5,546 matches
-
numeroase funcții: președintele Societății Române de Endocrinologie (2000-2004); membru titular al Academiei de Științe din New York (din 1998); membru titular al Academiei Române de Științe Medicale (din 1994); vicepreședinte al Societății de Medici și Naturaliști Iași (1992); membru al Uniunii Medicale Balcanice (1969); membru al Societății Franceze de Endocrinologie (1974). A fost membru în colective științifice de prestigiu: Societatea Română de Osteoporoză, Academia de Științe din New York, AITO (Societatea Internațională a Specialiștilor în Tratamentul Persoanelor Obeze), AACE (Asociația Americană a Endocrinologilor Clinicieni
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
profesor invitat la Universitatea Tehnică din Műnchen, Germania, Clinica de Medicină Internă (endocrinologie)1999, profesor invitat la Departamentul de Medicină Nucleară din Freiburg, Germania (1993, 1994), profesor invitat la Colegiul de Medicină Baylor din Huston, SUA (1996); Premiul Uniunii Medicale Balcanice (1980). Prof. univ. dr. Eusebie Zbranca a fost promovat și continuatorul activității publicistice medicale, fiind redactorșef sau facând parte din numeroase colective redacționale: „Revista medico-chirurgicală“, Iași, „Revista română de endocrinologie și metabolism“, „Acta Endocrinologica“, București, „Annales d’Endocrinologie“, Paris, „International
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
La Le Pen, o tavernă pitorească din Piața Aristotel, cu patio și pisici). Iar apoi cred că în alt an, totuși am fost de față, tot la Salonic, când și-a prezentat proiectul California Dreaming pentru un fond de dezvoltare balcanic. în mai anul acesta l-am avut invitat la Fotograme, în emisiune cu Porumboiu, înainte de Cannes. Ne-am revăzut acolo, pe Croazeta, și apoi la Anonimul. Ultima dată, din păcate... Cristi Nemescu era un om (e incredibil să vorbești astfel
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
motori ai firii românești și oprește pornirile la luptă fățișă [...] ale acestei nații” <endnote id="(740, p. 155)"/>. Prozatoarea britanică Olivia Manning a luat corect pulsul societății românești pe la 1939-1940 când, stând la București, și-a scris romanul autobiografic Trilogia balcanică : „Deci În Ungaria - spune un personaj - Îi Împușcă pe evrei ! Deștepți ! Aici nu-i Împușcă. Așa suntem noi, românii - prea slabi !” <endnote id="(789, p. 234)"/>. „Combaterea străinului” - observă pe bună dreptate Leon Volovici - devine pentru mulți intelectuali români din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fire de păr din barba unui om roșu și le pui Într-o cofă cu apă, omori trei evrei” <endnote id="(32, p. 503)"/>. Era și un act de umilire a inamicului, frecvent În această parte de lume. În spațiul balcanic, de pildă, unde mustața este un semn tradițional de virilitate, „să-ți taie dușmanul mustața” era considerat un gest de mare rușine <endnote id="(610, p. 29)"/>. Într-o legendă moldovenească, un român și un evreu s-au luat la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mai ales a celor Înstărite), Ion Nenițescu observă la ele cam aceleași calități ca ale celor din centrul și estul Europei : „Femeile evreice din acest oraș nu sunt de loc urâte - scrie Nenițescu În 1895, În urma unei călătorii prin țările balcanice - și nu rar se Întâlnesc pe stradele Salonicului evreice În adevăr frumoase, Îmbrăcate În haine tăiete și Împodobite cu mult gust și pline de originalitate, și Încărcate cu juvaeruri, la unele cu adevărat de preț. La multe din ele se
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
