KorAP: Find »[drukola/base=argumenta & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...159 160 161 ...317 >

7,924 matches

Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589

că prăbușirea bipolarității la începutul anilor 1990 era un motiv de serioasă îngrijorare. Disuasiunea nucleară reciprocă a menținut un echilibru stabil al puterii în lume, în timp ce unipolaritatea nu va dura, ducând în cele din urmă la instabilitate și război. După cum argumentează Waltz, "în politica internațională, puterea neechilibrată constituie un pericol, chiar și atunci când e vorba de puterea americană" (Waltz 1991a:670). Prin urmare, extinderea unei zone de pace nu este un antidot pentru calculele puterii brute într-o lume anarhică. Recentele

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
prea puține îndrumări despre cum ar trebui să se poarte statele liberale cu statele non-liberale. Rawls, pe de altă parte, este preocupat de măsura în care popoarele liberale și non-liberale pot fi participanți egali într-o "Societate a Popoarelor". El argumentează că principiile și normele dreptului și practicii internaționale "Dreptul Popoarelor" pot fi dezvoltate și împărtășite atât de societățile liberale, cât și de cele non-liberale sau decent-ierarhice, fără a ne aștepta ca democrația liberală să fie punctul terminus pentru toate. Îndrumările

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
a națiunilor în întreaga lume civilizată" (Ricardo 1911: 114). Conflictele au fost adesea cauzate de către state, prin aceea că au ridicat bariere care au distorsionat și au mascat armonia naturală a intereselor împărtășite de către indivizii din toată lumea. Soluția problemei, au argumentat Adam Smith și Tom Paine, era libera circulație a bunurilor de consum, a capitalului și a muncii. Dacă comerțului i s-ar permite extinderea de care este capabil, el ar extirpa sistemul războiului și ar produce o revoluție în comportarea

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
ar avea atunci un interes în ceea ce privește pacea și prosperitatea celuilalt. Uniunea Europeană este cel mai bun exemplu de integrare economică ce a dus la o cooperare economică și politică mai strânsă într-o regiune marcată istoric de conflicte naționale. După cum a argumentat Mitrany, la început, cooperarea dintre state ar fi demarată în domenii tehnice unde ea ar fi reciproc convenabilă, dar odată reușită, ea ar putea fi extinsă în alte zone funcționale în care statele cred că pot exista avantaje pentru toate

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
Școlii Engleze, precum Wight și Bull ( Vezi capitolul 4 din acest volum). O dezvoltare a acestui argument poate fi găsită în instituționalismul liberal, care împărtășește cu neorealismul acceptarea importanței statului și a condiției anarhice a sistemului internațional, deși instituționaliștii liberali argumentează că perspectivele de cooperare, chiar și într-o lume anarhică, sunt mai mari decât ne-ar fi lăsat să credem neorealiștii (Young 1982; Nye 1988; Powell 1994). În viziunea instituționaliștilor liberali, cooperarea dintre state poate și trebuie să fie organizată

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
străine este o strategie mult mai atractivă și cu mai mare potențial de câștig (Rosecrance 1986; Strange 1991). Neorealiștii au două răspunsuri la revendicarea liberală conform căreia interdependența economică asigură pacea în relațiile internaționale (Grieco 1988). Mai întâi, aceștia au argumentat că în orice luptă dintre discipline concurente, mediul anarhic și insecuritatea pe care el o generează vor avea mereu prioritate asupra urmăririi prosperității economice. Interdependența economică nu va avea niciodată prioritate în fața securității strategice, deoarece statele trebuie să fie preocupate

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
sau că libertățile procedurale și cele substanțiale sunt incompatibile este problematică și este percepută, întrucâtva pe bună dreptate, drept un argument al guvernelor pentru a justifica autoritarismul. Un număr din ce în ce mai mare de lideri politici conservatori din Asia de Est au argumentat, de asemenea, că există un model asiatic superior de organizare politică și socială, ce include principiile armoniei, ierarhiei și consensului (confucianismul), în contrast cu ceea ce ei consideră drept confruntare, individualism și decădere morală care caracterizează liberalismul occidental. Indiferent de cât de avantajos

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
probleme sau multe altele, precum "protecția granițelor" și criminalitatea transnațională. Nu există soluții bazate pe piață la pericolele cauzate de ceea ce pare a fi ultimul capitol din revolta împotriva Occidentului. Încă de la sfârșitul Războiului Rece, realiști precum Kenneth Waltz au argumentat că în absența unor presiuni contrare eficiente, este probabil că Statele Unite vor îmbrățișa unilateralismul în încercarea de a-și apăra interesele de politică externă și se vor baza pe puterea militară pentru a-și pune în aplicare viziunea asupra unei

