5,885 matches
-
între anii 1962-1965, când se înregistrează o incidență de 1 la 559 la populația tării noastre de atunci. Și pentru alte țări autorii găsesc o frecvență similară în acest interval de timp. În anii 1967- 1971 incidența despicăturilor congenitale de boltă și văl palatin, deși este mai scăzută în comparație cu perioada precedentă, 1960-1966, prezintă o tendință de creștere de la an la an (după unii autori). Astfel în anul 1967 această incidență este de 1 la 2709 pentru ca în 1970 și 1971 să
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de 3,850 kg., respiră imediat, cu un țipăt de intensitate mică. Este alimentată cu lingurița, defectul extrabucal și endobucal nepermițând funcția suptului. Plastia buzei a fost efectuată în 2 timpi: la 6 luni și la 13 luni, plastia de boltă și de văl palatin la 23 de luni, însumând până la această vârstă 3 spitalizări a câte 14 zile, însoțită de mamă. 2. Ancheta socială. Tatăl fără probleme de sănătate, muncitor la Șantierul de drumuri și poduri, este fumător și bea
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
logopedice, mama reușind să dirijeze favorabil dezvoltarea corectă a vorbirii sub îndrumarea specialistului. 3. Examinare medicală a. Examen clinic maxilo-facial endo- și exobucal. După operație, aspectul fizionomic este refăcut, cicatricea de la nivelul buzei superioare fiind suplă, roșu de buze păstrat. Bolta și-a recăpătat integritatea anatomică, persistând o cicatrice pe linia mediană, care se continuă pe văl, unde devine ușor retractilă, suprimând lungimea, mobilitatea și suplețea în funcție de istmul velo-faringian. Între văl și peretele posterior al faringelui, o distanță de 12mm. Limba
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
socio-afectivă; 3) dezvoltarea limbajului, înainte și după operație, înainte și după reeducare. Comportamentul verbal a fost observat în condiții de clinică, cu ocazia spitalizării copiilor pentru intervenția chirurgicală de suturare a buzei la vârsta de 6 luni și pentru refacerea bolții vălului palatin la vârsta de 23 de luni. În afara observațiilor directe cu înregistrări pe bandă de magnetofon și analize spectrografice, subiecții au fost confruntați cu indicii de dezvoltare psiho-motorie și socio-afectivă, fișele logopedice fiind completate cu date anamnezice și examinări
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
unanimitate că primele consoane care apar sunt m, p, b și tot primele care transformă vocalele în silabe; la copilul cu despicături emisia corectă a consoanelor p, b apare numai în cursul reeducării și numai după operația de închidere a boltei și a vălului palatin. Ca și la copilul normal limbajul pasiv precede pe cel activ, dar cu o întârziere de 3-4 luni - întârziere care crește la 8 luni în cazul apariției primelor cuvinte, a primelor propoziții și a primelor legături
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
cazul apariției primelor cuvinte, a primelor propoziții și a primelor legături sintactice, dezvoltarea limbajului atingând o egalizare cu normalul în jurul vârstei de 4 ani - 4 ani și 6 luni în cazul subiecților luați în evidență logopedică în momentul operației de boltă (23 luni) și în cazurile care prezintă și despicătura buzei, cu mult înainte. După cum reiese din graficul 1, momentul intervenției chirurgicale, cum e și firesc, nu schimbă mersul dezvoltării limbajului, dar prin crearea premiselor pentru o dezvoltare fono-articulatorie corespunzătoare etapelor
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
mersul dezvoltării limbajului, dar prin crearea premiselor pentru o dezvoltare fono-articulatorie corespunzătoare etapelor, contribuie prin intermediul indicațiilor terapeutice la grăbirea procesului de normalizare. Este de fapt argumentul care ne face să opiniem că cea mai bună indicație chirurgicală de suturare a bolții și a vălului palatin este la vârsta de 23-24 de luni, indicație pe care Școala românească de stomatologie și-a însușit-o în urma verificării rezultatelor ei în practică. Despre acest factor important ca adjuvant în terapia logopedică se va vorbi
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
a”. Urmează apoi o perioadă de stagnare în creșterea vocabularului, odată cu inaccesibilitatea consoanelor oclusivo-explosive, în comunicare făcându-și loc mai mult starea de inhibiție și refuzul de a vorbi. Achiziția de noi cuvinte se reia numai după sutura chirurgicală a bolții și a vălului palatin și numai în activitatea de îndrumare și reeducare fonetică. Vocabularul înțeles crește mult mai repede decât cel folosit, mijloacele de comunicare verbală fiind înlocuite cu gesturile, mimica sau cu un anumit cod lingvistic care nu poate
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
inferioare dezvoltării motorii se remarcă în creștere după operație. Indicii ușor scăzuți în ceea ce privește dezvoltarea psihomotorie stau sub influența mai multor factori subiectivi și obiectivi. Intervenția chirurgicală care se face la 6 luni pentru buză și la 23 de luni pentru boltă, însumează un anumit număr de zile de spitalizare care frânează dezvoltarea psiho-afectivă normală. Pe de altă parte, la acești copii alimentarea este dificilă, cu repercusiuni asupra dezvoltării somatice, familia fiind nevoită să recurgă la procedee ce se abat de la principiile
