40,921 matches
-
de minciuni. Deși capabil de sofisme, e totuși un spirit critic pătrunzător și viu. Știe să pună degetul pe contradicțiile dintre povestirile evanghelice, de exemplu cea privitoare la ultimele cuvinte ale lui Isus pe cruce (II, 12), sau pe insuficienta atestare a unui fapt, cum este lovitura de lance în coasta lui Isus (II, 13). Cu totul alt ton au răspunsurile lui Macarie care nu are nici o înclinație pentru aspectele controversate și iese de obicei din încurcătură prin interpretări alegorice. Astfel
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
și acum). E vorba, în esență, de o culegere de apoftegme; una din ele (cap. 12) dovedește pentru prima dată, așa cum am amintit deja, că în cercurile călugărești se citeau culegeri de apoftegme și, mai mult, este cea mai veche atestare a folosirii acestui termen pentru maximele Părinților din deșert. Zosima insistă nu numai asupra renunțării la bunurile lumești, ci spune și că trebuie să fim răbdători în fața adversităților, subliniind mai ales utilitatea injuriilor și a umilințelor pe care le suferim
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
1998) autoarea procedează metodic, lucid, la alcătuirea unui dosar al credințelor despre strigoi și la comentarea lui. După ce examinează terminologia complexului mitologic românesc al strigoiului („strigă”, „strigoaie”, „moroi”, „moroaie”, „moroiniță”, „priculici”, „vampir”, acesta din urmă substituindu-i pe ceilalți), evocă atestările despre vampiri datorate fie unor medici trimiși de Curtea vieneză, fie clerului ortodox român, care condamna credința ca fiind deșartă. Urmează examinarea răspunsurilor la chestionarele lui B.P. Hasdeu, a studiilor lui S. Fl. Marian și Tudor Pamfile. H. tratează chestiunea
HEDESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287423_a_288752]
-
s-a desfășurat epurarea În rîndul scriitorilor germani În exil la Moscova În 1936 a se vedea Lukács, Becher, Wolf, Müller (1991). Această terminologie specifică Uniunii scriitorilor sovietici are două criterii diferite În aprecierea calității scriitorului: caracterizarea, care era o atestare a conformării politice și morale a candidatului și era făcută de un colectiv (organizație de partid, sindicală sau de tineret), În timp ce recomandarea era scrisă de doi membri ai uniunii. În 1971, un fond special destinat scriitorilor persecutați și familiilor lor
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
cel Mare, călugărul este noul martir. Martiriul său este însă nesîngeros; ar fi putut fi deosebit de aspru și de dureros, ca în cazul lui Antonie și al părinților din deșert; și la scriitorii din Lerin rămîne totuși un „martiriu”, adică atestarea unui creștinism profund, lipsită însă de severitatea întîlnită la acei „ostași ai lui Cristos” pe care îi numim martiri. Chiar și miracolul, componentă esențială a spiritualității asceților din pustiu, lipsește aproape complet din învățătura călugărilor din Lerin. Monahismul lor nu
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
persoană în Cristos și, în opere de mică întindere, dezvoltă o argumentație strînsă folosindu-se exclusiv de procedee riguros logice și de concepte derivate din filozofia neoplatonică, în care pătrunseseră multe procedee din logica aristotelică și multe doctrine ale Stagiritului; atestările extrase din Sfînta Scriptură, care serveau de obicei ca bază și ca instrument pentru controversele doctrinale creștine, sînt aproape absente din analiza dezvoltată de Boetius în Micile opere teologice (Opuscula theologica). De altfel, nu trebuie să uităm că Boetius era
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
pe Pavel, niște inventatori de minciuni. Capabil de sofisme, e totuși un spirit critic pătrunzător și viu. Știe să semnaleze contradicțiile dintre povestirile evanghelice, de exemplu cea privitoare la ultimele cuvinte ale lui Isus pe cruce (II, 12) sau insuficienta atestare a unui fapt, cum este lovitura de lance în coasta lui Isus (II, 13). Cu totul alt ton au răspunsurile lui Macarie, care nu are nici o înclinație pentru chestiunile critice și iese de obicei din încurcătură prin interpretări alegorice. Astfel
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
și acum). E vorba, în esență, de o culegere de apoftegme; una din ele (cap. 12) dovedește pentru prima dată, așa cum am amintit deja, că în cercurile călugărești se citeau culegeri de apoftegme și, mai mult, este cea mai veche atestare a folosirii acestui termen pentru maximele Părinților. Zosima insistă nu numai asupra renunțării la bunurile lumești, ci și asupra faptului că trebuie să fim răbdători în fața nenorocirilor, subliniind mai ales utilitatea injuriilor și a umilințelor pe care le suferim; cel
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
