8,717 matches
-
și recenziile sale la volume de Artur Stavri, D. Stăncescu, I. Russu-Șirianu, Z. C. Arbore, Gheorghe din Moldova. Interesul pentru literatura populară este evident în V., care include în sumar materiale culese din toate ținuturile românești: Milius (poveste din Năsăud), basme prelucrate de Gr. Sima al lui Ion, snoave și anecdote adunate de D. Stăncescu și de N. D. Popescu, folclor bucovinean strâns de S. Fl. Marian. Studii asupra folclorului publică Virgil Onițiu (Straturi în poezia noastră populară) și Mihail Strajanu
VATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290470_a_291799]
-
care o dă libertatea fără limite și sens, lumea de aici fiind apăsată de „singurătatea neomenească, lipsită de suferință și tristețe”. Lui Vicol Antim i se va revela că nu e de ajuns să fii fericit (ceea ce se spune în basmul Tinerețe fără bătrânețe..., pe care U. pare a-l relua cu infinite conotații), mai trebuie să vrei și să pleci, ajungând, inevitabil, într-o Vale a Plângerii. Romanul este punctul cheie al creației scriitorului, care preia situații și personaje în
URICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
și personaje în Stăpânirea de sine și în Complotul sau Leonard Bâlbâie contra banditului Cocoș (1990), cu aceleași schizoide evadări în lumi imaginare și cu aceeași iluzie a (re)devenirii. În „La anii treizeci...” (1989) Alexandru Martin desăvârșește ideea din basm: revenind la Comana, loc echivalent cu trecutul de care se rupsese, în goana după „viață fără moarte” îmbătrânește brusc și devine cenușă. Prins în jocul ielelor, el fusese avertizat de drăgaica Tania Mitrofan, cea care îi desăvârșise transformarea: „Dacă te
URICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
numeroase „scrisori din Germania”. Acuitate și mobilitate relevă și „Cronica ideilor”, susținută un timp de Mircea Nicolescu, apoi de Mircea Mateescu. Din când în când sunt incluse în sumar texte semnate de Mircea Brucăr (Arta, oglinda spiritului de azi, Povestea basmului), M. Blecher (Care este esența poeziei, Între imagine și experiență, Complexul individualității, Conceptul repetiției la Kierkegaard), Ioan I. Cantacuzino (Filosofia sportului, Omul, acest necunoscut), Radu Gyr (Păsările lui Uccello), G. M. Cantacuzino (De la sat la metropolă), Emil Botta (La marginile
VREMEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
operă clasică a literaturii sanscrite. Se repune în joc motivul oriental (dar și medieval) al cadavrului ambulant, al mortului vesel, într-o spumoasă șaradă parodico-fantastică, care mizează pe ironia morbidă și pe aluzia politico-morală la contemporaneitate, alcătuind un fel de basm modern în decoruri de halima. Viitorul e maculatură, Creierul și Sărută-mă își plasează nu doar alegoric acțiunea în România postdecembristă. Piesă de rezistență, Viitorul e maculatură rămâne, deocamdată, cel mai realist și mai dur text al lui Z., reluând
ZOGRAFI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290747_a_292076]
-
Mihail Sadoveanu, dar se și diferențiază de ea, oamenii lui V. fiind mai pozitivi, mai iuți, mai puțin ceremonioși, cu un grai mai aspru. Nu întâmplător Fata ursului și Umbra au fost editate în 1943 împreună, sub titlul Duhul pământului. Basm proiectat într-un timp istoric incert, dar într-o geografie precisă, Pribeaga expune la început evenimente de la Curtea împărătească din Bizanț, spre a se desfășura apoi în Valahia, alcătuind un vast tablou etnografic. Pornită în căutarea mirelui fugar, un Făt-Frumos
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
