4,944 matches
-
princese/ Oftau, în dantele, mecanic”.), în „Poemă în oglindă” („Vezi, din anticul fotoliu - /Agonia violetă,/ Catafalcul,/Și grădina cangrenată”), în „Sepulcre violate” („Și ce-am văzut era straniu/într-un copac am găsit un craniu,/Pe o cruce niște cozi blonde”.), în „Renunțare” („în grădina moartă/Am sărit aseară peste zidul mort - / Pasul meu, încet, se oprea în loc, -/Conștient de soartă, de durere orb,/în grădina moartă/A sosit un mort...”. 1) Cuvîntul ca atare lipsește, nu însă, cum se vede
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
lumii”. (p. 94) „Magnetismul natural”. (p. 109)3) în plan psihologic, prin ,,magnetism’’ se recunoștea misterul sau influența celuilalt, ori a celorlalți. La Bacovia, înțelesul expresiei „un magnetism animal” e acela de impuls formidabil, irațional. Cimitirul „Vagabondînd, într-un amurg blond,/ Am dat de-ale cimitirului porți-”1) Lucrez cu tineri, dar n-am auzit pe vreunul dintre ei că vizitează cimitirele. în ultimele decenii, acest gen de curiozitate romantică pare să fi dispărut. Ea mai exista încă în studenția mea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
obiect de plăcere. În descrierea baronesei de Frémines, se merge mai departe de aparenta de păpușă, surprinzându-se caracterul diabolic al jucăriei-păpușă pentru adulți: "Une jeune femme qu'on comparait toujours à une poupée, une pale et ravissante petite poupée blonde, inventée et créée par le diable lui-même pour la damnation des grands enfants à barber!" [Maupassant, Notre cœur, p.151]. Imaginea Parizienei că păpușă prețioasă de porțelan, care sugerează frivolitate diafana și eterica, trimite la un vid existențial. Dincolo de aceste
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
feminină. Menționarea vârstei este secundară în constituirea portretului: "C'est une fort jolie femme de vingt-huit ans" [Maupassant, Notre cœur, p.51,52] și asta deoarece Parizienele de mici își au toate trăsăturile bine conturate "Mlle Laurine, jolie, mince, frêle, blonde et hardie, avait, à douze ans, l'assurance d'une femme de trențe. C'était une de ces petites Parisiennes précoces qui semblent nées avec toute la science de la vie, avec toutes leș ruses de la femme, avec toutes leș audaces
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Petite Duchesse fut, pour Nana, un grand désastre" [ibidem, p.304]. Este semnificativă scenă primei întâlniri între aristocrata Hugon și suita lui Nana. Inversând lucrurile comune, însoțitorii lui Nana observa cu dispreț doamnele de societate: "Dans la première voiture, Maria Blond et Tătân Néné, renversées comme des duchesses, leș jupes bouffant pardessus leș roues, avaient des regards dédaigneux pour ces femmes honnêtes qui allaient à pieds" [Zola, Nana, p.194]. Examinarea reciprocă dintre Nana și doamna Hugon mărturisește curiozitatea pentru altă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
leș célébrités et leș petites femmes. 1880-1914. André Barret, Paris, 1978 KOCK, Ch. Paul de, La grande ville ou Paris îl y a vingt-cinq ans. Tableau comique, critique et philosophique, Ferdinand Sartorius, Paris, 1867 LÂNO, Pierre de, Courtisane!, Rouveyre et Blond, Paris, 1883 LÂNO, Pierre de, L'Amour à Paris sous le Second Empire, Simonis Empis, Paris, 1896 LÂNO, Pierre de, Leș Balș travestis et leș tableaux vivants sous le Second Empire, Simonis Empis, Paris, 1893 MARGUERITTE, Victor, Leș Femmes et
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
gardé leș vaches jusqu'à vingt ans, dans la Champagne pouilleuse" [Zola, Nana, p.107]. 91 "Lui, la regardait en souriant, dans să robe de soie toute simple, sans un bijou, n'ayant que le luxe de șa royale chevelure blonde. Elle s'était affinée, la peau blanche, l'air délicat et grave. Son insignification chétive d'autrefois devenait un charme d'une discrétion pénétrante (...) Elle apportait tout ce qu'on trouve de bon chez la femme, le courage, la gaieté
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
metonimie a corpului feminin visat: "Elle était vêtue d'une robe de cachemire bleu pale qui dessinait bien să taille souple et să poitrine grasse" [Maupassant, Bel-Ami, p.25]. 109 " La béauté naturelle est savane tde cette svelte, fine et blonde personne qui semblait en même temps grasse et fluette (...) Îl gouttait en elle la saveur d'une créatrice factice, façonnée et entraînée pour charmer" [Maupassant, Notre cœur, p.91,93]. 110 "Marié à une femme célèbre par să beauté, comme
