5,357 matches
-
rânduri din vorbele bătrânei și ale tânărului ginere. În fața ochilor noștri vine o Ana prea tânără, prea așezată, oarecum prea blândă la fire care se bucură de viață doar privind ea la Ghiță, Ghiță la ea, amândoi la copilaș și bătrâna la tustrei. Narațiunea curge mai departe și cuvintele naratorului par să repete până la ultimul cuvânt aceeași atitudine a Anei și după stabilirea la Moara cu noroc în relația cu soțul și copiii săi: Sâmbătă de cu seara locul se deșerta
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
până la ultimul cuvânt aceeași atitudine a Anei și după stabilirea la Moara cu noroc în relația cu soțul și copiii săi: Sâmbătă de cu seara locul se deșerta, și Ghiță, ajungând să mai răsufle, se punea cu Ana și cu bătrâna să numere banii, și atunci el privea la Ana, Ana privea la el, amândoi priveau la cei doi copilași, căci doi erau acum, iară bătrâna privea la câteșipatru și se simțea întinerită, căci avea un ginere harnic, o fată norocoasă
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
locul se deșerta, și Ghiță, ajungând să mai răsufle, se punea cu Ana și cu bătrâna să numere banii, și atunci el privea la Ana, Ana privea la el, amândoi priveau la cei doi copilași, căci doi erau acum, iară bătrâna privea la câteșipatru și se simțea întinerită, căci avea un ginere harnic, o fată norocoasă, doi nepoței sprinteni... Totul pare să susțină opinia tuturor. Nici faptul că Ana cea înțeleaptă și așezată deodată își pierde cumpătul și se aruncă răsfățată
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
frumoasă, Ana era fragedă și subțirică, Ana era sprintenă și mlădioasă, iară el însuși era înalt și spătos, o purta ca pe o pană subțirică. Narator și personaje susțin același lucru. Aceasta e Ana: atât de "norocoasă" (cum o vedea bătrâna) de a avea... atâtea! Cât despre ce este Ana, cititorul mai are de așteptat ca să afle. Din păcate, primul gest "independent" al eroinei este acela de a se mira de Lică. Având în vedere această stranie coincidență (manifestarea libertății și
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
impune în comportamentul ei: orice ar crede ea despre Lică nu mai contează acum. Destinele le sunt "legate" prin Ghiță. Povara și rușinea trec, după o primă analiză, în plan secund. Despre aceeași necesitate a asumării condiției îi vorbește și bătrâna pe al cărei sfat tânara îl are în vedere: E multă nenorocire în lume și oamenii și-o împart între dânșii: dacă ți-a căzut o parte mare, și bătaie de cap, și sfat, și bogăție, și mărire lumească, toate
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
este bun, blând, umilit, milostiv, senin mai mult decât toți, vesel, supus, nemâhnicios, priveghetor, sârguitor, într-un cuvânt nepătimaș (scil. liberat de patimi), precum spune psalmistul..., de patimile și de întinăciunile noastre"78. Așa e soția lui Ghiță și fiica bătrânei, căci acesteia îi venea să râdă când și-o închipuia cârciumăreasă. Cu înțelepciunea și intuiția ei, bătrâna nu se putea înșela, cu atât mai mult cu cât era vorba de fata sa. Asta nu înseamnă că o cunoștea deplin − ca
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
cuvânt nepătimaș (scil. liberat de patimi), precum spune psalmistul..., de patimile și de întinăciunile noastre"78. Așa e soția lui Ghiță și fiica bătrânei, căci acesteia îi venea să râdă când și-o închipuia cârciumăreasă. Cu înțelepciunea și intuiția ei, bătrâna nu se putea înșela, cu atât mai mult cu cât era vorba de fata sa. Asta nu înseamnă că o cunoștea deplin − ca soțul său în fața căruia femeia se descoperă plenar − ci în adânc, asemenea unei mame calde și iubitoare
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
și soțul. "Tragerea de inimă" sau "trăirea vieții celuilalt" nu mai e proprie cârciumăresei contaminate parcă de ostilitatea mediului în care trăiește acum. Drumul ales nu poate duce decât într-o fundătură. 1.8. Gherondissa Prima ieșire la rampă a bătrânei e în defavoarea ei, ca în cazul Anei. Vorbele ei sună, în mintea cititorului de azi, a "prevestire"93, a "predestinare"94 sau a "formulă oraculară"95; în cel mai bun caz le atribuim "înțelepciunii ancestrale, conservatoare"96 care emite doar
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