Făt-Frumos de dincolo de Istru, Irina, fiica bazileului, Cosânzeană egeică, pribegește prin țara lui un an și mai bine, prilej de a cunoaște locurile și oamenii. Mai mult epică decât dramatică, scrierea concentrează materia unui roman de aventuri sau a unui basm de inițiere. Improprie reprezentării, se pretează în schimb ecranizării, fiind ca un scenariu de film. De alt tip sunt piesele Demiurgul, unde un medic experimentează modificarea firii unor animale, și La pragul minunii, care relevă drama unui tânăr evreu înapoiat
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
acolo până a treia zi când, alertați de dangătele clopotului stârnite de captivă, o hrănesc și o adapă cu alcool tare, îmbătând-o. Cele mai poetice istorisiri ale lui V. se cantonează într-o lume a eresurilor, cu tărâmuri de basm chiar. O țărancă bolnavă de cancer crede că a intrat în ea un șarpe (Șarpele Aliodor). Urcând în munți spre a încerca să filmeze fabuloșii cocoși în sezonul împerecherii, un cineast întâlnește un flăcău care le imită glasul și știe
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
de țigani. Se instalase acolo fascinat de o fată care nu vrea să îi devină soție, căci iubește un țigan, hoț de cai întemnițat, cu care avea un copil tăinuit. Întreaga povestire e un clocot de romantism. Lostrița e un basm. O „nagodă” cu înfățișare de lostriță spintecă apele Bistriței, și nimeni nu izbutește să o pescuiască. Cei care încearcă sunt omorâți, alții se lasă în cele din urmă păgubași. Nu și Aliman, pentru care diavolița ajunge obsesie. Într-o zi
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
banale ale civilizației moderne: un vânător e salvat de la moarte, într-o iarnă, de câinii săi care se culcă peste el și mor înghețați, un solomonar bătrân vorbește cu lupii; o vrăjitoare dezlănțuie puteri diavolești. Câteva povestiri pot fi curate basme (Lostrița). Dar nu fantasticul propriu-zis se cuvine remarcat, ci, mereu, capacitatea inventivă. V. Voiculescu redescoperă stilul naiv și captivant al unei literaturi interesate în primul rând sub raportul anecdotei, al capriciului. Eresurile, practicile magiei și celelalte forme ale imaginației populare
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
sunt nepotrivite. 1. Mustrarea nu se face la nivel spiritual, dacă nu conține adevăr. Ideal ar fi ca mustrarea să fie spirituală. Dar cum accedem la spiritual și adevăr absolut? La îndemână ne stă înțelepciunea milenară tradițională, cristalizată în proverbe, basme, snoave, legende, mituri, povești cu tâlc. Exemplu: Leneșul mai mult aleargă. Nu mor câinii, când vor caii. Mai moare măgarul, mai cade samarul. Un alt mijloc este Biblia: . Al treilea mijloc este cunoașterea oferită de urmarea unei căi spirituale. 2
CE ÎNSEAMNĂ A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
-Da! Știu o poveste cu un balaur uriaș. Să nu te sperii. Balaurul va dispărea răpus de un voinic. Ce bine! se bucură nepoata. Ești cea mai bună bunică din lume! 1. Formulează propoziții cu cuvintele: balaur, bunica 2. Ce basm ai citit? 3. Scrie care erau personajele din basmul citit? ÎNTÂLNIRE Într-o dimineață caldă de vară am ieșit la plimbare prin grădină. Soarele era deja la lucru. Pe o petală de tradafir, o albină își usca aripile umezite de
Caietul primei vacanţe. In: Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
nu te sperii. Balaurul va dispărea răpus de un voinic. Ce bine! se bucură nepoata. Ești cea mai bună bunică din lume! 1. Formulează propoziții cu cuvintele: balaur, bunica 2. Ce basm ai citit? 3. Scrie care erau personajele din basmul citit? ÎNTÂLNIRE Într-o dimineață caldă de vară am ieșit la plimbare prin grădină. Soarele era deja la lucru. Pe o petală de tradafir, o albină își usca aripile umezite de roua dimineții. -Bună dimineața, albinuțo! am salutat-o eu
Caietul primei vacanţe. In: Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
