5,404 matches
-
care a plecat, sabia nu-l taie!". Sunt multe capete plecate în politica românească. Când le cauți pentru a le tăia, nu le găsești. Se ascund. Nu pot fi prinse.,, Cine fură azi un ou și se lasă prins...e bou!" Mai știu că ,, Cine sapă groapa altuia, departe ajunge". Așa că politicienii râvnesc cu toții la sabotarea Celuilalt. Pentru ei contează doar banii, voturile și afacerile. Prietenii și-i fac după principiul: ,,Prietenul la bani se cunoaște". Un exemplu actual: cu cât
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
este în starea cea mai deplorabilă, dările ce Divanul este silit să le perceapă pentru trebuințele armatei sunt de patru ori mai mari de ceea ce erau sub domni. Un nenorocit de țăran care drept toată avere posedă o pereche de boi și un car, plătește niște biruri ridicându-se până la 40 lei pe lună. Totalul general, stabilit la sfârșitul anului 1809, reprezintă o sumă de 30 milioane pe care Țara Românească a fost silită să le furnizeze rușilor, de la intrarea lor
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
și de la Odesa...” Ledoulx scria lui Otto, la 15 aprilie 1812: „...Printr-un ordin al d-lui general Kutuzov, Valahia Mare și Mică trebuie să furnizeze pentru ziua de 28 a lunii, 20.000 de care, fiecare cu câte patru boi și mânat de doi țărani. Cu toate observațiile ce au putut face boierii și care dovedesc ruina totală a acestei provincii, generalul en chef a persistat în cererea lui. Mi s-a spus că, cu prilejul celui de pe urmă război
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
cererea lui. Mi s-a spus că, cu prilejul celui de pe urmă război, oastea rusească, înainte de a deșerta Țara Românească, făcuse o cerere la fel, dar mult mai puțin considerabilă. De astă dată, armata va trage cu dânsa 80.000 boi și 40.000 țărani, care vor merge fără îndoială să populeze vreun colț de pustiu. Și aceasta, Domnule Ambasador, nu este tot. Generalul Kutuzov mai cere și două milioane în bani. Divanul va fi silit să pună o nouă dare pe
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
000 kile de grâu de Brăila, 80.000 kile de ovăz și 120.000 care mari de fân. La februarie 1809, adică în momentul în care erau să înceapă arăturile, se cer din Moldova 11.000 care cu 44.000 boi, spre a aduce din Rusia 54.000 cetverturi grâu. În anul 1810, Moldova era silită să cheltuiască 5.890.300 lei pentru armata și spitalele rusești, afară de transporturile ce trebuiră să le facă țăranii și de alte cheltuieli de tot
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
-i îndatorește să furnizeze 5.500.000 puduri de fân... spre a înlătura imensele pierderi ce ar rezulta din executarea ordinului sus citat, Divanul a propus ca, mai întâi, să se oprească din totalitatea recoltei, câtimea necesară pentru caii și boii întrebuințați la munca câmpului, să se predea o treime din ceea ce ar rămâne rușilor și să se păstreze rămășița pentru restul vitelor ce se vor afla în Moldova. Această propunere a fost trimisă contelui Pahlen, dar aprobarea lui este îndoielnică
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
rămășița pentru restul vitelor ce se vor afla în Moldova. Această propunere a fost trimisă contelui Pahlen, dar aprobarea lui este îndoielnică...” „... S-a terminat aici confecționarea a 80.000 potcoave, pentru a potcovi copitele de dinainte a 40.000 boi meniți să transporte prin Balcani artileria oștirii, apoi boii înșiși trebuie să servească la hrana soldaților. Toate aceste lucruri nu costă Rusia nimica. Sunt rechiziționate și alcătuiesc numai o mică parte din ceea ce românii sunt îndatorați să furnizeze... Dacă Țara
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Moldova. Această propunere a fost trimisă contelui Pahlen, dar aprobarea lui este îndoielnică...” „... S-a terminat aici confecționarea a 80.000 potcoave, pentru a potcovi copitele de dinainte a 40.000 boi meniți să transporte prin Balcani artileria oștirii, apoi boii înșiși trebuie să servească la hrana soldaților. Toate aceste lucruri nu costă Rusia nimica. Sunt rechiziționate și alcătuiesc numai o mică parte din ceea ce românii sunt îndatorați să furnizeze... Dacă Țara Românească n-ar fi închisă din toate părțile, n-
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