obicei anume al comerciantului evreu, ci al comerciantului În general și mai ales al celui oriental. Irina Nicolau a prezentat adevărate „strategii ale târguirii” la negustorii sud-est-europeni. O butadă englezească arată modul În care erau percepuți de către vest- europeni comercianții balcanici : „În Balcani, dacă cumperi un obiect la jumătate de preț, poți să fii sigur că ai plătit dublu de cât face” <endnote id="(817, p. 185)"/>. Există și o altă formulare a acestei reguli privind relația cu negustorii sud-est-europeni : „Armeanului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fost dat de presa oficioasă. Iată-l rezumat de Adolphe Stern : „Evreii (toți evreii !) sunt primejdioși pentru siguranța statului, adică bănuiți, ca evrei, că ar fi trădători și spioni !” <endnote id="(754, II, p. 19)"/>. Cu prilejul mobilizării pentru Războiul Balcanic din 1913 (la care au participat circa 13.000 de evrei din România), Emil Lahovary făcea următoarea declarație În Senatul României : „Trebuie să constatăm că evreii au răspuns cu aceeași bunăvoință ca și cetățenii români la chemarea țării” <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a orbi vrăjmașii”, pentru a-i „orbi” pe bărbați (de fapt, pentru a-i „Îmbrobodi”), „ca să nu vadă ce fac soțiile lor necredincioase”. Ca să nici nu audă, „se adaugă fărămituri rupte din clopot”. În România, ca și În alte țări balcanice, pentru a face să revină vederea celor suferinzi de ochi se lua de pe fresce „nițel praf din ochii sfinților, din lumina ochilor și presărau În ochii lor” <endnote id="(32, p. 494 ; vezi și 257, p. XVI)"/ Este atestat faptul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
aceasta, el ajunge la concluzia că „orice neam antic și păgân [În cazul nostru, «jidovii»] e identificat de fantasia poporului cu uriași ai trecutului, cărora s’atribuie apoi originea tuturor monumentelor unei arhitecturi primitive” <endnote id="(46, pp. 210-215)"/>. Legende balcanice similare cu cele românești prezentate mai sus au ca eroi uriași nu numai jidovi (ca În Bulgaria și Serbia), dar și elini (ca În Grecia) sau latini <endnote id="(166, p. 46)"/>. Gheorghe Brătescu susține că termenul românesc „jidov” ar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Jew in Hungarian oral literature”, În Folklore Processed. In Honour of Lauri Honko, ed. Reimund Kvideland, Studia Fennica Folkloristica, Helsinki, 1992, pp. 114-126. 108. Marianne Mesnil, Etnologul, Între șarpe și balaur, și Marianne Mesnil și Assia Popova, Eseuri de mitologie balcanică, cuvânt Înainte de Paul H. Stahl, Editura Paideia, București, 1997. 109. Moses Schwarzfeld, „Excursiuni critice asupra istoriei evreilor În România”, În Analele Societății istorice „Iuliu Barasch”, an II, București, 1888, pp. 17-122. 110. Moses Schwarzfeld, „Literatura populară israelită ca element etnico-psihologic
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o evreică sefardă din Bucureștiul anului 1932 : Dona Clara, „vestită pentru frumusețea ei, care, spuneau gurile rele, fusese Înaintea căsătoriei cu don Enrique [Sidalgo, «vechi neam de bancheri spanioli»] omagiată de doi regi” (765, p. 263). În romanul autobiografic Trilogia balcanică al prozatoarei britanice Olivia Manning, doamna Flöhr - tânăra soră a unui bancher evreu din Bucureștiul anilor ’30 - pare să fi preluat unele elemente din portretul Elenei Wolf-Lupescu, amanta roșcată a regelui. Despre doamna Flöhr („frumoasa familiei”, cu părul roșu-arămiu „ca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Nyrop, Mozaicuri romanice, traducere de Ana-Stanca Tabarasi, România literară, nr. 1, 8-14 ianuarie, 2003, pp. 16-17. 788. Luca Pițu, „Nota traducătorului” la E. Cioran, „Tainele sufletului românesc”, Viața Românească, nr. 10-11, octom brie-noiembrie 2002, pp. 4-8. 789. Olivia Manning, Trilogia balcanică. Marea șansă [prima ediție, The Great Fortune, 1960], traducere de Diana Stanciu, prefață de Dennis Deletant, Editura Univers, București, 1996. 790. Albert S. Lindemann, Evreul acuzat. Trei procese antisemite : Dreyfus, Beilis, Frank (1894- 1915) [prima ediție, The Jew Accused, Cambridge