bun caz le atribuim "înțelepciunii ancestrale, conservatoare"96 care emite doar "un avertisment pe care îl va repeta chiar în preziua catastrofei finale"97. Lucrurile nu stau deloc așa98. Pe măsură ce înaintăm în lectura nuvelei se conturează o altă imagine a bătrânei: personaj unic în literatura română, ea păstrează și o poziție singulară în creația slaviciană. Recunoaștem o apropiere a ei de Mihu, tatăl Martei din Gura satului, însă una de suprafață: același părinte bun care acceptă hotărârile copiilor săi, cu deosebirea
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
în literatura română, ea păstrează și o poziție singulară în creația slaviciană. Recunoaștem o apropiere a ei de Mihu, tatăl Martei din Gura satului, însă una de suprafață: același părinte bun care acceptă hotărârile copiilor săi, cu deosebirea mare că bătrâna o face de la bun început. Nu există în conștiința sa o luptă, o confruntare între ceea ce crede și își dorește ea (sau colectivitatea a cărei reprezentantă este − ca și Mihu de altfel) și aspirațiile descendenților săi. Mai degrabă, bătrâna e
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
că bătrâna o face de la bun început. Nu există în conștiința sa o luptă, o confruntare între ceea ce crede și își dorește ea (sau colectivitatea a cărei reprezentantă este − ca și Mihu de altfel) și aspirațiile descendenților săi. Mai degrabă, bătrâna e asemenea lui Neacșu, tatăl "Pădurencei". Sfatul dat de acesta fiicei sale într-un moment crucial al existenței ei pare de asemenea o sentință, când de fapt e doar un sfat părintesc: Însoțirea făcută fără voie nu-i pentru oameni
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
de faptul că raporturile dintre personaje sunt altele în cele două texte amintite: tată-fiică în Pădureanca, soacră-ginere în Moara cu noroc. Acesta din urmă înseamnă de fapt un dublu raport (femeie-bărbat; văduvă-cap al familiei), așadar un dublu obstacol în comunicare. Bătrâna nu poate fi atât de directă ca Neacșu. Ea își exprimă părerea "îmbrăcând-o" în straiele "formulelor" bătrânești ce trimit mai degrabă la predicile bisericești decât la zicătorile populare. Mesajul e același ca în cazul tatălui Siminei. Grăitoare în acest
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
directă ca Neacșu. Ea își exprimă părerea "îmbrăcând-o" în straiele "formulelor" bătrânești ce trimit mai degrabă la predicile bisericești decât la zicătorile populare. Mesajul e același ca în cazul tatălui Siminei. Grăitoare în acest sens e ultima intervenție a bătrânei la plecarea ei, în vederea sărbătoririi Paștelui, de la Moara cu noroc. Fără mască, la persoana a II-a plural (aici se adresează ambilor copii: fiică și ginere), ea spune același lucru, dă același sfat având același scop, protejarea lor: Eu vorbesc
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Nu ne mirăm că o posedă. Știm că ea e partenera de cuplu a Bătrânului despre care aflăm din partea a II-a a nuvelei: bătrânul, fie iertat, fusese cojocar și cântăreț de strană, și, așa, mergând la biserică, ea (n.a. bătrâna) se ducea parcă să-l vadă pe el. Ceea ce ne uimește e modalitatea "măiastră" în care femeia o pune în practică. Nouă capitole conțin intervențiile în firul narativ ale eroinei. Unele directe, altele indirecte, ele construiesc același portret: al unei
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
capitole conțin intervențiile în firul narativ ale eroinei. Unele directe, altele indirecte, ele construiesc același portret: al unei femei deschise spre celălalt, atentă să asculte, să înțeleagă, să ajute, să spună adevărul. (E celebră în acest sens scena în care bătrâna vorbește lui Lică despre cei trei porcari care au mâncat și n-au plătit). Cititorului avid după detalii și nuanțe i se formează încetul cu încetul opinia că bătrâna e mai mult decât un om înțelegător, tolerant, în ochii căruia
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
să spună adevărul. (E celebră în acest sens scena în care bătrâna vorbește lui Lică despre cei trei porcari care au mâncat și n-au plătit). Cititorului avid după detalii și nuanțe i se formează încetul cu încetul opinia că bătrâna e mai mult decât un om înțelegător, tolerant, în ochii căruia binele și frumosul ies mai întâi de toate la lumină: Așa sunt vremurile, grăi bătrâna, Ghiță e om harnic și sârguitor și așa se gândește mereu să adune ceva
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Cititorului avid după detalii și nuanțe i se formează încetul cu încetul opinia că bătrâna e mai mult decât un om înțelegător, tolerant, în ochii căruia binele și frumosul ies mai întâi de toate la lumină: Așa sunt vremurile, grăi bătrâna, Ghiță e om harnic și sârguitor și așa se gândește mereu să adune ceva pentru casa lui. Are și el, ca tot omul, o slăbiciune: îi râde inima când își vede sporul. E bună slăbiciunea asta și nu trebuie să