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
a fost întărirea puterii americane și extinderea prezenței sale militare în lume" (Waltz 2002: 348-53). S-a zis cu sfârșitul statului-națiune. Realiștii din SUA au fost cei care au condus opoziția intelectuală împotriva atacului Washingtonului în Irak în martie 2003, argumentând că Saddam Hussein ar fi putut fi îngrădit cu succes, fiind împiedicat de a folosi armele de distrugere în masă împotriva Occidentului, datorită consecințelor pe care aceste acțiuni le-ar fi putut avea pentru el, și că din motive similare

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
la limitele dizidenței decente în dezbaterile privind războiul din Irak, ca o consecință a influenței celor incorect numiți neoconservatori, al căror liberalism etalat a susținut administrația lui George W. Bush (Mearsheimer și Walt 2002). Concluzie La începutul acestui capitol am argumentat că liberalismul a fost o abordare din interior spre exterior a relațiilor internaționale, deoarece liberalii sunt în favoarea unei lumi în care endogenul determină exogenul. Intenția lor este de a extinde legitimitatea aranjamentelor politice interne din statele democratice către relațiile dintre

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
care ele nu trebuie să se supună voinței unei mari puteri superioare. Faptul că aceste state au reușit să creeze o societate de state suverane egale reprezintă pentru Școala Engleză una dintre cele mai fascinante dimensiuni ale relațiilor internaționale. Ei argumentează că există un nivel surprinzător de ridicat de ordine și un nivel surprinzător de scăzut de violență între state, dacă ne gândim că ele se află într-o condiție de anarhie (în sensul absenței unei autorități politice superioare). Ei își

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
din cele două puncte de vedere. Acesta este exact felul în care Wight (1991) descrie "raționalismul" sau "tradiția groțiană", din care descinde Școala Engleză, într-o faimoasă serie de conferințe ținute la London School of Economics în anii '50. El argumentează în acele conferințe că "raționalismul" a fost "via media" dintre realism și ceea ce el a numit revoluționarism un grup de perspective ce cred în posibilitatea înlocuirii ordinii internaționale cu una bazată pe pace și dreptate (vezi și Wight 1966: 91

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
colectivă, și considerau că ideile lor erau periculoase pentru că ele distrăgeau atenția de la principala sarcină a politicii externe, aceea de a asigura securitatea și supraviețuirea statului. Violența anilor interbelici și tensiunile particulare ale erei bipolare au asigurat victoria realismului. Bull argumenta că realiștii se concentrează asupra luptei pentru putere și securitate în sistemul internațional, pe când oponenții lor liberali sau utopiști se concentrează asupra posibilității unei comunități mondiale. Școala Engleză recunoaște că fiecare abordare conține intuiții despre condiția politicii internaționale. Ipoteza realiștilor

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
faptului că fiecare stat deține monopolul controlului instrumentelor represive în interiorul propriului teritoriu. Datorită unui interes comun în a pune ordine în restricțiile de utilizare a forței, statele au dezvoltat arta înțelegerii și compromisului, care face posibilă societatea internațională. Watson (1987) argumenta ulterior că "o pledoarie puternică poate fi articulată pe baza sistemelor din trecut precum și a celor din prezent, și anume aceea că regulile și instituțiile sistemului se îndreaptă în mod normal și poate inexorabil către un punct în care membrii

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
membrii devin conștienți de valorile comune și sistemul devine o societate internațională". Această afirmație pare să dea gânditorilor utopiști speranța că progresul viitor este realizabil, dar aceasta nu este o poziție pe care Școala Engleză o aprobă, în general. Ei argumentează că viziunea utopică a unei comunități universale umane se bazează pe faptul că preocuparea pentru drepturile omului, pace și justiție a influențat multă vreme dezvoltarea politicii mondiale. La fel ca realiștii, membrii Școlii Engleze pleacă de la condiția de anarhie, dar

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
control interesele egoiste ale statelor, însă atâta timp cât societatea internațională există, este important să ne întrebăm cum poate fi ea îmbunătățită. Remarcând că cerințele de moralitate și justiție au format întotdeauna o parte importantă a istoriei relațiilor internaționale, Wight (1977:192) argumentează că "dintotdeauna, sarcina politică fundamentală a fost aceea de a asigura ordinea, sau securitatea, din care legea, dreptatea și prosperitatea se pot dezvolta ulterior". Se înțelege că membrii Școlii Engleze erau înclinați să sublinieze importanța menținerii ordinii, mai degrabă decât

