5,989 matches
-
revoluționară, care contesta toată politica lui Lenin și Stalin. Deși urmărea cu interes proiectul de reformă a socialismului, Bârlădeanu refuza, în 1988 ca și în 1997, "să arunce copilul cu apa din copaie", așa cum o spune el însuși. Ajuns la bătrânețe, el meditează acum la marea eroare a socialismului de a fi recuzat și de a fi pretins să eradicheze toate valorile anterioare, toată cultura respectului față de om, rezultat al unor lupte sociale îndelungate și dificile. Eroarea comisă după 1989 ar
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
semnificație a textului, mi se pare o regretabilă fundătură. Este ca și cum am afirma, la repezeală, că experiența tragică a zeiței Iștar, din seria călătoriilor pe „celălalt tărîm”, de la Inanna la Ghilgameș, de la Orfeu la eroul din basmul românesc Tinerețe fără bătrînețe și viață fără de moarte s-a consumat fără „sens”. Nimic de zis, rezultatul călătoriei ca simplă aventură a fost de fiecare dată „negativ”, dar nu inutil: s-a ivit, cu sacrificiu greu, un reper necesar în împlinirea cunoașterii, în sensul
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
a transformat în „altă ființă”; iar călătoria îndepărtată și grea, cu scopul de a descoperi un răspuns și un remediu în legătură cu întrebarea chinuitoare privind realitatea morții, n-a dus la rezultatul dorit, ca și în cazul eroului din Tinerețe fără bătrînețe... Păstorul carpatic, la rîndul său, nu a pus mîna pe armă, pentru că dușmanii care se pregăteau să-l atace, în chip de duhuri Galla, nu reprezentau decît instrumente ale morții. În spatele tuturora se afla moartea eternă și de neclintit. Înfruntarea
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
lumea de „dincolo”, a morților, îl lansează „prima dată” zeița sumeriană Inanna (Iștar la asiro-babilonieni). Toate celebrele „călătorii” (căsătorii forțate, răpiri, aventuri eroice, rătăciri), puse pe seama lui Ghilgameș, Orfeu, Proserpina, Ulise, Eneas, protagonistul tip Făt-Frumos (din basmul românesc Tinerețe fără bătrînețe și viață fără de moarte) sunt derivate. Lectura acestora se arată dificilă pentru că textele aparțin unor culturi îndepărtate; de regulă, prealfabete; dar și pentru că elementele constitutive ale narațiunilor s-au pulverizat ori s-au refugiat, în efortul lor de supraviețuire, în
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
profund tragică. Nemurirea este un atribut al zeilor. Ea poate fi obținută și de oameni privilegiați, îndrăgiți de cei divini, asemenea lui Zuisudra, tot sumerian. Se arată oamenilor ca iarbă fermecată (Ghilgameș) sau ca tărîm însorit (basmul românesc Tinerețe fără bătrînețe...). Vechii canaanieni au inventat mitul lui Noe, cel salvat de potopul biblic și căruia i s-a dăruit viață îndelungată. Este o replică la Utnapiștim, variantă babiloniană și adaptată a lui Zuisudra. Dar, în vreme ce eroii sumero-babilonieni, plasați în „țara fericiților
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
că moartea este atotbiruitoare și că poate fi, cel mult, păcălită. Împotriva ei sunt eficiente doar leacurile miraculoase: burduful cu apa vieții (în mitul babilonian la care facem referință), buruiana vieții (din Epopeea lui Ghilgameș), spațiul însorit (basmul Tinerețe fără bătrînețe...), insulele fericiților (din ficțiunile mediteraneene). Greu de spus, totuși, în ce măsură mitul vegetal al zeiței, care pornește în călătorie și se întoarce cu sprijin venit din panteon, reprezintă o premieră sumeriano-babiloniană. În domeniul ficțiunilor de această natură, cronologiile devin, se știe
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
țuică, cu vin. Toată lumea din sat ne-a adus cîte ceva. Eu aveam treisprezece ani. Era secetă mare. Peste patru zile a plouat”. Cele relatate s-au întîmplat într-un sat românesc din secolul al XX-lea. Naratoarea, ajunsă la bătrînețe, privește în urmă cu oarecare detașare, dar ține să arate participarea întregii colectivități la realizarea ritualului, cu roluri riguros împărțite. Dacă inițiativa aparține tineretului, nu trebuie să deducem că obiceiul se transformase în „folclor de copii”. Din contra, putem conta
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
deosebit de comportamentul opac și gălăgios al zeiței Iștar, la poarta Infernului, înainte de experimentarea pe cont propriu și de inițiere. Păstorul carpatic nu repetă nici aventura deșartă a lui Ghilgameș, și nici pe aceea a eroului „tristei figuri” din Tinerețe fără bătrînețe..., în căutarea unui simulacru al vieții veșnice. El „știe” deja că toate sunt eșecuri. De aceea nu-i rămîne decît să întîmpine moartea cu înțelegere și cu stăpînire de sine. Jalea, durerea, disperarea, înlăcrimarea sunt transferate asupra oilor amenințate să