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
bună slăbiciunea asta și nu trebuie să te mâhnești pentru ea: rabdă, că de folosul tău rabzi, și nici nu ai prea mult de răbdat. Nu știm dacă Ion Breazu avea dreptate când observa, în 1958, următorul aspect "cu toate că personajul bătrânei nu e menținut pe primul plan, el este purtătorul de cuvânt al scriitorului. Ea reprezintă o lume veche, la ale cărei moravuri scriitorul e evident că ține"99. Oricare au fost intențiile lui Slavici, ele au ajuns a fi, categoric
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Oricare au fost intențiile lui Slavici, ele au ajuns a fi, categoric, depășite de creația sa. Acesta este rezultatul direct al geniului creator: dă aripi și punctul de plecare rămâne undeva în spate, mic și neînsemnat. Oricum am privi lucrurile, bătrâna este "omul lui Dumnezeu". Relația ei cu sacrul traversează ca un fir roșu nuvela. Inocența cu care ea privește în final oasele albe ieșind pe ici pe colo din cenușa groasă, lacrămile alinătoare, mărturisesc o aceeași filiație. Nu mai are
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
fir roșu nuvela. Inocența cu care ea privește în final oasele albe ieșind pe ici pe colo din cenușa groasă, lacrămile alinătoare, mărturisesc o aceeași filiație. Nu mai are rost acum să mărturisim că nu susținem ipoteza unui personaj simbol. Bătrâna e un om în carne și oase, nu încarnarea unei idei (" Ideea cumpătului, a renunțării și a răspunderii pentru faptele tale e întruchipată de scriitor, în mod pozitiv, în personajul bătrânei"100). Îi recunoaștem o mulțime de atribute, ca și
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
să mărturisim că nu susținem ipoteza unui personaj simbol. Bătrâna e un om în carne și oase, nu încarnarea unei idei (" Ideea cumpătului, a renunțării și a răspunderii pentru faptele tale e întruchipată de scriitor, în mod pozitiv, în personajul bătrânei"100). Îi recunoaștem o mulțime de atribute, ca și defecte omenești (scena cu străina din capitolul VIII). Asemenea profeților și sfinților aflați în raport intim cu Dumnezeu, dar marcați de neputințe proprii, Bătrâna e o persoană purtătoare a mesajului lui
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
de scriitor, în mod pozitiv, în personajul bătrânei"100). Îi recunoaștem o mulțime de atribute, ca și defecte omenești (scena cu străina din capitolul VIII). Asemenea profeților și sfinților aflați în raport intim cu Dumnezeu, dar marcați de neputințe proprii, Bătrâna e o persoană purtătoare a mesajului lui Dumnezeu, o voce a sacrului. Comparația cu Sfânta Duminică nu o avantajează însă. Ne-am gândit mult la această apropiere. Există chiar în Povestea lui Harap-Alb o secvență în care tânărul fecior de
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
am gândit mult la această apropiere. Există chiar în Povestea lui Harap-Alb o secvență în care tânărul fecior de crai se află (ca și Ghiță după judecată) într-un moment de analiză negativistă a propriei vieți. Sfânta Duminică (ca și Bătrâna) îi e, în acest moment, o bună parteneră de dialog. Ambele, "adânc mișcate", își propun să aline suferința și să susțină moralul celui drag: Nu te mâhni, dragul meu, grăi bătrâna adânc mișcată. Mă uit la fața ta, mă uit
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
analiză negativistă a propriei vieți. Sfânta Duminică (ca și Bătrâna) îi e, în acest moment, o bună parteneră de dialog. Ambele, "adânc mișcate", își propun să aline suferința și să susțină moralul celui drag: Nu te mâhni, dragul meu, grăi bătrâna adânc mișcată. Mă uit la fața ta, mă uit la părul tău, și nu mai întreb ce s-a întâmplat: văd eu c-a fost mare nenorocire prin care ai trecut. Nu-mi spune nimic: mă tem ca nu cumva
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
să izvodească puternicii pământului și adeseori râd cu hohot de nepriceperea și slăbiciunea lor. [...] Of! Crăișorule, crede-mă, că să aibi tu puterea mea, ai vântura țările și mările, uite așa, pe degete și toate ar fi după gândul tău. Bătrâna de la Moara cu noroc nu are conștiința unei astfel de investiri. Ea e doar "Bătrâna" (gr. Gherondissa) ceea ce înseamnă cumpătare, responsabilitate, înțelepciune, smerenie și, mai ales, credință. Ca și în cazul Sfintei Duminici, ea își oferă de trei ori ajutorul
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]