4,386 matches
-
realimentare pentru călătorii în tranzit, întâmpinați de reclame generoase aflate pe Ruta 66, la intrarea spre Tulsa. Tot în această perioadă, Bob Wills și grupul său The Texas Playboys au început să țină reprezentații regulate la o mică sală de bal din centrul comercial al orașului. În 1935 această sală, Cain's Ballroom, devenea sediul trupei creditate ca fiind creatoarea muzicii Western Swing. Locul a continuat de-a lungul istoriei sale să atragă muzicieni faimoși și este funcțional și în prezent
Tulsa, Oklahoma () [Corola-website/Science/302219_a_303548]
-
cultură română care se autoanalizează fără menajamente și își portretizează experiențele homosexuale într-o perioadă sufocantă prin falsitatea și ideologizare cvasitotală până și în spațiul vieții private. Din autobiografia sa a reușit să încheie numai primele două capitole, "Rochia de bal" și "Convocat la director", care au apărut postum, sub titlul "Straja dragonilor", în 1994, la inițiativa și cu concursul poetei Marta Petreu (Rodica Marta Vartic) și sub atenta îngrijire a criticului Ion Vartic. În cele două eseuri, scrise la prima
Ion Negoițescu () [Corola-website/Science/302271_a_303600]
-
săli au început să fie organizate spectacole de teatru de către I. D. Ionescu. În 1879 la Hotelul Dacia a avut loc spectacolul susținut de iluzionistului american James Lwone, care a atras o mare mulțime. De trei ori pe săptămână aveau loc baluri mașcate, și ele de un real succes, datorat în mare parte violonistului Ludovic Wiest, care conducea orchestră. Hanul a găzduit pe demnitarii care au purtat negocierile de pace ce aveau să pună capăt războiului ruso-turc (1806-1812), precum și convorbirile preliminare. Sală
Hanul Manuc () [Corola-website/Science/302062_a_303391]
-
dioceza sa și a rechemat-o pe Madame de Chateauroux, care a murit înainte de întoarcerea sa oficială ca favorită. Jeanne-Antoinette Poisson, mai târziu marchiză de Pompadour, care l-a întâlnit pe Ludovic al XV-lea în februarie 1745 la un bal mascat dat în onoarea căsătoriei "Delfinului", a fost cea mai faimoasă metresă a lui Ludovic. Era o femeie frumoasă, educată, cultă, inteligentă și sincer atașată de rege însă avea un defect major în ochii celor de la Curte: era un om
Ludovic al XV-lea al Franței () [Corola-website/Science/302105_a_303434]
-
încântat de acest proiect. Cei doi s-au întâlnit apoi la Köln, Carol cerându-i mâna chiar în acea zi. Elisabeta a acceptat, logodna făcându-se in mare grabă pe 15 octombrie la Neuwied, unde s-a organizat un mare bal. A doua zi Carol a plecat deja spre România. Pe 15 noiembrie, după ce a fost obținută aprobarea regelui Prusiei, s-a desfășurat ceremonia căsătoriei în Neuwied, la care a participat familia lui Carol precum și membrii familiei principesei de Wied și
Monarhia în România () [Corola-website/Science/302686_a_304015]
-
unei regine. De fapt, majoritatea prințeselor din istorie nu erau astfel de rude a unei familii regale. Adesea folosit pentru a arăta afecțiune, termenul de "prințesă" și-a extins înțelesul la americani, denotând orice femeie de popularitate excepțională, precum "prințesele" balurilor liceale sau concursurilor de frumusețe. Din princina acestei folosiri noul termen de "prințesă" folosit în argou sugerează o persoană egoistă sau tânără. Termenul referindu-se la cel de-al doilea sens anterior a fost folosit pentru a descrie un personaj
Prințesă () [Corola-website/Science/302808_a_304137]
-
filmul adolescent "Clubul micului dejun" și magazinele Target oferă acum spre achiziționare tricouri având cuvântul "" pe acesta pentru persoane care doresc să acapere atenție. Prințesele poartă de obicei, atât în ficțiune cât și în realitate, rochii — de obicei rochii de bal. Pe cap, o coroană, diademă sau o tiara. Notă: deși Grecia este republică după abolirea monarhiei, aceste titluri sunt acordate ca semn de respect în unele țări, cum ar fi Danemarca, așa că sunt incluse în această listă.