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
partea anterioară a tractului vocal (Grafic 18). Ceea ce este important de semnalat, este faptul că deperdiția nasală are frecvențe valoric mai mari în despicăturile parțiale, aceasta fiind ușor atenuată în despicăturile totale prin defectele de buză, de prag narinar, de boltă, la nivelul cărora se pierde o mare cantitate de aer. În acest caz pronunția este compensată prin fenomene de nasonare, laringisare, faringisare, aducând vorbirii elemente parazitare care amplifică aspectul necomunicativ al mesajului transmis în astfel de condiții. Și din această
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
în limba cehă și rusă ar putea scoate în evidență aceeași remarcă prin ocuparea acelorași locuri în această ordine de către consoanele „l”, „t” și cu aproximație de către consoanele „g” și „z”. Similititudinile cu privire la ordinea defectării consoanelor în cazul despicăturilor de boltă și văl palatin, demonstrează anumite caracteristici larg răspândite ale limbajului universal și sugerează că toate limbile naturale existente au o origine comună (Chomsky 1967, 1968). Foneticienii gestului gurii (Gordon W. H. et.al., 1973) și-au sprijinit tezele pentru strângerea „originilor
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
latura cea mai importantă a exprimării verbale - fonetismul. PARTEA A III-A ASPECTE PSIHO-PEDAGOGICE ALE TERAPIEI COMPLEXE CONTRIBUȚII TEORETICE ȘI PRACTICE. CAPITOLUL VI STUDIUL EXPERIMENTAL AL SISTEMULUI PSIHOPEDAGOGIC DE EDUCARE ȘI REEDUCARE FONETICĂ A VORBIRII SPECIFICE DESPICĂTURILOR CONGENITALE DE BUZĂ, BOLTĂ ȘI VĂL PALATIN „Nu este suficient să constați că într-o sistemă de terapie sunt necesari „n” factori cu potențiale diferite reeducaționale ci foarte important sub raport științific este necesitatea de a pune în evidență gradul de organizare al acestor
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
tulburările de vorbire care se instalează după aceea pentru tot restul vieții dacă nu se intervine la timp, din afară, prin crearea unor condiții de reabilitare complexă. Reabilitarea complexă începe prin intervențiile chirurgicale - de suturare a dehiscențelor de buză, de boltă și văl palatin, continuate de îndrumări preliminarii cu privire la supravegherea apariției și dezvoltării fonetismului în procesul de verbalizare - terapia logopedică fiind posibilă prin lecții organizate după vârsta de 3 ani și 6 luni - 4 ani. Subiecții care formează obiectul studiului nostru
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
ca un fapt de neînlăturat, necunoscând obligația terapiei logopedice și importanța ei. Logopedului îi revine sarcina de a trezi interesul părinților pentru munca asiduă de rezolvare a defectului. Astfel, la grupa I, din 113 cazuri, 50,6% efectuează plastia de boltă între 1,6 - 3 ani, 78% au palate funcționale, 38,5% primesc instructajul logopedic preoperator, 51% conduc un tratament continuu și în 82% colaborează familia. Convergența tuturor acestor factori a determinat obținerea unor rezultate funcționale excepționale (am înglobat toate defectele
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de reușită logopedică (grafic 22). Majoritatea subiecților operați în jurul vârstei de 2 ani se plasează după reeducarea fonetică în grupa I și II, unde vorbirea primește calificativele de bine și foarte bine. Intervenția chirurgicală de închidere a vălului și a bolții palatine, este indicat să se facă în jurul vârstei de 2 ani înainte ca tipul defectuos neuromuscular în vorbire să se stabilizeze, factor ce poate modifica favorabil planul de lucru logopedic atât din punct de vedere metodologic cât și economic. Întrucât
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
se poate spune de fapt că noi realizăm în cadrul cabinetului de logopedie dispensarizarea tuturor copiilor cu despicături, urmărind prin controale din 3 în 3 luni progresele înregistrate pe etape de dezvoltare în activitatea fonoarticulatorie. Indicațiile logopedice continuă după plastia de boltă și văl palatin pentru realizarea programului de exerciții în familie, terapia organizată de reeducare fonetică fiind practic realizabilă începând de la vârsta de 4 ani. Între 4-6-7 ani se desfășoară o activitate logopedică intensivă alături de mamă, la cabinet, în lecții organizate
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
acționa în primul rând în scopul prevenirii instalării tulburărilor de vorbire precum și în cazul în care acestea există, a prevenirii agravării lor. În acest scop copiii rhinolalici trebuie luați în evidență, odată cu spitalizarea pentru plastia de buză și respectiv de boltă, când mamele primesc instrucțiuni de felul cum să stimuleze apariția corectă a elementelor prelingvistice, evitând pe cât este posibil instalarea unor acte reflexe propice defectării modului de articulare fonetică. În acest scop indicațiile prevăd: 1. Formarea și dezvoltarea respirației nasale prin
