4,193 matches
-
octombrie, 5 lei. * Aurora ționistă Pe lângă Adolf Axelrad a mai contribuit la redactare și Emil Feinsilber (pseudonime Emilian și Efraim junior), Iacob Braunștein (ps. Baum) și Iacob Weinfeld (ps. Ibes), ulterior dentist la Bârlad, cu învățătură la New -York. În Aurora ționistă, săptămânală, din iulie 1899 spune profesorul Grigore Crețu, se anunța bârlădenilor ștampilele ce săpa Sol(omon) B. Forstein în cauciuc și metal. Se înțelege că și C.S. Lețcae era nu numai tipograf ci și săpător de litere. Dintr-o
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în timpul când nu aveam de lucru. Astfel am sculptat peste opt caractere de litere, în peste 400 bucăți în lemn de paltin și teiu. Însă nu am concursul românilor," se plângea el. A ieșit și un număr al 17 al Aurorei adaugă Grigore Crețu, „dar fără colaborarea celor de mai sus." * „Aniversarea unui om de cultură” își intitula ziarul „Neamul evreiesc” din 23 august 1949 articolul semnat de S.H. Gherasim închinat lui A.Axelrad: „Zilele acestea s-au împlinit 70 de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
se numește. / Se zbate, se zbate și nu ațipește / Mintea de gând uri mereu frământată, / Stomacul otrăvit de lintea mâncată / Iarnă gero asă, / Iarnă de război / Roata vieții dată / Înapoi / Răcnet de fiare / spumegă fasciștii / Crepuscul de veacuri / Se arată aurora / Zori de lumină, libertate tuturora! Atitudinea românilor față de soarta evreilor re zultă și din comportamentul militarilor care la Râbnița (Un orășel pe malul stâng al Nistrului), unde nemții au secerat cu mitraliera un grup de cincizeci de luptători antifasciști, printre
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Chestiuni economice”, „Producția, munca și diviziunea muncii” a fost un serial semnat de I.G. Cioresc u - Bogdana. La „Foiletonul ziarului „Propaganda conservatoare” s‐au publicat: „Soarele - studiu de mitologie română” de N.L. Kostake; „Religia în educație” de Zoe G. Tutoveanu; „Aurorele pol are” semnat Cosmos, „Relațiile conjugale și sentimen tele dintre soți” de Zoia G. Tutoveanu. Diversificată era informația: „Zilele acestea M .S. Regele a semnat decretul prin care se acordă concetățenilor noștri - părintele I. Antonovici și domnului G. Tutovean u
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
contextul activității evreiești și sioniste din orașul Bârlad, cred că este foarte utilă, fiind o contribuție la istoria evreimii din această zonă a României, "Țara de Jos", cum a fost denumită în timpul lui Ștefan cel Mare. O primă publicație este "Aurora Ționistă săptămânală". A apărut la 10 iulie 1899, editată de Sigmund Cross. O contribuție importantă a avut Adolf Axelrad (bârladean, absolvent al liceului "Codreanu" din localitate). Săptămânalul voia "să ridice prestigiul poporului evreu față de el însuși și față de poporul în mijlocul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
revăzută și întregită ............................3 PREAMBUL LA EDIȚIA a II a..................................7 CRONICA CRONICARILOR................................... ..9 MOTIVAȚIILE AUTORULUI..................................13 IMAGINI DIN BÂRLADUL DE ALTĂDATĂ..............18 Din ziarele vremii........................................... ......19 Acțiunea....................................... .......................21 Adevărul de Vaslui......................................... ......21 Alegeri libere......................................... ...............22 Apărarea Națională ..............................................2 2 Aurora......................................... ........................22 Aurora ționistă ............................................... .....24 Bârladul....................................... ..................25 Bârladul cultural ............................................... ..28 Brazdă nouă ............................................... .........30 Breslașul ............................................... ..............36 Buletinul căminului...................................... .......38 Cheia.......................................... .........................39 Curierul de la Banca.......................................... ..39 Curierul Bârlădean ..............................................4 1 Cuvântul liber ............................................... ......42 Conservatorul ............................................... .......43 Cooperația Tutoveană ..........................................45 Dați Ajutor ............................................... ...........46 Democratul..................................... .....................49