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
aducînd cu sine pielea și capul cerbului, pe care le-au și dat în mîna Spînului”. Am semnalat și cu alt prilej apropierea motivică, peste milenii, dintre capodopera sumeriană și oralitatea folclorică românească. Paralela o făceam cu basmul Tinerețe fără bătrînețe și viață fără de moarte. Amîndoi eroii vor să afle „ce se întîmplă” (material/spiritual) cînd cineva din apropiere încetează, la un moment dat, să se mai poarte ca în zilele curente (Ghilgameș, în ce-l privește pe Enkidu); ce înseamnă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
moarte. Amîndoi eroii vor să afle „ce se întîmplă” (material/spiritual) cînd cineva din apropiere încetează, la un moment dat, să se mai poarte ca în zilele curente (Ghilgameș, în ce-l privește pe Enkidu); ce înseamnă acea „tinerețe fără bătrînețe” ori „viață fără...”, despre care se auzea vorbindu-se? Întrebările sunt „a mirare”, ca totdeauna cînd apare „ceva” cu totul nou. Întoarcerea lui Făt-Frumos e semnificativă. El „vede” peste tot lucruri „a mirare”. Pe scurt, realitățile „a mirare”, ca „tinerețea
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
făcut parte, ei înșiși, din grupurile de inițiați. Toate acestea, utilizate laolaltă, dau impresia de suport științific respectivului capitol. Istoricul religiilor a fost pus de mai multe ori în situații similare. 4. În legătură cu șamanismul și ocultismul, autorul a revenit la bătrînețe. Chiar și asupra lucrării de tinerețe despre yoga. A fost nevoie de îndelungă meditație ca să se întrevadă statutul experiențelor spirituale, situarea practicilor magice în scenarii (presupus) coerente, omologarea tehnicilor extazului cu formele gîndirii cursive. Atunci și nici atunci. 5. Drept urmare
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
în loc de prefață) Într-o seară mă întorceam cu consoarta (la naiba, că bine-i spus „consoartă”: „con”, hai, treacă, meargă, dar „soartă”, de, e cum se nimerește, rea, bună... de aceea n-ar fi rău să prelungim celibatul până la adânci bătrânețe), și cum vă spuneam, mă întorceam cu ea spre casă de la o petrecere, un patron de-al unui frate. Și tot mergând noi așa, „am fost lovit în treacăt de o babă”, cum sună un vers din „Blesteme”, o parodie
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Și nefiind compoziția, instrumentiștii ar aștepta mult și bine capodopera. A, dar când e vorba de poeți, atunci se schimbă treaba. Avem noi, românii, cam doi poeți pe cap de locuitor. Făptura lor apare din pelinci și viețuiesc până la adânci bătrânețe. Și scriu la versuri albe, că s-a umplut literatura noastră de proză proastă. Pe ea, care era și este atât de frumoasă, n-au voie s-o poetizeze decât poeții cu buletin, deci se exclud cei cu pantaloni scurți
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
lui Șerban? Păruse un aluat moale Constandinul Stancăi, și uite ce este în stare, își spuse stolnicul în gând. Lectura testamentului era de fapt inutilă, căci toți cei interesați îi cunoșteau fiecare cuvânt, dar ieromonahul începu ceremonios: — „Ajungând la vârsta bătrâneților, cugetat-am în inima mea către bunul Dumnezeu ca să călătoresc către Ierusalim, să mă închin acolo sfântului loc unde a fost îngropat preacuratul trup al Sfinției Sale și să plâng mulțimea păcatelor mele. Drept aceea, fiind eu gata asupra purcesului, am
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
lepădăm în orice clipă fără să auzim cum cântă cocoșul?” și tânărul se lăsă într-un genunchi pentru a asculta următoarea pericopă. Theodosie, îngenuncheat în altar sprijinit cu capul și brațele de sfânta masă, asculta cu nesaț. Trupul uscat de bătrânețe și de post îl durea oricum ar fi stat, așa că, după ce a scos Sfânta Cruce din altar, a lăsat denia Joii Mari în seama arhimandritului și el și-a adus toată greutatea să apese oblic pe sfânta masă, într-o
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
vești de la marele vizir, la sultan, de la sultan la sultana validé și de la aceasta la muftiul Feiz Ullah și înapoi. Turbanele albe se mișcau nostalgic, iar marelui spătar Mihai i se păru că zărește chiar lacrimi în ochii uscați de bătrânețe. — Am citit în cronici că dacă un bărbat stă pe gânduri când i se oferă un tron, după aceea nu mai vrea să-l primească niciodată. Constantin bei, dacă divanul țării, cum spui domnia ta, te va sfătui să nu primești
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
