul "Etude morphologique et morphogénique du squelette du bras et de l'avant-bras chez les primates", publicată la Paris, în anul 1926. La susținerea lucrării, care a avut loc la Sorbona, a obținut titlul de doctor în antropologie, cu aprecierea "trés honorable". Teza sa de doctorat a fost recompensată cu premiul Broca al Societății de antropologie din Paris, acordat în anul 1926. Ioan Gh. Botez a fost numit, la 1 ianuarie 1926, conferențiar suplinitor la cursul de paleontologie
Ioan Gh. Botez () [Corola-website/Science/309709_a_311038]
-
primates", publicată la Paris, în anul 1926. La susținerea lucrării, care a avut loc la Sorbona, a obținut titlul de doctor în antropologie, cu aprecierea "trés honorable". Teza sa de doctorat a fost recompensată cu premiul Broca al Societății de antropologie din Paris, acordat în anul 1926. Ioan Gh. Botez a fost numit, la 1 ianuarie 1926, conferențiar suplinitor la cursul de paleontologie umană al Facultății de Științe din Iași. În 1930 este creată, la Universitatea din Iași, catedra de paleontologie
Ioan Gh. Botez () [Corola-website/Science/309709_a_311038]
-
Paris, acordat în anul 1926. Ioan Gh. Botez a fost numit, la 1 ianuarie 1926, conferențiar suplinitor la cursul de paleontologie umană al Facultății de Științe din Iași. În 1930 este creată, la Universitatea din Iași, catedra de paleontologie și antropologie. Ioan Gh. Botez este numit, la 1 octombrie 1930, profesor suplinitor, iar la 1 decembrie 1931 devine primul profesor titular al acestei catedre. În paralel cu activitatea de la catedră, Ioan Gh. Botez a efectuat studii privind anatomia comparată a primatelor
Ioan Gh. Botez () [Corola-website/Science/309709_a_311038]
-
Prut și Nistru, în căutarea unor urme din perioada paleoliticului mijlociu. În 1935 a prezentat la Congresul Internațional de Preistorie de la Washington lucrarea "Report on the Paleolithic in Romania". În anul 1937 a avut loc la București Congresul Internațional de Antropologie și Arheologie Preistorică. Ioan Gh. Botez a făcut parte din comitetul de organizare a congresului. El a fost și unul dintre președinții Secțiunii a doua, de Paleontologie umană și arheologie preistorică, împreună cu K. Asolan, Ioan Andrieșescu și Sergio Sergi. A
Ioan Gh. Botez () [Corola-website/Science/309709_a_311038]
-
K. Asolan, Ioan Andrieșescu și Sergio Sergi. A participat la prima Reuniune Internațională de fizică, chimie și biologie, care a avut loc la Paris, pe timpul Expoziției Internaționale din 30 septembrie - 9 octombrie 1937. În anul 1938 catedra de paleontologie și antropologie a universității din Iași a fost desființată. Personalul vechii catedre a fost transferat la catedra de morfologie animală. Aici au fost continuate studiile începute de specialiștii paleontologi și antropologi. Începând cu anul 1940 a condus Stațiunea zoologică marină Regele Ferdinand
Ioan Gh. Botez () [Corola-website/Science/309709_a_311038]
-
au fost continuate studiile începute de specialiștii paleontologi și antropologi. Începând cu anul 1940 a condus Stațiunea zoologică marină Regele Ferdinand de la Agigea, unde a asigurat studierea cu succes a biologiei marine a Mării Negre. A fost membru al "Societății de antropologie din Paris" ("Société d'Anthropologie de Paris") și al "Societății geologice din Franța" ("Société Géologique de France"). Primele studii de antropologie au fost introduse în România de profesorul Francisc Iosif Rainer. Totuși profesorul Ioan Gh. Botez este pe drept cuvânt
Ioan Gh. Botez () [Corola-website/Science/309709_a_311038]
-
de la Agigea, unde a asigurat studierea cu succes a biologiei marine a Mării Negre. A fost membru al "Societății de antropologie din Paris" ("Société d'Anthropologie de Paris") și al "Societății geologice din Franța" ("Société Géologique de France"). Primele studii de antropologie au fost introduse în România de profesorul Francisc Iosif Rainer. Totuși profesorul Ioan Gh. Botez este pe drept cuvânt considerat fondatorul școlii românești de antropologie. El a condus prima catedră din România a acestei specialități, cea de la Iași. Tot el
Ioan Gh. Botez () [Corola-website/Science/309709_a_311038]
-