exprimă un raport de asemănare, de comparație - sau descrie un semn, introducînd o prevestire ori un presentiment. Sînt încă în uz îmbinări de tipul seamănă a..., miroase a..., sună a...; cu ultimele două verbe, prepoziția a este chiar indispensabilă. În atestările dicționarelor, apar combinații de cuvinte precum: "țipă a ploaie" ("Șezătoarea"); "Și latr-a pustiu/ Și url-a morțiu" ("Mănăstirea Argeșului", varianta Alecsandri); "urlînd a moarte" (Alecsandri); "fluieră a pagubă" (Ispirescu); "tăciunele... face a vînt și vreme rea"; "calci a popă" (Creangă); "șuieră
"A..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17146_a_18471]
-
unei cenzuri ideologice care să fi condus la eliminarea oricărei aluzii la superstiții... Construcțiile în cauză aparțin în cea mai mare parte registrului popular, colocvial. Larga pătrundere în scris, mai ales în jurnalism, a acestui registru oferă în prezent noi atestări - poate surprinzătoare - ale vitalității prepoziției a în îmbinările care exprimă asemănarea și mai ales interpretarea semnelor. Sînt produse, prin analogie, combinații noi: unele se păstrează încă, sub aspect lexical, în registrul popular - "cocoșii rurali care cucurigesc a pagubă" ("Gazeta de
"A..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17146_a_18471]
-
adesea, și moartea: "sperînd într-o explozie culturală soră cu integrarea europeană" (EZ 2319, 2000, 8). în asemenea cazuri, probabilul model idiomatic se estompează, textul putînd fi interpretat prin sensul mai general metaforic al relației de rudenie. Dicționarele cuprind destule atestări ale sensului figurat pentru soră: "ceea ce are afinități, trăsături comune, ceea ce se aseamănă, se înrudește cu altceva" (DLR); acest uz poate fi ilustrat de citatul "psihologia se înrudește cu psihiatria, soră cu neurologia, verișoară cu neurochirurgia" (arhiva Internet a "României
Rudenii și vecinătăți by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17163_a_18488]
-
pagina următoare. Limitarea lovirii mingii numai cu piciorul, departe de a frâna dezvoltarea și popularitatea acestui exercițiu fizic, i-a permis să devină sportul cel mai răspândit, adevărat fenomen social. Apariția jocului de fotbal în școală pe plan internațional Prima atestare a jocului de fotbal în școală datează din anul 1712, an în care fotbalul pătrunde în școlile din Anglia, pentru ca în anul 1766 să facă parte din cele 33 de jocuri admise la King’s College. Școlile publice din Marea Britanie
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
din tată în fiu" care trebuia cu orice preț apărată (ar. părinteasca dimândare) în interior, dar și în afară, față de �străini". Nicidecum o relație cultural-istorică cu Roma, cu latinitatea! De altfel, în producțiile literare orale, în discursul cotidian oral, în atestările din �graiuri", niciodată nu apar referințe la o posibilă apartenență la lumea latino-romanică (dimpotrivă, termenul lătin, în aromână, are sensul "catolic", ca în toată Biserica ortodoxă). Iată de ce se poate afirma că aceste comunități romanofone-românofone, trăind într-un mediu multietnic
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
Sarajevo rămîn destul de sumare. Pentru comparația cu situația românească, chiar dacă sînt puține, faptele amintite mi se par totuși interesante: apariția primelor date despre argourile din sîrbo-croată, de-abia în secolul XX, pare a fi chiar mai tîrzie decît cea a atestărilor argoului românesc; autoarea explică această întîrziere de înregistrare prin interesul aproape exclusiv al lingviștilor sîrbi pentru problemele standardizării și pentru dialectologie. Un punct comun țărilor din vechiul bloc comunist îl constituie ponderea neglijabilă sau chiar absența totală a studiilor de
Vecinătăți argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15002_a_16327]
-
multe altele”. Din această enumerare se poate deduce predilecția lui Victorin pentru exegeză. Ne‑au parvenit trei dintre operele sale: Comentariul la Apocalipsa lui Ioan, un mic tratat intitulat De fabrica mundi și un foarte scurt Fragment cronologic, interesant ca atestare a unei vechi tradiții orientale potrivit căreia data Bunei‑Vestiri ar coincide cu cea a Învierii (25 martie). De asemenea, se afirmă aici că Isus ar fi trăit nu treizeci și trei de ani, ci patruzeci și nouă (adică de șapte ori
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
an (însoțit de elevul Petru Maior) la Roma, pentru a studia la Colegiul „De Propaganda Fide” (1774-1779). Înainte de plecare a trebuit să se călugărească, primind numele Gabriel. Încă din primul an începe o muncă intensă de culegere a informațiilor și atestărilor documentare privind istoria românilor, acțiune favorizată de funcția de bibliotecar al Colegiului, pe care o deținea. Deprinde italiana și franceza, iar mediul roman îi dă șansa unor contacte cu savanți și oameni de cultură. După cinci ani obține titlul de
SINCAI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289694_a_291023]
-
reconstituire a istoriei orientalisticii românești e o mărturisire a unui indianist de anvergură făcută Într-o nuvelă fantastică având ca obiect secretele oculte ale unui doctor sas... Dar nu e mai puțin un fapt cert că nu există o altă atestare a interesului articulat și conștient pentru recepția Asiei În cultura română Înainte de SDH. A fost Însă Eliade Într-adevăr interesat de reconstituirea biografiilor acelor români (ori sași și secui din Transilvania, cum sunt Kőrösi Csoma Sándor și Honigberger) interesați de