trebuinților crescânde... Transportul bolnavilor aduși de peste Dunăre se face cu atât mai multă greutate cu cât cea mai mare parte a oamenilor rechiziționați pentru a transporta proviziuni, pe mai multe puncte în afară de provincie, și-au pierdut în drum până și boii, și că țăranii, pe care sorții nu i-a desemnat spre acest sfârșit, n-au nutreț pentru ai lor, căci nici n-au avut vreme ca să cosească puțina iarbă ce o au. De aceea, acești nenorociți se văd cerșind pe
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
fiecare casă de țăran având cuptorul ei, dar momentul nu este oportun și s-ar cădea poate să se gândească mai mult la pericolul de a distrage o populație întreagă de la lucrul câmpului, mai ales când atâtea brațe și atâția boi sunt întrebuințați la alte corvezi și la transporturile armatei... Nu trebuie mai puțin de 60 până la 65 mii de care de lemne spre a confecționa câtimea de pesmet cerută și câți oameni oare sunt trebuitori pentru a tăia și a
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
din care cauză foametea s-a declarat în ținuturile Tecuciului și Fălciului, iar în câteva luni va bântui întreaga Moldovă, dacă nu se iau măsuri spre a menaja mai mult pe locuitor. Țăranii, mai ales acei care și-au pierdut boii, fie cărând provizii, fie prin boala epizootică care a bântuit în cursul iernii și numai în timpul din urmă și-a încetat pustiirile, fug în Transilvania. Este notoriu că sate, care cuprindeau de la 400 la 450 focuri, nu cuprind astăzi decât
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
aprovizionările necesare armatei după ce va fi trecut Dunărea. Spre acest sfârșit se adună puținul ce a rămas în câteva județe mai puțin sleite și se transportă la Dunăre, unde, din când în când, turcii izbutesc să și-l însușească. Când boii lipsesc sau, ceea ce se întâmplă des, mor sub jug, se înjugă în locul lor țărani...” (subl. a.). „... Toate scrisorile din Țara Românească concordă pentru a scrie că sinuciderile se înmulțesc printre țărani. Printre altele, doi dintr-acești nenorociți, căpetenii de sate
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Românești. Toate carele țării sunt rechiziționate spre a efectua acest transport, dar el se va face numai cu cele mai mari greutăți, căci țara nu numără astăzi mai mult de 14 până la 16 mii de care, din cauza nenumăratei mulțimi de boi, care a pierit în slujba armatei și a bolii epizootice. Autoritățile locale au expediat emisari prin ținuturi și fac toate opintelile spre a satisface cererea E. S. d. general Kiseleff, care le-a făcut răspunzătoare de neexecutarea ordinelor sale. Mai multe
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
țăranul mai suferă de greutatea ultimei campanii în Transilvania și, totuși, armata rusească a făcut în urmă o nouă cerere de 12.000 care pentru transporturi de trupe și de proviziuni. Aceasta face mai bine de 24.000 părechi de boi sustrase agriculturii, singura bogăție a țării. Am dat în depeșile mele precedente un tablou al forțelor rusești în acest Principat, dar este greu, chiar autorităților, să aibă un stat precis al acestor forțe. Comandantul de căpetenie face o cerere de
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
o patrulă militară, având în frunte un subofițer sau ofițer de grăniceri, miliție sau securitate care leau pus în vedere că în treipatru ore să se prezinte la gară. Aveau voie să-și ia o căruță cu doi căi sau boi, în care să pună un purcel, un cățel, puișori, oi, capre, îmbrăcăminte, ceva unelte și mâncare dacă mai încăpeau, plus copiii, indiferent de vârstă. Restul lucrurilor (casă, turmă de oi, vaci, recolta de pe campa a rămas de izbeliște. A fost
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
băncuță. Se prefăcea că citește o carte. Incredibil. Cât tupeu. De parcă noi toți, ceilalți, oamenii normali din blocul ăsta, n-am ști că e analfabet. Cred că nu poate nici să se semneze. Face și el un X acolo. Un bou. E-adevărat că nu l-am văzut niciodată cu berea-n mână, dar sunt convinsă că bea de stinge. Probabil că, sistematic, o omoară în bătaie pe prietena lui. Am văzut-o eu într-o zi. O fată drăguță. Săraca
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
în mișcare, acum sunt în fața lui, îl aud mai bine. Ia stai așea, Bosulică, că-i un cocalar în fața mea și trage cu urechea. Instinctiv, mă încordez, dar nu mă opresc din mers. E-n regulă, Boss, e dăcât un bou care-ascultă ceva manele, dă-l în mă-sa. Bă, are ăsta niște bidoane pă urechi, cât China, să mor io. Mare și prost. Bun, fii atent. Ce te rog io. Sun-o tu pă nevastă-ta și zi-i s-