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
naționale și internaționale (Paris, Viena, München, Montpellier, Barcelona, Istanbul, Cairo). A fost membru fondator al Colegiului Internațional al Pediatrilor (1972), membru străin al Asociației Pediatrilor de Limbă Franceză (1967), membru corespondent al Societății Franceze de Pediatrie (1969), al Societății Medicale Balcanice (1967). Dovadă a aprecierii de care s-a bucurat au fost vizitele efectuate la Iași de reputații pediatri francezi Robert Debré și Roger Jean. A fost coautor la Manualul de Pediatrie, Editura Medicală București, 1972 și la Îndreptar terapeutic, UMF
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
a fost apreciat, în țară și peste hotare. A fost membră a mai multor societăți științifice: Societatea de Medici și Naturaliști Iași, Societatea de Stomatologie, Societatea Științelor Medicale - filiala Iași, în Colegiul de redacție al „Revistei Stomatologia”, în Uniunea Medicală Balcanică, Federația Dentară Internațională, Asociația Stomatologică Internațională etc. Trecută în lumea umbrelor după o suferință îndelungată, în ziua de 6 august 1992, prof. univ. dr. Maria Chiru a fost înmormântată în cimitirul din orașul Tecuci. REFERIRI EXTRASE: -MARINESCU, C. GH., Un
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
pe educația sanitară a tineretului. Cercetările sale științifice au fost prezentate cu multă probitate în numeroase comunicări științifice din Iași și din țară, dar și la congresele internaționale de dermatologie de la Budapesta (1935) și München (1967), și la Săptămânile Medicale Balcanice de la Atena, București, Sofia, Belgrad, făcând cunoscute, cu competența sa, preocupările științifice ale școlii dermatologice ieșene. Din 1963 a fost membru al Uniunii Medicale Balcanice. În perioada 19441945, în calitate de medic al Echipei militare de deparazitare, a luat parte la combaterea
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
la congresele internaționale de dermatologie de la Budapesta (1935) și München (1967), și la Săptămânile Medicale Balcanice de la Atena, București, Sofia, Belgrad, făcând cunoscute, cu competența sa, preocupările științifice ale școlii dermatologice ieșene. Din 1963 a fost membru al Uniunii Medicale Balcanice. În perioada 19441945, în calitate de medic al Echipei militare de deparazitare, a luat parte la combaterea epidemiei de tifos exantematic. Prof. univ. dr. doc. Virgil Costea s-a stins din viață în ziua de 24 martie 1990, în Clinica Dermato-venerologică din Iași
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
și Naturiștii din Iași (1939); al Societății Științelor Medicale din Iași, Secția Chirurgie a cărui secretar a fost în 1950, apoi în colectivul comitetului de secție; al colegiului de redacție al revistei „Chirurgie” (1973). A fost membru al Uniunii Medicale Balcanice (1968) și al Societății Internaționale de Chirurgie (1971), participând în această calitate la mai multe congrese internaționale cu lucrări apreciate. A publicat lucrări în mai multe reviste din străinătate și îndeosebi în „Zentralblatt für chirurgie” (1941 și 1967), precum și în
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
a participat, dintre care menționăm: Buletinul Congresului Internațional de Antropologie (1937); al Congresului Internațional al Societății Europene de Chirurgie cardiovasculară (Amsterdam, 1966); al Congresului Internațional de Chirurgie (Viena, 1967); al Congresului de Chirurgie toracică (Berlin, 1964); al Congresului Uniunii Medicale Balcanice (Belgrad, 1970). În anii 1955 și 1956 i s-a conferit certificat de inventator fiind coautor la două invenții constând în două instrumente în chirurgia toracică și cardiacă. Din 1970 a primit conducerea de doctorat în domeniul Chirurgiei. Pentru participarea