Bulgaria, Germania, China, Grecia, Serbia. I s-au acordat numeroase premii în țară, precum și Medalia de Aur a Târgului de Carte de la Leipzig (1971, 1978). S. este specializat în literatura pentru copii, unde încearcă toate genurile și toate registrele, de la basmul prelucrat și reconstruit și evocarea istorică de liberă inspirație la snoava cu scop educativ și la tableta satirică. A tălmăcit, în versuri, povești și a scris scenarii de filme pentru copii și tineret. A compus și poezie patriotică ocazională, precum și
STRAUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289974_a_291303]
-
cântece de stea și fragmente din „irozi”, ca și colindul De pustietăți, versificare a unui motiv din romanul popular Varlaam și Ioasaf. Cu finalitate instructiv-pedagogică este lucrarea Povești moșăști, scolarilor rumânești, redactată între 1830 și 1832, în care sunt prelucrate basme germane și incluse poezii proprii, ce cultivă sentimente morale, varianta versificată a fabulei esopiene „greierele și furnica”, elemente de folclor și etnografie din zona Mehadiei, dar și cunoștințe „științifice” de geografie și astronomie. Scurtă cronică a războiului din 1788-1791, scrisă
STOICA DE HAŢEG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289950_a_291279]
-
Datcu), pref. Ovidiu Bârlea, București, 1979. Ediții: Povești și legende, București, 1958; Nevasta cea isteață. Snoave populare românești, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1971; Păcală. Snoave populare și prelucrări, București, 1975; Snoava populară românească, I-IV, pref. Mihai-Alexandru Canciovici, București, 1984-1989; Basmele românilor, București, 1984. Repere bibliografice: Iordan Datcu, „La Typologie bibliographique des facéties roumaines”, REF, 1971, 2; Florica Dimitrescu, Pe marginea unei valoroase lucrări despre tipologia snoavelor românești, LL, 1972, 1; Dusan Nedeljković, Facețiile populare românești și sârbești, RITL, 1974, 1
STROESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289986_a_291315]
-
acordat, în studiile sale, o mare însemnătate raportului dintre artă și știință, relevându-se ca un adversar al celor care susțineau incompatibilitatea acestora. O importanță deosebită acordă și folclorului, pe care îl consideră fundamentul literaturii culte. Într-un studiu despre basm, specie pe care o socotește rămășiță a miturilor primitive, el reliefează, în opoziție cu B. P. Hasdeu, rolul stării de veghe în geneza speciei. Deși S. avea un indiscutabil simț al limbii, numeroasele sale traduceri (multe rămase în presă) din
STRAJANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289967_a_291296]
-
Supraviețuirea cultului lui Zalmoxis în poezia noastră poporană, București, 1943. Ediții: Ioan Slavici, Nuvele, pref. edit., Craiova, [1930]; A. I. Odobescu, Opere literare, pref. edit., București, 1938; I. L. Caragiale, Opere alese, I-II, pref. edit., București, 1940; Petre Ispirescu, Legende sau basmele românilor, București, 1942. Traduceri: Hoffman Birney, Ann Carmeny, București, 1932 (în colaborare cu Alexandru Struțeanu); H. Harvey, Școala veșniciei, București, f.a. (în colaborare cu D. Bran). Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, XI, 410-414, XII, 565; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., II
STRUŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289987_a_291316]
-
în 1955, cu pictorița Rodica Milde Pandele; conviețuiește cu ea șase ani, pentru ca, după despărțire, să se însoare, a treia oară, cu Anghelina Cioacă. Va locui succesiv la Sinaia, Turnu Măgurele și Buftea. Reapare în librării în 1955, cu un basm în versuri, Fata pădurarului, urmat peste un an de altul, Gelu, iar în 1957 de „feeriile” Șarpele Marao și Vrăjitoarele. Culegerea de poezii Oameni și flăcări, tributară orientării realist-socialiste, datează din 1963. Urmează Mare incognitum (1967; Premiul Uniunii Scriitorilor), cuprinzând