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
imagini, manevrare de jucării, să vorbească și să capete încredere și satisfacție în urma încercărilor de rostire, pentru a stimula astfel reverberația și mai ales feed-back-ul în relația audiție-fonație. Instaurarea terapiei logopedice încă din perioada prevorbitoare - de regulă înainte de plastia de boltă și văl palatin - creiază premisele dezvoltării vorbirii articulate după operație și ce este mai important legat de specificul palatolaliei, micșorează intensitatea nasonanței, reducând-o chiar până la dispariția ei totală. Tulburările care mai persistă se reeducă întocmai ca orice dislalie, prin
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
București, 1966, p. 429-435. 194. Tomescu, Margareta, Marinescu, C. „Un caz de sigmatism latero-lingual”. Revista de Stomatologie, 15, 1, București, 1968, p. 65-68. 195. Tomescu, Margareta „Particularitățile psihologice ale formării deprinderii de a vorbi corect” la copiii cu despicătură de boltă și văl palatin. Analele Universitare, București, 18, 1969, p.199-202. 196. Tomescu, Margareta „Dislalia în rhinolalie”. Rev de Pedag. Specială, 4, București, C.D.P. 1970, p. 84-113. 197. Tomescu, Margareta „Rhinolalia” în „Logopedia” - lucrare colectivă. Editura I.C.P.C.D., București, 1975, p. 547-693
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de traitement logopedique dans les divisions palatines en tenant compte des les conditions appliquées. Suomen Logopedis. Foniatrinen Yhdistys ry: n Jatkokoulutuspäivat. Joensunssa, Hesinki, 1976, p.32-45. 200. Tomescu, Margareta „Aspecte fonetice în vorbirea rhinolalică la copiii cu despicături congenitale de boltă și văl palatin”. Lingvistica aplicată în diverse domenii practicesub redacția Tatiana Slama Cazacu, București, Tipografia Universității, 1977, p. 195-200. 201. Tomescu, Margareta Aspecte psiho-pedagogice ale vorbirii rhinolalice la copiii cu despicături congenitale labio-velo-palatine, „Teză de doctorat”, 1977, Universitatea București. 202
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
și integrarea persoanelor cu handicap. 1995, p. 54. 204. Tomescu, Margareta Rhinolalia. Structură și dinamică. III. Rev. semestrială. Recuperarea și integrarea persoanelor cu handicap. Nr. 1, 1996, p. 42. 205. Tomescu, Margareta Intercomunicarea deviantă în rhinodislalia specifică malformațiilor congenitale de boltă și văl palatin. Comunicare la a X-a conferință G.R.L.A. România în „La langue et les parlants” editată de Tatiana Slama Cazacu, Editura ARVIN PRESS, București, 2003. 206. Vallancien, B., Borel-Maisonny, S., Psaume, J. Phonation et phonétique. Psysiologie et troubles
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
trebuie avut în vedere că, de fapt, "conținutul" lingvistic (și orice alt fenomen al limbajului) se particularizează diferit în funcție de planul în care se manifestă și în funcție de punctul de vedere din care îl abordăm. În definitiv, această premisă reprezintă cheia de boltă a integralismului lingvistic, iar asumarea ei constituie practic actul de naștere al lingvisticii integrale. Din punct de vedere istoric, acest gest coincide cu publicarea articolului "Determinación y entorno. Dos problemas de una lingüística del hablar" (1955), unde Eugeniu Coșeriu pune
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ajungea barba la pământ și genele la piept; deasupră-i fâlfâia, gonindu-se în roate, Cu-aripile-ostenite, un alb și-un negru corb... Subt povara acestui semn al zilelor și nopților stătea orb, însă [4] numerele de aur continuau să clipească subt bolta frunții lui, scriind misterios timpurile [s.n.]." (pp. 9-10) Mai mulți comentatori ai operei sadoveniene au remarcat faptul că portretul Magului din Creanga de aur are la bază imaginea unui (alt) "preot bătrân", care se întâlnește în Strigoii lui Mihai Eminescu
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
identifică trei tipuri de mișcare 139: mișcare de rotație în jurul Soarelui, cea de rotație în jurul axei sale, ideea pe care am întâlnit-o și la Hiketas, și modificarea înclinației în funcție de poziția față de soare. Fiecare dintre aceste explică mișcarea aparentă, a bolții cerești, existența zilelor, nopții și a anotimpurilor. Viziunea copernicană a fost preluată ca o ipoteză și acceptată inițial ca atare. Acest lucru era posibil pentru că argumentele pe care le aducea Copernic erau de natură matematică, iar matematica era considerată una
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
toracelui (planul transversal ce trece prin extremitatea anterioară a coastelor XII). Diafragmul are o suprafață de circa 250-270 cm2 și se inseră pe formațiunile osteotendi-noase ce formează circumferința aperturii toracice inferioare. Reprezintă o formațiune anatomică nepereche, având o conformație de boltă, cu diametrul transversal mai mare decât cel antero-posterior. Bolta sa se dezvoltă către cavitatea toracică și formează două cupole: una dreaptă, mai înaltă, ajungând cu vârful în dreptul spațiului intercostal IV pe linia medioclaviculară, și o cupolă stângă, de înălțime mai
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]