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
a supraviețuit nicăieri altundeva”1. În 1954, scria În prefață: „Pregătirea acestei ediții am Început-o cu mult timp În urmă, dar n-am putut-o duce la bun sfârșit În lipsa unui fericit concurs de Împrejurări” (pp. 10-11). Mai mult, atestarea cea mai recentă, din Jurnalul portughez rămas până În 2001 inedit, ne documentează decalajul Între acea „ediție mai curajoasă a Yoga”, așa cum scria În 1942, și data apariției. Ambele ediții sunt mai aproape de nuvela fantastică decât se putea aprecia până acum2
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
În creion de Eliade pe exemplarul său din traducerea lui É. Lamotte a enciclopediei lui N³g³rjuna - excemplar achiziționat la Paris, probabil prin 19463. Iar Între cele 9 (apoi12) genuri literare (aòga) ale literaturii budiste, Adbhutadharma, povestirile miraculoase, au o largă atestare infracanonică 4. Pentru a Înțelege Însă de unde provine interesul teoretic al lui Eliade pentru siddhi, trebuie să ne reîntoarcem la Folclorul ca instrument de cunoaștere, o piesă strategică În dispozitiv, și care ascunde Încă surprize. Continuând și completând observațiile lui
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
și de Eliade. Leroy, pentru a pregăti noul amestec din 1940, va figura printre premisele teoretice ale „secretului”, În 1937 (Folclorul...). În final, problema frânghiei magice prin care fachirul și șamanul se urcă la cer („rope trick” ca mod de atestare a arhitecturii lumii invizibile și ca suport inițial al experiențelor extatice) va deveni una dintre punțile care Înrudesc Șamanismul (1951) și Yoga (1954), cele două mari cărți asiatice ale lui Eliade. Honigberger din 1940, ca și autorul Însuși au pendulat
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
el are prilejul să studieze la o școală cu profil umanistic din Lvov, în a cărei programă figurau limba și literatura latină, elina și polona, istoria Poloniei. Revenit în țară, este posibil să fi ocupat unele dregătorii mărunte, dar prima atestare (1628) îl indică logofăt al treilea la Curtea lui Miron Barnovschi. O experiență specială a trăit în 1631, când a făcut parte dintr-o delegație de boieri care a mers la Constantinopol pentru a împiedica numirea ca domn a lui
URECHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290371_a_291700]
-
și pe beneficiari, pe pacienții care îl solicită. Dintre diferitele moduri de abordare a recuperării medicale, tratamentul la domiciliul pacientului este una din variantele considerate deosebit de avantajoase, atât pentru pacient cât și pentru specialiști De asemenea eliberarea unui certificat de atestare a activității de voluntariat este utilă studenților voluntari pentru a demonstra ulterior experiența practică în domeniu pe care orice angajator o solicită. Contractul cu CAS, cât și libera practică, reglementate prin lege, rezolvă atât problema unor locuri de muncă pentru
I. PREGĂTIREA COMPLEMENTARĂ A KINETOTERAPEUTULUI PENTRU RECUPERAREA MEDICALĂ LA DOMICILIUL PACIENTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Veronica Bălteanu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_627]
-
Dar dat fiind caracterul aurifer al aluviunilor Jiului în regiunea montană și submontană, nu este oare posibil ca Herodot să fi redat această caracteristică a sa în acest hidronim Auras, căruia nu i s-a găsit încă un corespondent? Prima atestare geografică care să se refere și la Jiu o datorăm lui Ptolemeu, geograful alexandrin din secolul II e.n. care în "Îndreptarul Geografic" oglindește originea geto-dacică a hidronimiei spațiului Carpato-Dunăreano-Pontic, dar și începutul influenței latine asupra acesteia. Găsim în acest îndreptar
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
și începutul secolului al XVIII-lea, datorate lui Mathias Cinthius (1567), Mercator (1594) și Hulsius Lavinius (1630), găsim marcat în Oltenia Jiul sub numele de Zul și Târgul Jiului ca Zula41. Nici aici nu figurează Craiova, deși avem o primă atestare documentară a ei prin inscripția de pe mormântul lui Vladislav al II-lea, mort în 1456 și o a doua din iunie 1475, prin hrisovul lui Laiotă Basarab, referitor la Neagoe ot Craiova 42. Și tot cam de pe atunci, din ultimele
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
prezenta comentariile mediilor de informare din Occident referitoare la situația din țara noastră. Poporul era descris „ca o masă pasivă, imbecilizată, incapabilă de orice reacție, incapabilă de a se scutura de coșmar” (Georgescu, 1995). Această imagine e un fel de atestare a reușitei terorii, chiar dacă ea nu mai avea forma violenței deschise. În acest sens, este interesant de evocat frecvența sintagmei masele largi, populare în propaganda de partid și de stat din România comunistă. Când masa este și „largă”, și „populară
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]