23,518 matches
-
împrejmuită de zidurile unei cetăți săseaști. Intrarea în cetate era apărată de turnul porții, pe care îl vezi în față. Aici se afla și administrația orașului, cu o celulă pentru prizonieri sau condamnați. În fortificație existau pe vremuri magazii, grajduri, ateliere, chiar o bucătărie comună și o crescătorie de albine. Dar au fost distruse în urma atacurilor, a incendiilor care au măcinat cetatea. Fiind aproape de zidul de incintă, clopotnița a fost și ea fortificată. Fiecare nivel prezintă nișe de tragere, cu guri
FRAGMENT DE ROMAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382539_a_383868]
-
ouălor încondeiate”, care mi-a rămas în amintiri cu acest nume pentru că niciodată în viață nu am văzut atâtea ouă adunate la un loc. De fapt, este vorba de Muzeul oului din Vama, în „inima Bucovinei”, cunoscut în zonă ca atelier de încondeiat ouă. Localitatea VAMA din județul Suceava este așezată pe drumul european E85, nu departe de sfintele mănăstiri Voroneț, Moldovița sau Sucevița, la numai 16 kilometri de orașul Câmpulung Moldovenesc. A căpătat acest nume, cu sute de ani în
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
lemn frumos prelucrat. În incintă am trecut, mai întâi, printr-unul din grupurile sanitare destinate salariaților. Am remarcat aceeași stare de ordine și curățenie, dar și starea tehnică total corespunzătoare a instalațiilor sanitare. În hala principală de producție, secțiile și atelierele se remarcau prin utilajele și uneltele moderne, dar și prin muncitorii echipați cu halate de lucru curate. Personal, am fost impresionat, chiar dacă nu eram pentru prima oară într-o unitate economică de acest gen. Bunăoară, în anii de tristă amintire
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
povestit câte ceva, bucuros că ne informează. Grupul nostru se refăcea între timp în jurul său și se simțea foarte important. Așa am aflat că în Vicovu de Sus au fost mai mulți cizmari recunoscuți ca buni meseriași, unii dintre ei având ateliere de cizmărie. La „Marelbo” lucrau peste 420 de salariați și erau foarte mulțumiți, în primul rând de salariu, dar și de condițiile concrete de lucru. Tot acolo am aflat că acea „pârtie” de beton, cu trepte pe ambele laterale, care
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
a părut că a fost foarte apropiată în timp. Ei bine, aici ni s-a limitat vizita la numai 20 de minute! Doamna Rodica Rodean era îngrijorată că nu ne încadrăm în programul stabilit. Am înțeles că vom vizita un atelier de olărit. §3.5. Artă populară în comuna Marginea Am coborât grăbit. Eram curios să fac diferența între obiectele de ceramică lucrate la Oboga (județul Olt) și cele de aici. Am nimerit, mai întâi în expoziția cu vânzare a acestui
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
cumpere ceva, nu pentru utilitatea obiectelor, ci pentru a le păstra ca amintire și a decora vreun colțișor din încăperile vilei sale din Slatina. Am cumpărat amândoi câteva farfurioare cu desene originale și ulcioare miniaturale, după care am alergat la atelierul din imediata apropiere. Aici am găsit-o pe domnișoara Carmen Prepeliță care „lucra” deja ceva la masa olarului, sub supravegherea atentă a poetului Horia Zilieru! Să înțelegem că era interesată de întregul proces tehnologic propriu acestui atelier: pregătirea lutului, modelarea
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
am alergat la atelierul din imediata apropiere. Aici am găsit-o pe domnișoara Carmen Prepeliță care „lucra” deja ceva la masa olarului, sub supravegherea atentă a poetului Horia Zilieru! Să înțelegem că era interesată de întregul proces tehnologic propriu acestui atelier: pregătirea lutului, modelarea lui pe roata olarului, uscarea, decorarea prin lustruire și procesul final de ardere în cuptoare. Aveam să aflu, mult mai târziu, după ce am cercetat multe pagini de Internet, că ne aflam în atelierul de ceramica al familie