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
această libertate doar după moartea tatălui. André d'Egfried scrie despre femeia franceză că are "le goût passionné de l'indépendance personnelle" [p.29]. 117 Doamna Coureur are "la face trop roșe, le front couvert de petits frissons de poupée blonde" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.30]. "Elle se fit blonde pendant deux mois, au grand étonnement de Risler, tout étonné qu'on lui eût changé să poupée" [Daudet, Fromont jeune et Risler aîné, p.158]. 118 Aflăm și despre
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Droite, fière, elle traversa ainsi la cour toute pleine de souvenirs d'enfance, sans seulement se retourner une fois" [Daudet, Fromont jeune et Risler aîné, p.239]. 379 "Să femme, que je ne connaissais point, était une grande jeune fille blonde, un peu mince, jolie, avec des yeux pâles, des cheveux pâles, un teint pale, des mains pâles. Elle marchait avec un léger mouvement onduleux, comme și elle eût été portée par une barque. Elle semblait faire en avançant une suite
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
même en plein midi, ne laissent entrer qu'une lumière douce" [Maupassant, Fort comme la mort, p.189]. Doamna Forestier îl primește pentru prima dată pe Georges Duroy într-un cadru sclipitor care o pune în valoare: "Une jeune femme blonde était debout qui l'attendait, toute seule, dans une grande pièce bien éclairée et pleine d'arbustes, comme une serre" [Maupassant, Bel-Ami, p.25]. 386 Semnificația modei în sânul societății moderne a fost dezvoltată de Balzac într-o serie de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
inițiatică pentru un puști de 12 ani care venea de la Botoșani și pentru care Divizia " A" suna mai fabulos atunci decât poate să însemne azi pentru un copil Champions League. Am stat, înghesuit între "ultrașii" care tălăzuiau în ritmul pletelor blonde ale lui Radu Ruscior, la Tribuna " B", ticsită cu cinci ore înainte de începerea coridei. Era o partidă decisivă pentru rămânerea în "A", între "Poli" și "Rapid", tranșată de un gol ieșean spre finalul meciului, care mi-a întredeschis, copil entuziast
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
sa istorică, din care, la peste patru decenii de la publicare, nu are a revizui niciun rând. Să păstrăm măsura deci, și să revizuim ceea ce este de revizuit. Bunăoară, am aflat cu stupefacție dintr-un text recent că în studenție era ... blond. Da, asta s-a schimbat! Apoi s-au mai schimbat: pașaportul, adresa, statutul social și recunoașterea academică. Și noi. Noi ne-am mai îngrășat, ne-am gârbovit, am pierdut din elan, am învățat să conviețuim cu figura încercănată, cu țepi
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
pentru a nu stârni memoria colectivă inflamată de ura compensatorie a celor care nu i-au putut ierta To'arșei Gagademician că i-a obligat la slugărnicie. Despre prezent, numai de bine. De abia aștept șuvoiul de incriminări la adresa "iepei blonde cu breton", "țiitoarei din Pleșcoi" sau "țoapei cu Vuitton" din partea celor care până mai ieri i se gudurau în față, ciugulindu-i discret din fonduri și care vor clama, eroic, desigur, că "Zeus" era bun și drept, neînfricat și îndrăzneț
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
se înălța și a-i înălța prin confiscarea istoriei politice și religioase a geților, n-a rămas decât mitul getic pentru regalitatea Spaniei; goții care-și spuneau geți au dispărut, rămânând din ei, așa cum spune N. Iorga, doar o amintire blondă, semn că au fost coborâți de pe piedestalul și așa prea înalt pentru ei. VLAHO - BEDUINII DE LA MUNTELE SINAI (Articolul a fost publicat în „Studii si articole de istorie”, LXII (serie nouă), București, 1995, p. 110-115 ) Din timp în timp, presa
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
rochiilor. Cât despre bărbați, remarcă faptul că sunt interesați de vestimentația din filmele americane, despre care nu ezită să spună că "influența acestora asupra tineretului este destul de primejdioasă"262. Referitor la constituția lor, remarcăm două tipuri fizice: "baltic - înalt, subțire, blond; celălalt - finez - cu ochii mari oblici și uneori cu pomeți proeminenți, mongolici"263. Suedeza, fiind limbă oficială în stat, se vorbește pretutindeni. Există inclusiv emisiuni de radio și ziare în suedeză. De altfel, denumirea republicii Finlanda este una suedeză, versiunea