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
întregită ............................3 PREAMBUL LA EDIȚIA a II a..................................7 CRONICA CRONICARILOR................................... ..9 MOTIVAȚIILE AUTORULUI..................................13 IMAGINI DIN BÂRLADUL DE ALTĂDATĂ..............18 Din ziarele vremii........................................... ......19 Acțiunea....................................... .......................21 Adevărul de Vaslui......................................... ......21 Alegeri libere......................................... ...............22 Apărarea Națională ..............................................2 2 Aurora......................................... ........................22 Aurora ționistă ............................................... .....24 Bârladul....................................... ..................25 Bârladul cultural ............................................... ..28 Brazdă nouă ............................................... .........30 Breslașul ............................................... ..............36 Buletinul căminului...................................... .......38 Cheia.......................................... .........................39 Curierul de la Banca.......................................... ..39 Curierul Bârlădean ..............................................4 1 Cuvântul liber ............................................... ......42 Conservatorul ............................................... .......43 Cooperația Tutoveană ..........................................45 Dați Ajutor ............................................... ...........46 Democratul..................................... .....................49 Desrobirea..................................... ......................49
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
prima oară, mi-am pierdut uzul rațiunii... Te iubesc la nemurire. Je vous aime et vous adore: que pretendezvous encore? Inima-mi palpită de amoare. Sunt într-o pozițiune pitorească și mizericordioasă și sufăr peste poate. O da! Tu ești aurora sublimă, care deschide bolta azurie într-o adorațiune poetică infinită de suspine misterioase, pline de reverie și inspirațiune, care m-a făcut pentru ca să-ți fac aci anexata poezie: ‘Ești un crin plin de candoare, ești o fragedă zambilă, ‘Ești o
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
este întreagă, chiar dacă se pronunță doar ultimele secvențe. În aceste mișcări finale este concentrat esențialul, și anume referirea la autoritatea supremă care și prin care se instituie și guvernează realitatea: ziarul - știi, obiceiul meu, pui mâna întâi și-ntâi pe „Aurora Democratică“, să văz cum mai merge țara. O deschiz... și ce citesc? Uite, țiu minte ca acuma: „11/23 Făurar ... a căzut tirania! Vivat Republica!“. (Actul I) La aceste vorbe consoarta îi răspunde cum nu se poate mai firesc: Auzi
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
a unui adevărat reprezentant al claselor dominante. Îl aducem în scenă pe Nae Cațavencu acum, demagogul politic, tratat în grotesc, ca și Rică Venturiano. Acesta practică avocatura și gazetăria. Cațavencu este director-proprietar al ziarului „Răcnetul Carpaților“, prezident-fondator al Societății Enciclopedice-Cooperative „Aurora Economică Română“. Aceste specificări par a institui un regim de diferență față de organismele asupra cărora prezidează Trahanache și din care face parte Farfuridi; ele trădează o nuanță privat-activist lucrativă, totuși cu ușoare note de stridență dacă ne referim la numele
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
redactor la „Gazeta de Nord-Vest” (1987-1999), apoi ca redactor-șef la săptămânalul „Accent”. Debutează la revista „Steaua” în 1965, iar editorial în 1986 cu volumul Cercuri de aur. Publică poezie și proză în „Steaua”, „Ramuri”, „Familia”, „Convorbiri literare”, „Poesis”, „Unu”, „Aurora”, „Viața românească”, „Vatra”. Colaborează cu articole politice la „România liberă”, „Cotidianul” și „Curentul”. Încă de la prima carte, Cercuri de aur, S. se dovedește un intimist melancolic, o voce lirică temperată, în bună tradiție ardelenească, postblagiană, filtrată prin elegiile lui A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289539_a_290868]