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
proces tehnologic propriu acestui atelier: pregătirea lutului, modelarea lui pe roata olarului, uscarea, decorarea prin lustruire și procesul final de ardere în cuptoare. Aveam să aflu, mult mai târziu, după ce am cercetat multe pagini de Internet, că ne aflam în atelierul de ceramica al familie Magopat, ridicat pe drumul care duce de la Putna la Sucevița. „Familia Magopt este cunoscută în Marginea pentru afacerea pe care și-a dezvoltat-o de-a lungul anilor din modelarea lutului în diverse forme. Familia Magopat
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
valorificarea ceramicii negre. In timp, asociația familială a fraților Magopat a ajuns sa dea de lucru la 12 oameni, care își câștigă pâinea din olărit”. („Meșterii pământului negru - Marginea, ceramica pe cale de dispariție”, Violeta Cincu, postat 2009). Mai alături, în atelier, se afla Rodica, Magda, Violetta, Luminița, Mariana și Ali Bendou, Dan Petrescu, Raul, Nina și alți membri ai grupului, dar singura voce auzită de afară era a Violettei, desigur, care se minuna de farmecul meșteșugului pe care-l descoperise acolo
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
de înțeles că în toate era investit mult suflet, nu numai muncă. Era dragostea pentru meșteșug, pentru lucru curat și expresiv, pentru forme și decoruri tradiționale, cu tot ce exprimau ele în așa numita artă a olăritului. Iar aici, în atelierul de la Marginea, toate activitățile de prelucrare a lutului argilos sunt manuale, precum sunt pentru toți cei peste treizeci de meșteri olari ai localității. Mergând cu privirea de la lucrările din expoziția cu vânzare, către cele ce se făureau sub ochii mei
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
Strămoșii” de Radu Teodoru, în anul 1466. A nu se înțelege că la Marginea, obiectiv turistic din Bucovina, locuitorii se ocupă doar de acest meșteșug vechi, încă de pe vremea dacilor. Vă poate contrazice inclusiv Muzeul etnografic de aici, așezat la stânga atelierului de olărit, dar și alte activități concrete și permanente, care aduc prosperitate populației din zonă. La muzeul etnografic veți descoperi piese și costume naționale, vechi de peste 100 de ani, lucrate manual de femeile din localitate, alături de trăistuțe, botoșei sau semne
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
simplu, cu energie. Mirela-Ioana captează momentul, îl pune în ritual, acceptă, a primit mesaje simple și luminoase. Sufletul și carnea sunt împreună, nu pot fi despărțite în această viață, viața este un dar... „Nicăieri nu e ca pe canapeaua din atelierul tău. Totdeauna desfăcută, acoperită de perini. Verzi și albastre. Cu frunze galbene. În fața ei, șevaletul. Pânza albă. Aș vrea să pictezi ceva. Să mă întind pe canapea și să mă pictezi pe mine. Sau măcar perinile albastre. Sau vreo două
CONSTANTIN STANCU, TIMPUL CA UN GLONŢ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383360_a_384689]
-
comandat, ni s-a spus, în Bucovina, iar perdelele și draperiile, în stil tradițional românesc, din borangic cu broderie spartă sau din țesătură de bumbac, colorată în culori vegetale tradiționale roșu și negru, în punct românesc, au fost lucrate în atelierul creat de Iorga la Văleni, de cusături populare. Scoarțele, de o inestimabilă valoare, din lână vopsită în casă, sunt cele originale, de aceea și grija deosebită pentru încălțămintea vizitatorilor. Pereții sunt împodobiți cu icoane pe sticlă executate la mănăstirile din