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
din 1963. Urmează Mare incognitum (1967; Premiul Uniunii Scriitorilor), cuprinzând o selecție din versurile anterioare și un ciclu inedit, intitulat Antirăzboinice, apoi Nemoarte (1968), Coloane (1970), Înaltă umbră (1970), Păsări incandescente (1971), volumul de povestiri Fata fără lună (1967), alt basm în versuri, Cei din lună (1969), dar și Poeme dramatice: Leru. Împăratul Nix (1970), scrierea autobiografică Zeii prind șoareci (1968). În acești ani colaborează la „Gazeta literară”, „Iașul literar”, „România literară”, „Steaua”, „Tribuna”, „Vatra” ș.a. De-a lungul vremii a
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
facă școală, exercitând o vădită influență asupra unor debutanți precum Constant Tonegaru, Radu Teculescu, Tudor George, Gheorghe Chivu, George Mărgărit, Teodor Pâcă, poate și Geo Dumitrescu. Cât despre poemele dramatice, acestea sunt construite, integral sau în parte, din material de basm, fără a versifica însă povești preexistente. Până și insignifiantele basme Fata pădurarului și Gelu sunt inventate. Printre actanții „feeriilor” Șarpele Marao și Vrăjitoarele se numără un măgar, Zeița-Crăița, Crai-Cucută, un diavol, un șarpe, un pui de cerb, în realitate fiu
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
Constant Tonegaru, Radu Teculescu, Tudor George, Gheorghe Chivu, George Mărgărit, Teodor Pâcă, poate și Geo Dumitrescu. Cât despre poemele dramatice, acestea sunt construite, integral sau în parte, din material de basm, fără a versifica însă povești preexistente. Până și insignifiantele basme Fata pădurarului și Gelu sunt inventate. Printre actanții „feeriilor” Șarpele Marao și Vrăjitoarele se numără un măgar, Zeița-Crăița, Crai-Cucută, un diavol, un șarpe, un pui de cerb, în realitate fiu de împărat, Nodul Pământului, vrăjitoarea Cârja, și în piese (categoric
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
naive, versificate adesea greoi și alterate (mai ales Șarpele Marao) de un tezism actualizant, cele două poeme dramatice pot procura o oarecare încântare prin inventivitate epică, prin jongleriile fanteziei. Leru e un hibrid literar, în care personaje și situații de basm și mitologie coexistă cu momente din biografia reală a poetului. În căutarea Inei, iubita lui, Leru dialoghează cu Eol, cutreieră capitala apăsată de atmosfera ultimului război, distrusă de bombardamente: trece prin piața Gării de Nord, intră în Café de la Paix, pomenește de
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
holde, ale căror spice sunt „cu țepi lungi, cum au aricii” și din valurile cărora „crește galben soarele”. Sunt aici și bălți cu trestii și cu „șerpi vărgați”, peste care „seara ca o floare cernită se învoaltă”, „plaiuri vechi de basm și de aramă”. Dacă volumul de debut se menține în toate privințele în linia tradiției, următoarele culegeri, păstrând materialul de inspirație tradițional, prezintă particularități diferite: concentrarea expresiei, formularea (uneori) eliptică, versul liber, imaginea șocantă. Circumscrise în formula miniaturalului și grațiosului
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
fi, poemele investesc elementele cu semnificații simbolice puternic individualizate. Pârâul, izvorul, femeia, drumul, pasărea cântătoare, ceața, iarba, grâul și lacrima sunt câteva indicii de identitate ale poeziei lui S., întoarsă spre un tărâm mitic, legendar: „Veneam din dulcea poveste a basmului, / ca o mănăstire scufundată într-un iezer, / ca o lacrimă în ochiul din creștet, / Înmulțeam peștii din albiile moarte, / Pâinea din grâul de piatră, / Și sângeram cu inima sfârtecată prin care trecea, / Pe gura vântului, câinele pământului” (Exodul de nouri
SURU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290023_a_291352]