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
a anilor '90, membrii abordării teoretice a "societății interna-ționale critice" deveneau interesați mai ales de posibilitatea ca statele să poată fi "buni cetățeni internaționali", pomovând o ordine mondială mai cosmopolită (Dunne 1998; Wheeler și Dunne 1998). Membrii Școlii Engleze au argumentat îndelung că marile puteri pot fi "marii responsabili" care să nu-și plaseze propriile interese înaintea sarcinii de a întări ordinea internațională. Totuși, de obicei chiar marile puteri sunt cele care reprezintă amenințarea cea mai mare pentru supraviețuirea societății internaționale

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
exista în absența unui fond comun lingvistic, cultural sau religios. Pentru a clarifica acest aspect, Bull introduce o distincție între sistemul internațional și societatea internațională, care nu există în opera lui Wight. Un sistem de state (sau un sistem internațional), argumentează el, "se formează atunci când două sau mai multe state au suficiente contacte între ele, și au un impact suficient unul asupra deciziilor celorlalte pentru a le determina să se comporte în mai mică sau mai mare măsură ca parte a

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
precisă a modului în care au evoluat societățile internaționale. Așa cum am observat, Bull susținea că ordinea poate exista și între state care nu se simt ca parte a unei civilizații comune. John Vincent (1984b: 213) împărtășește acest punct de vedere, argumentând că societatea internațională este "funcțională" sau utilitaristă, mai degrabă decât "culturală" sau morală. Nevoia pragmatică de a coexista este suficientă pentru a produce ceea ce Bull (1977: 316) numește o "cultură diplomatică" adică un sistem de convenții și instituții care menține

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
între state cu culturi, ideologii și aspirații complet diferite. Cultura diplomatică, adaugă el, "va fi mai puternică dacă se ancorează într-o "cultură politică internațională" adică dacă statele au un mod de viață asemănător. Ilustrând acest aspect, Bull și Watson argumentează că societatea modernă de state, care este prima cu adevărat globală, nu se sprijină pe o cultură politică internațională în sensul în care o făcea societatea statelor europene în secolul al XIX-lea. Cu toate acestea, regulile de bază ale

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
unele societăți naționale sunt mai înclinate decât altele să valorizeze societatea internațională și să aibă grijă de instituțiile acesteia, care includ diplomația, dreptul internațional și practica echilibrării puterii militare a statelor care aspiră să impună legea altora. Autorii Școlii Engleze argumentează că societatea internațională poate fi multidenominațională și poate include state cu diferite culturi și filosofii de guvernare. O sarcină centrală a diplomației, în viziunea lor, este să găsească un teren comun între state care sunt radical diferite și au adesea

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
și au adesea suspiciuni reciproce. După cum susținea Wight (1991: 41-2) împotriva liberalilor de inspirație kantiană, ei nu se lasă convinși de aceia care cred că membrii societății de state trebuie să aibă ideologii politice identice. Totuși, autori precum Wight au argumentat și că societățile cu un atașament puternic față de constituționalism și cu o istorie a rezistenței la absolutismul politic au jucat un rol vital în formarea societății europene de state și în dezvoltarea dreptului internațional (Linklater 1993). Merită să ne oprim

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
Argumentul neorealist al lui Kenneth Waltz (1979) susține că sistemul internațional constrânge toate statele să ia parte la lupta pentru putere și securitate, independent de tipul de regim și de credința ideologică. În opoziție cu neorealismul, Michael Doyle (1986) a argumentat că statele liberale au o puternică predispoziție către menținerea păcii între ele, dar nu în aceeași măsură cu statele nonliberale. Problema crucială este în ce măsură "interiorul" afectează "exteriorul", cu alte cuvinte, în ce măsură preferințele naționale interne sunt depășite de nevoia de a

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
care derivă dreptul intervenției umanitare ... aceea că ființele umane individuale sunt subiecți de drept internațional și membri de drept ai societății internaționale" (1966a: 64). Pluralismul, așa cum era prezentat de Vattel, jurist internațional din secolul al XVIII-lea, respinge această abordare, argumentând că "statele nu manifestă solidaritate de acest gen, ci sunt capabile să respecte acorduri numai asupra unor scopuri minime" (1966a: 52). Un argument conex este acela că statele, și nu indivizii, sunt membrii de bază ai societății internaționale (1966a: 68

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
așteptarea unei mai mari solidarități era foarte "prematură" (Bull 1977: 73). Ca să se înțeleagă motivele acestei concluzii este necesar să ne aplecăm asupra discuției făcute de Bull despre conflictul dintre scopurile primare ale societății internaționale (1977: 16-18, Capitolul 4). Bull argumenta că țelul conservării suveranității fiecăruia dintre state era adesea în conflict cu țelul conservării echilibrului de puteri și menținerii păcii. Independența Poloniei a fost sacrificată de trei ori în secolul al XVIII-lea de dragul echilibrului internațional. Liga Națiunilor a ales

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]