O CĂLĂTORIE DE STUDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383541_a_384870]
-
comandat, ni s-a spus, în Bucovina, iar perdelele și draperiile, în stil tradițional românesc, din borangic cu broderie spartă sau din țesătură de bumbac, colorată în culori vegetale tradiționale roșu și negru, în punct românesc, au fost lucrate în atelierul creat de Iorga la Văleni, de cusături populare. Scoarțele, de o inestimabilă valoare, din lână vopsită în casă, sunt cele originale, de aceea și grija deosebită pentru încălțămintea vizitatorilor. Pereții sunt împodobiți cu icoane pe sticlă, executate la mănăstirile din
ACTIVITATE INSTRUCTIV –EDUCATIVĂ EXTRAŞCOLARĂ VIZITĂ LA CASA MEMORIALĂ ,,NICOLAE IORGA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383542_a_384871]
-
să studieze zilnic și cât mai mult; ar fi extraordinar, dar nu prea se poate datorita numeroaselor alte activități pe care trebuie să le faci, așa deseori trebuie să amâni timpul dedicat picturii. TN - Aveți o mulțime de tablouri în atelier. Dacă ar fi totuși să lăsați din tot ce ați pictat, un singur tablou pentru generațiile viitoare pe care l-ați alege și de ce? VO - Nu-mi dau seama. Pentru că la un moment dat, fiecare tablou te dezamăgește cumva. Când
PENELUL LUMINII de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382890_a_384219]
-
a fost aceeași poveste, numai că ea a așteptat doi ani. Părinții au sosit singuri în Israel. Tata a cules frunze în parc și mama a fost servitoare. În trei locuri. Mie mi-au scris că mama lucrează la un atelier de croitorie. Cineva l-a sfătuit pe tata să meargă contabil într-un moșav[12] și așa a ajuns la Arbel, un moșav în nordul țării. Superb! Lângă Tiberias. În foarte scurt timp, el a ajuns capul moșavului, că era
DIALOG CU IUDIT ŞI DUCI COHEN (2) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382804_a_384133]
-
DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > NUIAUA FERMECATĂ-FANTEZIE FEERICĂ DIN VOL. MAGIA COLINDEI(PARTEA ÎNTÂI) Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1800 din 05 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului NUIAUA FERMECATĂ Decembrie nouă sute douăzeci... În atelierul mecanic al morii din Lisa, cei trei meșteri se cufundaseră într-un interminabil joc de cărți. Astăzi nu venise nici un mușteriu la moară. Era Ajunul Crăciunului și gospodarii aveau alte treburi cu prepararea porcului tăiat de Ignat. Domnul Ionescu, patronul
NUIAUA FERMECATĂ-FANTEZIE FEERICĂ DIN VOL. MAGIA COLINDEI(PARTEA ÎNTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383060_a_384389]
-
fiecare la casele voastre! Care case? Că Anton țiganul zis Arapu era neînsurat și venetic. Se aciuase la o văduvă cu care se certa destul de des. Și, când se certau, femeia îi arunca bocceluța peste gard. Atunci dormea aici, în atelier, lângă nea Ghiță, alt pripășit fără familie și fără cuibul lui. Al treilea, căruia i se spunea Neamțul, un lungan blond, voinic și cu părul tuns scurt era singurul așezat la casa lui, cu nevastă, un copil și...o soacră
NUIAUA FERMECATĂ-FANTEZIE FEERICĂ DIN VOL. MAGIA COLINDEI(PARTEA ÎNTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383060_a_384389]
-
nea Ghiță, iei anafura, fără să te împărtășești? Nea Ghiță, concentrat la joc nu-i răspundea. Atmosfera ar fi fost ideală pentru stropul de fericire ce și-l ofereau reciproc cei trei, dacă nu se auzea dintr-un colț al atelierului un plânset monoton și cu sughițuri. Era Tudorel Stelaru, un băietan de vreo doisprezece ani, ucenicul, sosit astă vară la moară. Tudorel ținea morțiș să plece acasă. Cei trei nu-l luau în seamă. După un timp, Arapu nu a