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
întâi. Ups. Țeapă. Stau ca prostul și mă uit la copertă. Femeia dă puțin cartea la o parte și mă privește. Brusc, mă prefac că mă uit pe pereți. Jenant. Femeia se ascunde după carte și citește în continuare. Mare bou sunt. Puteam cel puțin să-i spun că e o carte mișto, că am citit-o și eu, că-mi place Murakami, nu știu, vreo lozincă de-asta. Nu ca să intru-n vorbă, ci doar ca să nu par un voyeurist
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
răspunzi tu la număru ăsta. În rest, să fii sănătos și te bag în mă-ta. (Râde tare și închide telefonul. Stau un minut. Casc o dată de mi se rup fălcile. Am dormit puțin. Sună. Răspund.) Alo, da. Băi, ce bou ești, bă, Piersic. Da, știu, frate, te rog încă o dată să mă ierți, nu știu ce am azi, dar nu prea sunt în formă. Tu ce faci? (Iar s-a blocat. Îi aud rotițele de la ceafă. Fac un zgomot de fier pe
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
știu, frate, te rog încă o dată să mă ierți, nu știu ce am azi, dar nu prea sunt în formă. Tu ce faci? (Iar s-a blocat. Îi aud rotițele de la ceafă. Fac un zgomot de fier pe fier ruginit.) Păi, bă, boule, io te-njur de mă-ta și tu ce faci? Adică mă iei la mișto sau adică cum? Băă, te-am înjurat băă, îmi bag picioarele-n morții tăi, băă. (Deja urlă.) Da, știu, o adunătură de nenorociți. Bine le
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
să se încheie odată. Când fotbaliștii de la Cioara Doicești au părăsit terenul, bătuți măr, spectatorii îi huiduiau înjurându-i frumos, fără excese, de mamă și tată. Unul a luat o piatră și a aruncat-o antrenorului advers în cap. Măi, boule, așa îți antrenezi tu echipa! își argumenta el gestul, pe un ton delicat. Poliția locală a intervenit prompt, cerându-i antrenorului oaspete să-și prezinte scuzele în fața spectatorilor pentru jocul deplorabil, sub orice critică, al echipei sale. Vă rog nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
calul, adresându-le cuvinte fără noimă”. Gheorghiță din film, a cărui interpretare lasă de dorit, țipă, tremură ca un copil, speriat de pași iluzorii. Ritualul înmormântării (mai puțin de două pagini în roman)e cel din vremuri vechi: car cu boi împodobit cu cetină, preoți, buciumași, bocitoare, „suluri de pânză pentru datina podurilor”, pomeni și altele ca acestea, de netă nuanță autohtonă, un rol activ revenind văduvei de la Tarcău, care priveghea rânduielile. Acoperirea rămășițelor lui Lipan cu un „lăvicer vrâstat negru
A şaptea artă în sprijinul abordării textului literar. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Ioana Stănescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1361]
-
cu apă adusă din râul Prut,dar nu mai țin minte că eram prea mic . Când am crescut mai mare, mi-a spus mămuța că, la nașterea mea, ar fi adus moașa, tătuța din partea mamei, M.Hondrea, cu carul cu boi în toiul nopții, pe mătușa Paraschiva, moașa din sat că pe vremea aia nu erau dispensare și doctori ca acum. Tare mult mi-ar fi plăcut, dacă s-ar fi întâmplat ca tata, să facă acum armata, iar eu să
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
de patrulare cu grupa lui au fost prinși de o subunitate nemțească și luați prizioneri apoi duși în Germania unde au lucrat la o fermă agricolă. Bunicul spunea că le dădea mâncare foarte puțină, alegeau boabele de porumb din balega boilor și le mâncau, zicea că erau foarte bune. Anii care au urmat după război au fost la fel de grei ca și înainte, promisiunile din anii de restriște făcute de conducerea guvernului nu au fost pe măsura așteptărilor nici pe departe. Partidele
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
după anotimp, carul sau sania cu boi cel mai adaptat reliefului deluros al regiunii. Fiecare transport respecta un ritual: carul sau sania erau prevăzute cu o corlată largă și înaltă, ce se umplea cu fân sau strujeni, drept hrană a boilor pentru două nopți și o zi cât dura deplasarea; deasupra urmau pături și perne pe care erau culcați copiii, picioare la picioare, câte 3-4 de-o parte și de alta, acoperiți de una-două plapume, totul legat transversal cu funii rezistente
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]