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Gh. Chipail, folosind stomacul ca material de înlocuire a esofagului tumoral, a dovedit calitățile plastice ale acestuia. Fiind o personalitate în domeniu, a fost ales membru al The International Society for Diseases of the Esophagus (1993), membru al Uniunii Medicale Balcanice (1997), al Societății de Medici și Naturaliști din Iași, membru fondator al Epitropiei „Sf. Spiridon” Iași(1992). Calitățile sale deosebite de chirurg, discernământul bazat pe un examen minuțios al pacientului, acuratețea tehnicilor aplicate au contribuit la formarea unei școli chirurgicale
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
o serie de societăți și asociații medicale străine: Academia europeană de alergologie și imunologie clinică (Bruxelles, 1973) ; Uniunea Societăților medicale algeriene (Alger, 1973), Societatea franceză de istoria medicinei (Paris, 1971), Asociația dermatologilor sifiligrafi de limbă franceză (Paris, 1976), Uniunea Medicală Balcanică (1963), membru de onoare al Societății germane de Dermatologie (Berlin, 1987). În 1981 a fost inclus în The International Who’s Who of Intellectuals, iar în 1984 în The Word Edition of the International Register of profiles de către International Biographical
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Spitalului C.F.R., condusă de conf. univ. dr. Leonard Vexler, și-a axat cercetarea științifică pe următoarele teme: chirurgia ulcerului gastric și duodenal, chirurgia plastică a căilor urinare, chirurgia tumorilor papilare de vezică. Din 1977 a fost membru al Uniunii Medicale Balcanice. Într-o epocă dificilă pentru profesiunea de medic, cu perseverență și dăruire pentru oameni și chirurgie, a realizat un adevărat model de existență și vocație. Conf. univ. dr. Leonard Vexler a trecut la cele veșnice în ziua de 23 noiembrie
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
și cînd s-ar întoarce la locurile de filmare ale lui ...Dolly Bell, unde a descoperit cea mai minunată trăsătură a săracilor : un spirit aristocratic dispărut azi din casele bogaților. Kusturica adaugă că acest spirit e unul exclusiv sud-american și balcanic ; Occidentul n-are cum să-l înțeleagă. Acolo, sărăcia e doar un motiv de rușine. Maradona îi spune că victoria Argentinei împotriva Marii Britanii, în sferturile de finală ale Campionatului Mondial din 1986, a fost o victorie împotriva imperialismului britanic, care
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
lasă loc de îndoială, referatul lui de școlar ambițios despre semnificația tangoului (începe cu niște banalități despre Eros și Thanatos și apoi o dă în blabla gen Ion Iliescu-despre-sinergia-faptelor) îi cam clasează cazul. Nu m-am înnebunit niciodată după specia balcanică de realism magic pe care a creat-o : prea multă glorificare a balcanismului și prea puțină critică. într-un fel, ne invita să ne lăfăim în înapoierea noastră ne spunea că e mai multă viață în ea decît la occidentalii
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
luăm după ce ne raportează orice cameră de filmat, există ceva blînd în natura lui, ceva ce nu pare să fi fost atins de corupție. Dimpotrivă, Kusturica pare corupt. Prost sau deștept, a avut cîndva talent (nu era un simplu imitator balcanic al lui Fellini, așa cum Horațiu Mălăele, în Nunta mută, e un simplu imitator al amîndurora ; imaginile lui erau în același timp felliniene și noi), dar în ultimul lui film de ficțiune ajuns și pe ecranele noastre, Viața e un miracol
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]