NUIAUA FERMECATĂ-FANTEZIE FEERICĂ DIN VOL. MAGIA COLINDEI(PARTEA ÎNTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383060_a_384389]
-
drumul de peste deal, chiar dacă este mai scurt. Poți să te rătăcești sau să cazi pradă lupilor! Drum bun și Dumnezeu să te păzească! Tudorel s-a oprit din plâns și, a zâmbit: -Mulțumesc, nea Ghiță! Apoi o zbughi pe ușa atelierului. Însă neamțul s-a repezit după el: -Ai auzit, mă? Să mergi numai pe șosea, cum a spus nea Ghiță! Că eu răspund de tine. Ține minte: mergi numai prin sate, că drumul ocolit e mai scurt. -Am înțeles! a
NUIAUA FERMECATĂ-FANTEZIE FEERICĂ DIN VOL. MAGIA COLINDEI(PARTEA ÎNTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383060_a_384389]
-
răspund de tine. Ține minte: mergi numai prin sate, că drumul ocolit e mai scurt. -Am înțeles! a mormăit Tudorel cu privirile-n jos. Ca să-l convingă pe neamț, s-a îndreptat spre șosea. Însă, după ce neamțul a intrat în atelier, s-a furișat prin spatele morii, până a ajuns la drumul care ducea peste dealuri, drum pe care, zicea el, îl cunoștea bine. Își spuse în sinea lui : -Iote, mă! Să mă iau după ei, parcă nu știu pe unde
NUIAUA FERMECATĂ-FANTEZIE FEERICĂ DIN VOL. MAGIA COLINDEI(PARTEA ÎNTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383060_a_384389]
-
Noutatea lunii septembrie o reprezintă lansarea Floral Studio cu sediul în Stradă Anastasie Fatu, nr. 1, mai precis pe Râpă Galbenă, lângă Club RS. Este cu siguranță ceea ce ii lipsea Iașului, un atelier cochet în care se lucrează cu drag. Cu drag pentru flori, pentru lucrul bine făcut și pentru client. Design inedit, locație centrală cu parcare în față, cadouri, flori și plante variate. Puteți să-i treceți pragul și să admirați florile
Aranjamente Florale [Corola-blog/BlogPost/92318_a_93610]
-
dopuri de vermut, respectiv șampanie și vin (preț de pornire 1.270 euro fiecare); - un pardesiu Burberrys, posibil folosit de Constantin Brâncuși drept halat de lucru (preț de pornire 4.250 euro); - o cădelniță creată de sculptor și utilizată în atelierul din Impasse Ronsin; - o fotografie inedită cu Constantin Brâncuși tăind un bloc de piatră pentru ridicarea „Porții Sărutului”, imagine surprinsă de dr. Micu Marcu pe 2 iulie 1938 (preț de pornire: 3.000 euro); - un aforism redactat de Dodoică (Constantin
BRÂNCUȘI-OMUL „PARTICIPĂ” LA SUBSCRIPȚIA PUBLICĂ PENTRU BRÂNCUȘI-ARTISTUL [Corola-blog/BlogPost/92359_a_93651]
-
port-etichetei, având scrise, pe cele două fețe, adrese din București și Paris. Având în vedere că pe etichetă apare menționată adresa Impasse Ronsin 11, se poate deduce că valiza a fost folosită după 1927, an în care Brâncuși își muta atelierul de la numărul 8 la numărul 11. - un geamantan franțuzesc de voiaj, utilizat de Constantin Brâncuși în celebrele călătorii spre Statele Unite (obiectul principal al licitației). Geamantanul poartă pe întreaga suprafață etichete de călătorie cu mărcile transatlanticelor folosite de artist în vizitele
BRÂNCUȘI-OMUL „PARTICIPĂ” LA SUBSCRIPȚIA PUBLICĂ PENTRU BRÂNCUȘI-ARTISTUL [Corola-blog/BlogPost/92359_a_93651]
-
este aproape de inimă, iar Camille, căreia am dorit să îi redau viață, a vrut, de asemenea, la un moment dat în existență, dar mai ales în carieră, să „crească” în afara „umbrei marilor copaci” [la fel ca Brâncuși, care a părăsit atelierul sculptorului Auguste Rodin după trei luni, afirmând „La umbra marilor copaci nu crește nimic”]. Acesta este modul în care eu am încercat, prin acest exercițiu dramatic, mult mai târziu, să o scot de sub umbra puternică a lui Rodin și să
Ziua internațională a Francofoniei sărbătorită la Bruxelles [Corola-blog/BlogPost/92405_a_93697]