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
țării cu privire la poziția geografică, suprafața, relieful, clima, densitatea populației. Încă dela început punctează faptul că locurile de aici nu au aparținut vikingilor, ci finnilor care au migrat în această zonă între 100 și 800 e.n. Despre finni precizează că sunt "blonzi, mai scunzi decât scandinavii, cu ochi albaștri, având un facies cu pomeți mai proeminenți"274. Plecând de la această informație, lucrarea lui Dorin Iancu se continuă cu alte evenimente istorice care au marcat evoluția Finlandei, până în momentul în care și-a
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
finlandez, a concertat în toată lumea. Autorul articolului, Florian Băiculescu îl numește pe acesta "un lider pianist de mare anvergură și disponibilitate"438. Jurnalistul continuă spunând că "de mult nu am mai văzut un pianist așa de emotionally involved precum grăsanul blond, simpatic-ironic, dar și un excelent tehnician, un virtuoz al instrumentului, prin ce are mai bun înzestrarea nativă în sine"439. Toate aceste lucruri îl determină pe Florian Băiculescu să afirme că Iiro Rantala a fost pianistul săptămânii. Alexandru Șipa propune
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
dedicat muzicii rock. "Kira Riikonen, coregrafă și dansatoare finlandeză, reușește un adevărat maraton al șerpuirii, tăvălirii și zbaterii corpului pe podea"540, scria Mihaela Michailov în articolul Blondele, peștii și Uniunea Europeană, de fapt o recenzie a Don't Ask the Blond, un spectacol plin de umor, profunzime și ipocrizie. În încheiere, ca fapt divers, într-un dosar realizat de Luiza Vasiliu și Ana- Maria Onisei, se aduc în discuție legendele urbane. "Legendele urbane ne minunează viața, orașul, șoseaua și buletinul de
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
o cioară. De m-ar invita în zbor, I-aș răspunde fără teamă: Mie, domnu’ comandor, Dă-mi mai bine-o epigramă. Dacă, totuși, aș zbura, De plăcere, nu din frondă, La ureche l-aș ruga: „Dă-mi o... parașută blondă”. Dar, ia stați puțin pe loc, Ce mă fac de-ar fi să spună: „Blonde nu mai am în stoc, Dar fac rost de una brună”? Aș mai face o catrenă, Poate chiar o trilogie: Fie, comandore, fie Poți să
La Mihai Bujeni?? by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84176_a_85501]
-
comandor, Dă-mi mai bine-o epigramă. Dacă, totuși, aș zbura, De plăcere, nu din frondă, La ureche l-aș ruga: „Dă-mi o... parașută blondă”. Dar, ia stați puțin pe loc, Ce mă fac de-ar fi să spună: „Blonde nu mai am în stoc, Dar fac rost de una brună”? Aș mai face o catrenă, Poate chiar o trilogie: Fie, comandore, fie Poți să-mi dai chiar și-o șatenă. Nemaiîncăpând în poză, Doar în cele patru rânduri, El
La Mihai Bujeni?? by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84176_a_85501]
-
perdea, la dușuri, pândind astfel vreo cincizeci de femei, iar când m-am strecurat înapoi era să fiu prins, dar pentru că eram plin de săpun, le-am alunecat printre mâini, și atunci Feri m-a întrebat dac-am văzut și blonde sau roșcovane, iar eu i-am zis că sigur că da, și atunci m-a întrebat dacă ele au părul de la păsărică de aceeași culoare cu părul de pe cap, și eu i-am zis că sigur că da, are exact
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
trad.Ă 2 Edie Sedgwick (1943-1971Ă - actriță americană, care a jucat în multe din filmele de scurt metraj ale lui Andy Warhol și despre care se spune că l-a inspirat pe Bob Dylan în realizarea albumului acestuia din 1966, Blonde on Blonde. (n. trad.Ă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
2 Edie Sedgwick (1943-1971Ă - actriță americană, care a jucat în multe din filmele de scurt metraj ale lui Andy Warhol și despre care se spune că l-a inspirat pe Bob Dylan în realizarea albumului acestuia din 1966, Blonde on Blonde. (n. trad.Ă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
mă ceartă că nu sunt spălat ca lumea. Nu sunt singur, e și o femeie cu mine... I se reproșează ei neglijența mea. Mai vine o soră-călugăriță, seamănă cu o asistentă medicală cunoscută de pe când eram internat la Clinica Ftiziologică, blondă, cu fața ciuruită de coșuri, ochii verzi, șolduri proeminente. Mă sfătuiește să nu accept operația propusă de profesor... Ocolim clădirea... însă calea de întoarcere se poate scurta printr-un coridor lung, drept, cu o ușă în fund... Și, uite!, ajungem
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]