de Paris") și al "Societății geologice din Franța" ("Société Géologique de France"). Primele studii de antropologie au fost introduse în România de profesorul Francisc Iosif Rainer. Totuși profesorul Ioan Gh. Botez este pe drept cuvânt considerat fondatorul școlii românești de antropologie. El a condus prima catedră din România a acestei specialități, cea de la Iași. Tot el a fost acela care a publicat primele cursuri de strictă specialitate. Ioan Gh. Botez a fost membru al Partidului Național-Țărănesc, președinte al organizației din Iași
Ioan Gh. Botez () [Corola-website/Science/309709_a_311038]
-
de trupele Armatei Roșii în mai 1945. Când s-a întors în Statele Unite, a fost decorat cu "Purple Heart", pentru ceea ce el a numit o „"rană complet neglijabilă"”. După război, Vonnegut a urmat cursurile Universității din Chicago ca student de antropologie, și a lucrat de asemenea ca reporter la City News Bureau of Chicago. Conform declarației lui Vonnegut în "Bagombo Snuff Box", universitatea i-a respins prima teză privind similaritățile dintre pictorii cubiști și liderii rebeliunilor amerindiene de la sfârșitul secolului al
Kurt Vonnegut () [Corola-website/Science/310035_a_311364]
-
în relații amicale. În august 2009, a absolvit liceul și a declarat că se va concentra foarte mult pe viitoarele proiecte. JoJo a fost acceptată la Universitatea Northeastern dar nu a participat la cursuri; ea dorea să se specializeze în antropologie culturală. JoJo este deasemenea o susținătoare a mai multor organizații caritabile precum Boys and Girls Club of America, World Vision, She's the First sau Make A Wish Foundation. În august 2011, JoJo a semnat o înțelegere publicitară cu firma
JoJo () [Corola-website/Science/310302_a_311631]
-
bogată și roditoare, un ținut cu populație densă. Despre triburile care au locuit aici aflăm încă de la autorii greco-romani. Autorii antici, vorbind despre albani, amintesc de frumusețea acestora, statura lor înaltă, părul de culoare deschisă și ochii căprui. După cum presupun antropologii, acestea sunt trăsăturile caracteristice ale populației aborigene antice, de tip caucazian, reprezentată și în prezent pe scară largă în raioanele muntoase din Azerbaidjan, Daghestan și din alte regiuni ale istmului caucazian. În ceea ce privește componența etnică, Albania antică era o țară destul de
Istoria Azerbaidjanului () [Corola-website/Science/309141_a_310470]
-
aplicată este reprezentată de cele cinci centre de cercetare, în care colaborează profesori, masteranzi și doctoranzi: Centrul de Studii Europene asupra Ocupării Forței de Muncă și Politicilor Sociale, Centrul de Cercetare a Structurilor și Proceselor Sociale, Centrul de Geopolitică și Antropologie Vizuală, Centrul pentru Vârsta a Treia, Centrul de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare. Principalele direcții de dezvoltare pe care facultatea le propune sunt: Cooperarea cu instituțiile din țară și din afara țării este încurajată prin organizarea și dezvoltarea programelor
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București () [Corola-website/Science/309256_a_310585]
-
În 1932 a trecut la catolicism și a adoptat numele de familie de origine franceză (dar cunoscut în genealogia aristocratică britanică și americană) Devereux. Fiind un student deosebit de profund, i s-a conferit o bursă pentru a continua studiile de antropologie în Statele Unite, la Berkeley, din statul California, unde i-a avut ca profesori pe Alfred Kroeber și pe Robert H. Lowie, acesta din urmă originar și el din Austro-Ungaria. In cadrul cercetărilor pe care le-a întreprins la universitate, a
Georges Devereux () [Corola-website/Science/309915_a_311244]
-
de pe platourile înalte, a căror limbă și-a însușit-o de asemenea. Întors fiind în Franța, șocat de valul de xenofobie și antisemitism după Afacerea Stavisky, a decis să revină în Statele Unite, unde, în 1935, și-a obținut doctoratul în antropologie cu o lucrare în care trata viața sexuală a amerindienilor Mohave, care a fost elaborată sub îndrumare profesorului Kroeber. La sfârșitul anilor 30 s-a interesat tot mai mult de psihanaliză și de psihiatria transculturală. Naturalizat american, s-a înrolat
Georges Devereux () [Corola-website/Science/309915_a_311244]