-
trimitere la sinteza lumii sub semnul esteticului, jocul livresc al etimoanelor grecești continuând în Aionios, care sugerează eternitatea. Titlul altei cărți, Eudaimonia, are similitudini cu grecescul eudaimon („norocos”), culegerea cuprinzând poeme ce invocă personaje ale Antichității greco-latine în poemele Către Aurora, Către Tais. Poetul tinde spre cunoaștere metafizică, cultivând tragicul existenței perceput în note expresioniste. El creează o geografie spirituală, lipsită însă de coerență, de vreme ce viziunea se întemeiază pe imagini poetice disparate. Se simt influențe mai cu seamă din Lucian Blaga
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288382_a_289711]
-
unor existențe ideale, Rimbaud se dovedește încă o dată om de știință. Căci savantul - matematicianul mai ales - în cele mai subtile investigări ale sale, procedează la fel, adăogînd cantităților date, cantitățile transcendente. La ce altceva slujesc toate aceste "limburi" ("limbes"), aceste "aurore [ce]-ncarcă pădurile acestea" ("aurores [qui] chargent ces forêts"), aceste "flori de apă drept pahare" ("fleurs d'eau potir verres"), decît la extinderea realului pînă la ceva mai semnificativ, prin absorbirea stărilor sau a ființelor imaginare? În neîmplinirea caracteristică a
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
domenial delegat în județele Buzău și Râmnicu Sărat. Colaborează la „Carmen Sylva”, „Convorbiri literare”, „Revista idealistă”, „Adevărul ilustrat”, „Universul literar”, „Rampa”, „Lumea nouă”, „Floare-albastră”, „Clipa”, „Dimineața copiilor”, „Ilustrațiunea română”, „Convorbiri critice” ș.a., semnează și numeroase cronici muzicale, cu precădere în „Aurora” și „Îndreptarea”. În publicistică se folosește de mai multe pseudonime, printre care Raoul de Mont-Doré, Semper, Un Buzoian. Conduce ziarul „Ordinea” din Buzău, din a cărui direcție politică se retrage în 1906. Volumul de versuri Astrale (1901) rămâne fără ecou
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288115_a_289444]
-
s-au finalizat cu deschiderea primei expoziții de artă naivă la Pitești, cu lucrări ale naivilor cunoscuți În acea vreme, punîndu-se și bazele primei galerii de artă naivă din România, artiști naivi ieșeni, precum Gheorghe Boancă, Gheorghe Ciobanu, Calistrat Robu, Aurora Năforniță remarcîndu-se printre artiștii naivi prezenți În mod constant la expozițiile de pictură naivă organizate. Astfel, urmînd unor artiști naivi cu valoare deosebită, precum IonNiță Nicodin, Petru Mihuț, Ghiță Mitrăchiță, Alexandru Savu, Gheorghe Ciobanu sau Viorel Cristea, În diferite zone
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
ca un puternic centru al artei naïve românești. Pe simezele expozițiilor de pictură naivă, de peste 30 de ani au apărut lucrări de valoare ale unor artiști naivi ieșeni cu valoare recunoscută, precum Policarp Vacarciuc, Gh. Boancă, Gh. Ciobanu, Ioan Pencea, Aurora Năforniță, Calistrat Robu, ș.a. La expoziția internațională “Naivi 87”, unde cel mai cuprinzător salon a fost alocat României și Poloniei, În catalogul expoziției, pe lîngă alți artiști, cu date despre viața și opera lor, au apărut și artiști naivi ieșeni
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
naivi Gheorghe Durac și Nicolae Popa, Între membrii Asociației Artiștilor Plastici ieșeni era doar un singur pictor naiv, Gheorghe Boancă, cunoscut și apreciat În peisajul artei naive din România, la fel ca și ceilalți cunoscuți și apreciați artiști naivi ieșeni, Aurora Năforniță, Gheorghe Ciobanu și Calistrat Robu. Așa cum aceștia din urmă au descoperit și la membrii familiilor lor Înclinații pentru pictura naivă, la fel și Gheorghe Boancă, studiind atent pe fiecare dintre colegii săi din asociație, i-a Îndemnat să abordeze
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
condiției umane, atât de umbroasă și, cu toate acestea, atât de luminoasă, încât se îngrijesc, nu atât să construiască, cât mai degrabă să nu dea scandal vreunuia. Desigur, revoluția copernicană a schimbat totul, însă nu a denaturat emoția și poezia aurorei și a amurgului. Ceea ce îi dădea fiori psalmistului, marelui Rumi ori indianului din America îi mai vorbește și acum inimii, cu toate că Pământul a fost atât de crunt devastat. Revoluția antropologică, de care uneori ne simțim asediați și inundați, ca și cum ar