Prințesă () [Corola-website/Science/302808_a_304137]
-
Practic, un contabil cu gustul inefabilului a con- semnat probabil alura seniorială a artistului într-un protocol destinat să anime iluzorii serbări galante. Cu siguranță că un Watteau sau Bouché l-ar fi trecut pe lista invitaților de onoare la balurile de la curte, mondenitatea personajului fiind pe gustul unor vremuri cînd manierele elegante și aris- tocrate făceau diferența nu numai în raport cu culoarea sîn- gelui ci, mai important, în relație cu sine însuși. Privit într-o asemenea perspectivă, persona-masca artistului s-a
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
Steventon și a stat acolo din decembrie 1795 pînă la ianuarie 1796. Acesta obținuse recent o diplomă universitară și se mută la Londra pentru a practica în calitate de avocat. Lui Lefroy și Austen li s-ar fi facut cunoștință la un bal sau la o petrecere de acest gen organizate prin vecinătate, și este clar din scrisorile lui Austen adresate Cassandrei că au petrecut mult timp împreună: " Mă tem chiar să-ți spun cum prietenul meu irlandez și cu mine ne-am
Jane Austen () [Corola-website/Science/302437_a_303766]
-
înfățișându-ne dramatic (expoziție, complicații, peripeții, deznodământ) un mic român de dragoste, cu trei personaje: poetul, iubita infidela și prietenul lui, care îl înșală, luându-i iubita. Materia sonetelor este dată de momente disparate: un tablou intim, o călătorie, un bal, lamentații, reproșuri, regrete, exclamații de orgoliu sau momente de seninătate.
Sonetele lui Shakespeare () [Corola-website/Science/302875_a_304204]
-
vărului său Prințul Rudolf al Austriei, succesorul la tronul Austriei. Următorul în linie era tatăl său, care a renunțat, Franz devenind astfel primul succesor la tronul imperiului. În 1895 Franz Ferdinand a întâlnit-o pe contesa Sophia Chotek la un bal din Praga, care însă nu îndeplinea criteriile pentru a deveni o membră a casei de Habsburg. Sophia era domnișoară de onoare a arhiducesei Isabella, soția arhiducelui Friedrich, duce de Teschen. Franz Ferdinand a început să-l viziteze pe arhiducele Friedrich
Franz Ferdinand al Austriei () [Corola-website/Science/302926_a_304255]
-
de decorațiuni interioare s-a manifestat în alegerea unei mese de toaletă din aur masiv și un „scaun de toaletă” din de argint, încrustat cu rubine. Măreția și extravaganța artistică a împărătesei a ieșit în evidență cu prilejul primului ei bal organizat în galeria nou terminată a Palatului de Iarnă, care, în mijlocul iernii rusești, semăna cu o livadă de portocali. Această cea de-a patra variantă a Palatului de Iarnă a fost un proiect coordonat de arhitectul Rastrelli ce s-a
Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/298930_a_300259]
-
fost mai liniștită ca niciodată, din cauza caracterului retras al țarinei și a neîncrederii în înalta societate din Sankt Petersburg. În opinia împărătesei: „Sankt Petersburg este un oraș corupt și nu un strop din Rusia”. Sub influența ei, recepțiile curții și balurile de la Palatul de Iarnă, care erau plăcute și cultivate de nobilimea înaltă, au ajuns la final. Acestea au fost rapid înlocuite cu spectacole teatrale organizate la Ermitaj, dar acestea „nu au plăcut nimănui” și au fost anulate și ele în
Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/298930_a_300259]
-