îndreptându-se, își lăsă apoi bărbia în piept căutând pe sub sprâncenele arcuite la cei ce-l ascultau. Nu-i plăcu faptul că întunericul îi apăra. Mai mult ghicea decât auzea respirația egală a mitropolitului Theodosie. I se făcu milă de bătrânețile lui și, blând, reluă șirul vorbelor: — Sfinția ta, încuviințează să poruncească dumnealui beizadea Ștefan aprinderea făcliilor, deși îmi pare rău că n-o să pot vedea prin fereastră cum își aprinde cerul stelele una câte una. Ah, dor mi-a fost
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
făcu semn prințului să se roage cu capul plecat, acesta imediat își drese atitudinea trupului apropiind-o de cea a purtătorilor de caftan monahal. — Apoi știu eu, sfințite, cred că mi l-a trimis Dumnezeu, să-mi bucure ochii la bătrânețe cu frumusețea chipului său izvorâtă din bogăția sufletului. — Să începem, dar. Cu glas mare, aproape tunător, ieromonahul începu ectenia mare. Lui Ștefan îi fu de folos coborârea ochilor, căci în pardoseala pronaosului observă un loc în care aceasta era dată
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
I se părea că prințul plecase cu gândul departe și-i părea rău că nu-l luase și pe el. Da, așa era... Totdeauna până acum îi păruse rău că maică-sa, văzând că bărbații în neamul lor nu apucă bătrânețea, la o molimă de ciumă, l-a închinat la mânăstire la Comana și l-a jurat monah. Totdeauna până acum i a părut rău că nu a putut avea un fiu, dar când, după atâta vreme, l-a reîntâlnit pe
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
făcut ouă cu două gălbenușuri și rumânilor le e frică să pună cloști. Or să pună doar ouă de rață... Marele logofăt Ștefan își mușca mustața în timp ce tatăl său lustruia între degete tot atât de nervos capul bastonului pe care-și sprijinea bătrânețea. Spătarul Mihai era palid la față ca o lămâie, prințului Constantin îi trecuse căscatul, doar vodă asculta, asculta netulburat și, când Ștefan își lăsă ochii în jos vinovat că nu mai avea ce spune, se ridică din jilț și trase
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
râsete și chiuituri de copii la scăldat. Era cald, dar de câțiva ani încoace spătarul nu mai simțea apăsarea căldurii verii, nu i se mai părea greu caftanul căptușit cu satin și pe margini cu spinări de sobol. Semn de bătrânețe, gândi el, nici maica doamna Ilinca nu se plângea de căldură la Ierusalim. Eh, alte vremuri, oftă el și apăsă ca să intre înăuntru pe clanța neagră de fier ciocănit cu o lucrătură rară. Atent, cântări din ochi ușa grea din
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
suntem împreună legați în mărturisirea credinței în Învierea Fiului Tău și de aceea i-am îndemnat s o facă. Nu poți să mă pedepsești într-atât, Dumnezeule, încât cu trupul rănit și sufletul schingiuit să rămân să-mi trăiesc neputințele bătrâneții, hulindu-mă însumi ca pe un bătrân nebun ce sunt care și-a trimis fiii la moarte, el însuși rămânând rob păcatelor acestei vieți. Ia-mă, Doamne, dă-mi puterea pe care le-ai dat-o lor, fămă să pot
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
fi acordat cercetătorilor canadieni F.G.Bauting și J. Meheod; în 1969, Comitetul Nobel a recunoscut mertitele și prioritatea cercetătorului român în descoperirea insulinei; Ana Aslan a fondat școala românească de geriatrie (ramură a medicinii care se ocupă cu studiul bolilor bătrâneții); în anul 1952 a înființat Institutul de Geriatrie din București, primul institut de acest tip din lume; în anul 1952 a preparat Gerovitalul H3, produs farmaceutic care acționează în tratamentul fenomenului de îmbătrânire, precum și în bolile bătrâneții; în anul 1980
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
cu studiul bolilor bătrâneții); în anul 1952 a înființat Institutul de Geriatrie din București, primul institut de acest tip din lume; în anul 1952 a preparat Gerovitalul H3, produs farmaceutic care acționează în tratamentul fenomenului de îmbătrânire, precum și în bolile bătrâneții; în anul 1980 a inventat Aslavitalul care este folosit în tratamentul copiilor cu deficiențe mentale; Aviație Traian Vuia a realizat primul zbor mecanic cu un aeroplan original, denumit „Liliacul” (1906); Aurel Vlaicu a construit două prototipuri de avioane (Vlaicu I
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
merg clandestin în locurile rău famate. Mamele își vând copiii de la vârsta cea mai fragedă; astfel de victime nefericite se găsesc din belșug în spitalele de femei; hidoasa priveliște nu se oprește aici, desfrâul face prozeliți până la limita extremă a bătrâneții. Străzile abundă în întâlniri compromițătoare; zi și noapte, odalisce îmbrăcate pe jumătate și pe jumătate întinse pe divanurile lor provoacă trecătorii cu vorba sau cu gestul. Nu există nimic comparabil în tablourile cele mai exagerate ale misterelor Parisului sau Londrei
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]