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
V. Voiculescu sau Liniștea supremă a iubirii, RITL, 1985, 1; Sorescu, Ușor cu pianul, 281-296; Ungureanu, Proza rom., 324-355; Mircea Muthu, „Gândurile albe” ale lui V. Voiculescu, ST, 1987, 3; N. Steinhardt, Escale în timp și spațiu, București, 1987, 355-359; Aurora Alucăi, V. Voiculescu (1884-1963). Biobibliografie, I-II, Iași, 1988; Mihăilescu, Întrebările, 169-178; Tihan, Apropierea, 49-57; Zamfir, Cealaltă față, 176-186; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 188-200; Marius Pop, V. Voiculescu în amintirea contemporanilor, București, 1989; Florescu, Itinerarii, 13-101; Negoițescu, Ist. lit., I, 301-305; Octavian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
cu un autor foarte inteligent, caustic și, când își scoase ghearele (sau... cuțitele), chiar mușcător. Dar esențialul stă în altă parte. Situație suprarealistă tipică: scriitorul simte că renaște într-o altă limbă; inocent, pur, proaspăt, copilăros. Este o întoarcere la aurora conștiinței, la starea spirituală primordială. Un mare topos al conștiinței mistice de totdeauna și de pretutindeni. Dar să rămânem la esențial. Le mot sablier: titlul își capătă acum întregul înțeles. Trecerea de la un regim lingvistic la altul este pusă sub
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ironie suplă, ce permite să afirmi lucruri înspăimîntătoare aproape fără să bagi de seamă. Nu știu dacă trăim o "vîrstă de aur" nordică, dar ceva se întîmplă cu adevărat prin zona aceea și, cu siguranță, merită o privire cît o auroră boreală. Predica corsicană Bătălia pentru Premiul Goncourt 2012 s-a încheiat destul de spectaculos, cu victoria unui tînăr filosof corsican, Jérôme Ferrari, al cărui roman, Sermon sur la chute de Rome (Predica despre căderea Romei), deși solicitant și exigent, făcînd apel
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
și caută o formă și-un contur. Așa erai, dar timpul ți-a modelat conturul, Și incendiul ce-n tine mocnea de veșnicii, Înflăcărat deodată a luminat azurul Și ale mele negre și mari melancolii. Așa erai pe vremea întîiei aurore, Pe când eu, negrul greier, rapsodul fără glas Ce te cînta-nstrunîndu-și elitrele sonore, Așa am fost de-a pururi și-același am rămas. Eu sunt întîiul sunet care-a trezit ecouri Făr-a trezi pe lume fiorul unei uri, Rapsodul ce-a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Stere pune un patos extraordinar. Fără paletă bogată și vocabular afară din comun, el are o înfricoșare religioasă de geologicul gol. Cel puțin trei descripții, adevărate imnuri ale sublimității naturii, sunt de neuitat: taigaua, tundra de-a lungul fluviului Obi, aurora boreală. Paginile par rupte din Atala sau din Il Milione al lui Marco Polo. De la volumul V, C. Stere se pierde într-o bârfeală cifrată împotriva contemporanilor săi, căzând în cele mai triste platitudini. GIB MIHĂESCU Care ar fi fost
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de vorbire. Este perioada în care se conștientizează potențialul enorm al limbajului, impactul acestuia asupra relațiilor de putere de la nivelul comunității. Afirmând că "discursul politic reprezintă echilibrul fragil între trei discursuri: al jurnaliștilor, al politicienilor și al publicului"45, Nina Aurora Bălan consideră că miza discursului politic este instituirea unei interpretări particulare a realității. Dacă în cazul oamenilor politici, limbajul este guvernat de necesitatea legitimării accesului/menținerii la putere, în cazul jurnaliștilor, manifestarea discursivă vizează gestionarea mediatică a realității, sensibilizarea actelor
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
création verbale, Gallimard, Paris. Banciu, Viorica, (2009), Semantic and Pragmatic Characteristics of Political Discourse, Editura Argonaut, Cluj-Napoca. Barthes, Roland, (1985), L'aventure sémiologique, Edition du Seuil, Paris. Baylon, Christian, (2005), Sociolinguistique. Société, langue et discours, Armand Colin, Paris. Bălan, Nina, Aurora, (2005), Discursul politic românesc, Editura Universitaria, Craiova. Beciu, Camelia, (2002), Comunicare politică, Editura Comunicare.ro, București. Beciu, Camelia, (2009), Comunicare și discurs mediatic, Editura Comunicare.ro, București. Bejan, Petru, (2004), Hermeneutica prejudecăților, Editura Fundației AXIS, Iași. Bejan, Petru, (2005), Filozofie
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]