la final. Acestea au fost rapid înlocuite cu spectacole teatrale organizate la Ermitaj, dar acestea „nu au plăcut nimănui” și au fost anulate și ele în cele din urmă. Ultimul eveniment imperial mare din Palatul de Iarnă a fost un bal tematic ce sărbătorea domnia țarului Alexei I, care a avut loc pe 11 și 13 februarie 1903. Marele Duce Alexandru Mihailovici considera ulterior această ocazie ca „ultimul bal spectaculos din istoria imperiului... [dar] o Rusie nouă și ostilă se zgâia
Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/298930_a_300259]
-
urmă. Ultimul eveniment imperial mare din Palatul de Iarnă a fost un bal tematic ce sărbătorea domnia țarului Alexei I, care a avut loc pe 11 și 13 februarie 1903. Marele Duce Alexandru Mihailovici considera ulterior această ocazie ca „ultimul bal spectaculos din istoria imperiului... [dar] o Rusie nouă și ostilă se zgâia prin ferestrele mari ale palatului, în timp ce noi dansam, muncitorii făceau grevă și norii din Extremul Orient atârnau periculos de jos”. Întreaga familie imperială, țarul ca Alexei I, împărăteasa
Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/298930_a_300259]
-
rămas în obscuritate. În 1913 dinastia Romanov și-a sărbătorit tricentenarul, dar mulțimea care s-a înghesuit să asiste la procesiune a fost redusă numeric, împărăteasa a părut nefericită și moștenitorul bolnav. Țarul și împărăteasă au refuzat să organizeze un bal aniversar în Palatul de Iarnă, ținând în schimb două mici recepții, fără ca împărăteasa să participe la vreuna din ele. În 1914, Rusia a fost nevoită să intre în război ca urmare a faptului că făcea parte din Antantă. Țarul și
Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/298930_a_300259]
-
ocupase contesa Ana de Noailles. Cumnatul său, prințul Antoine Bibescu a fost prietenul din copilărie al prozatorului Marcel Proust, drept pentru care Martha Bibescu l-a întâlnit de foarte multe ori pe Proust. Aceste întâlniri sunt evocate în volumul * "Au bal avec M. Proust" <=> "La bal cu M. Proust" (1928). Este de asemenea autoarea unui jurnal, din care câteva fragmente au fost publicate la fosta editură politică sub titlul "Jurnal politic". Se stinge din viață la 28 noiembrie 1973, la Paris
Martha Bibescu () [Corola-website/Science/299027_a_300356]
-
Cumnatul său, prințul Antoine Bibescu a fost prietenul din copilărie al prozatorului Marcel Proust, drept pentru care Martha Bibescu l-a întâlnit de foarte multe ori pe Proust. Aceste întâlniri sunt evocate în volumul * "Au bal avec M. Proust" <=> "La bal cu M. Proust" (1928). Este de asemenea autoarea unui jurnal, din care câteva fragmente au fost publicate la fosta editură politică sub titlul "Jurnal politic". Se stinge din viață la 28 noiembrie 1973, la Paris. Este inmormantată la Castelul Menars
Martha Bibescu () [Corola-website/Science/299027_a_300356]
-
intuiția ei de mare poet a reușit să stabilească una dintre cele mai profunde continuități umane.“ "„Sunteți un mare scriitor.“ "„Cine sunteți dumneavoastră? Cea mai admirabilă inteligență de femeie pe care o cunosc. Ați scris cărți mai importante decât acest «Bal»; dar nu este vreuna care să mă miște mai mult.“ "„Întreaga ei operă, ajunsă astăzi la dimensiuni considerabile (peste 30 de volume), se subordonează dorinței de a retrăi, de a imobiliza în cuvinte, în aceste «capcane ale ideilor», cum le
Martha Bibescu () [Corola-website/Science/299027_a_300356]
-
și îi cere copilului să se salveze. Între timp, Lady Macbeth se simte din ce in ce mai încrezătoare, convinsă fiind că, o dată cu această crimă, nimeni nu mai amenință tronul soțului ei. Banco este omorât, dar nu și Fleanzio, care izbutește să scape. În timpul balului de la palat, asasinul lui Banco îl informează pe Macbeth că misiunea a fost îndeplinită. Toată lumea se simte bine, mai putin proaspătul înscăunat Macbeth, care este urmărit de fantomă lui Banco. Îngrozit de imaginea celui ucis, noul rege reușește să-și
Macbeth () [Corola-website/Science/304537_a_305866]
-
și apoi, pentru câțiva ani, printr-un angajament în orchestra teatrului „Les Bouffes-Parisiens” pe care l-a datorat fratelui mai mic. Ajuns la Paris, Jacques a făcut în curând cunoștință cu carnavalul și a frecventat cu plăcere, împreună cu prietenii săi, balurile mascate. În acest mediu își făcuse apariția cu puțin timp în urmă cancanul, un dans adoptat din speluncile cu renume îndoielnic din afara Parisului, adus, se zicea, de soldați din Algeria. Așa-numita „Jeunesse dorée”, tineretul sibarit care apăruse după revoluția
Jacques Offenbach () [Corola-website/Science/304533_a_305862]
-
pentru publicul larg a unor suite de valsuri de Offenbach a avut loc în 1836, în cadrul unui concert de promenadă în sala cafenelei Jardin Turc. Una dintre suite, „Fleurs d'Hiver”, a avut succes și a fost inclusă în repertoriul balurilor operei și în cel al Operei Comice. Fiind de-acum încolo considerat un talent promițător, el a fost interpretat de către dirijorul Louis-Antoine Jullien (1812-1860) și în sezonul de vară 1837 din Jardin Turc. „Rebecca”, un vals al adolescentului Offenbach, a
Jacques Offenbach () [Corola-website/Science/304533_a_305862]
-
1848-1865 Dieta Transilvaniei. Aici s-a reunit și cea din urma Dietă, în care națiunea română, majoritară, nu a fost reprezentată deloc și care a decis, în 1865, unirea Transilvaniei cu Ungaria. În sala principală s-au desfășurat concerte și baluri celebre, aici concertând mari muzicieni ca Johannes Brahms, Franz Liszt, Béla Bartók și George Enescu. În 1923 s-a organizat în clădire Congresul general al Sindicatelor din România. Clădirea a rămas celebră mai ales pentru adăpostirea procesului memorandiștilor din 1894
Palatul Reduta din Cluj () [Corola-website/Science/303684_a_305013]
-
imediat puterea inițială. În această perioadă Caterina renovează și construiește unele proprietăți regale:Philibert Delorme reface Palatul Tuileries, iar Primaticcio construiește mausoleul familiei de Valois, în onoarea lui Henric al II-lea la Saint-Denis. În februarie și martie 1564 organizează baluri fastuoase la Fontainebleau , iar în martie același an începe Marea călătorie de-a lungul Franței a lui Carol al IX-lea, dorită și organizată de Caterina. Călătoria durează 28 de luni, până în 1566. La fiecare etapă Carol al IX-lea
Caterina de' Medici () [Corola-website/Science/303755_a_305084]
-
Saizescu. Filmul " Un surîs în plină vară" (1964) a avut parte de un succes mare de public și de critică. Cronicarul Dinu Săraru a scris că personajul Făniță (interpretat de Papaiani) este un Păcală al acelor vremuri. După premiera filmului "Balul de sîmbătă seară" (1968), în care Papaiani a interpretat iarăși rolul principal, presa l-a comparat iarăși pe actor cu Păcală. Geo Saizescu a decis atunci să scrie un scenariu pentru filmul "Păcală", împreună cu romancierul Dumitru Radu Popescu, cu care
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]