5,189 matches
-
81% (Carrión, 2006: 129). De aceea, dacă președintele "era aclamat entuziast de mulțimi" în timp ce trecea pe străzile din Lima după terminarea loviturii de stat (Cameron, 1997: 50), "vechii politicieni erau cu totul tracasați de insultele pe care le primeau în cafenelele și restaurantele din Lima" (Conaghan, 2005: 45). Într-adevăr, cei mai mulți peruvieni nu doar că au susținut închiderea congresului, dar au și acceptat interpretarea lui Fujimori cu privire la evenimentele desfășurate, pe care le considera o "revoltă populară", nu o lovitură de stat
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
dezbatere asupra realismului în teatrul Yiddish care activa în New York: Ghetoul și evreii ruși... erau împărțiți în două grupuri în chestiunea realismului în artă. Cahan ne-a luat, așa cum putea să ne ia, unul câte unul ori în grup, la cafenelele unde tema se dezbătea la fiecare masă și în teatrele unde publicul era împărțit: partida realistă fluierând o piesă romantică, și romanticii aplaudând din răsputeri și luptându-se pentru ea din când în când cu pumnii și unghiile. A fost
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
subiectivitatea burghezilor s-a unit cu cea a proletariatului într-un organism politic simbolic, care este separat prin "parcul păzit cu strictețe" de "magazinele de îmbrăcăminte pentru bărbați, de tonomatul de înghețată de la Schrafft's, de farmaciile Ligett și de cafenelele de pe strada Nassau și de pe Broadway" (346). Astfel, mai întâi Wilson pune funcționarii pe picior de egalitate cu proletariatul, identificând trăsăturile pe care le au în comun: statura mică în comparație cu cea a polițiștilor. Deci, întrucât statutul lor a fost redus
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
cea a polițiștilor. Deci, întrucât statutul lor a fost redus la nivelul proletariatului, funcționarii sunt separați de către Wilson de mediul care le este cel mai familiar: magazinele de îmbrăcăminte pentru bărbați, tonomatul de înghețată de la Schrafft's, farmaciile Ligett și cafenelele. În mod intenționat Wilson i-a făcut pe funcționari să experimenteze o nouă subiectivitate, cea a unui proletar fără loc de muncă, ce nu poate decât să viseze la un mediu cândva familiar, dar care îi este în prezent inaccesibil
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
măi dinamice (război, revoluții, dueluri, curse de cai, jocuri de pierzanie etc), cele feminine sunt statice și, de aceea, destul de monotone. Femeile au alte ocupații decât cele ale bărbaților, care urmăresc alte scopuri: banii, puterea, gloria, ambiția, jocul, știința, orgiile, cafenelele, vânătoarea. Dacă o femeie riscă să afișeze alte ambiții decât cele ce țin de familie și dragoste, ele sunt dezaprobate și judecate de întreaga societate. Orice expresie a voinței feminine autonome este considerată o amenințare. Menirea ei este de a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
devine un loc în care este posibilă o anumita egalitate între clasele sociale, loc în care servitoarea și contesă devin figurante, împărțind un anumit modus vivendi parizian. Dar egalitatea nu există decât în unele spații publice deschise: în stradă, la cafenea, în magazine. Similitudinea l o c u r i l o r frecventate caracterizează gustul de escapada al femeii din mediul obișnuit. Clotilde de Marelle, care are "des goûts canailles", plictisita de locurile elegante, se aventurează în frecventarea locurilor pentru
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
est-il pas la dernière et belle époque d'un cosmopolitisme" [Dupront, p.1468]. Flaubert va notă în Dictionnaire des idées reçues: "Exposition: sujet de délire du XIX siècle". 178 Punerea în spectacol a bulevardelor (prin decor arhitectural și defilări), a cafenelelor (prin proiectarea interiorului spre exteriorul bulevardelor), a marilor magazine (prin etalarea mărfurilor) a determinat, în mare măsură, rolul spațialității în epoca modernă. Pasajele, balcoanele, serele, ferestrele, terasele (edificii la modă) plasează interiorul în exterior, unde teatrul este totodată în săli
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de asemenea, de răspunsul nediplomatic, potrivit unui tânăr de treizeci de ani, la întrebarea febrilă a distinsului istoric de la Manchester, Constantin Brâncoveanu (da!, descendent al Brâncovenilor), atunci secretar al Casei Regale, care mă chestiona amical, pe splendida terasă a unei cafenele pariziene, asupra șanselor de a reveni monarhia la conducerea țării. L-am întrebat abrupt, fără protocol, cu acea candoare abrazivă a tinerilor: "Ce serviciu de informații vă ajută pentru asta?" Întrebarea legată de sprijinul pe care Casa Regală a României
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
la seule vraiment respectable me paraît ệtre la gourmandise!" Dintr-odată, excelenta ciocolată a căpătat alt gust! Poate producătorii locali și operatorii culturali vor colabora în acest sens, chiar dacă Iașul nu produce încă deliciosul desert. Ce spuneți de mini-galerii în cafenele, pasaje pietonale ori, și mai bine, în locurile unde stăm la coadă să ne plătim facturile? Sunt numai câteva exemple pe care creativii le-ar putea multiplica și îmbunătăți în variante atractive. În doze miniaturale, în locuri și forme neobișnuite
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
nuvelele, povestirile Își extrag substanța din același fond al comediilor și dramei. Prin schițe și momente, Caragiale „realizează o adevărată fenomenologie a societății românești, surprinsă În câteva din zonele unde acesta se lasă mai ușor definită: familia, școala, birocrația, justiția, cafeneaua, berăria, trenul etc. Tipologia dramaturgului se lărgește cu chipul bucureșteanului, cu cel al amicului, copilului rău crescut, cronicarul monden, teoreticianul aflat În veșnică disponibilitate. Se poate vorbi de o pitorească formă socio-morală, miticismul. Câteva dintre ele sunt: „D-l Goe
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
actrițe sau prezentatoare de tv). Însă poate cel mai impresionant a fost sprijinul oamenilor din oraș, care ne aplaudau, ieșeau în balcoane sau în curți și strigau «Go, girls, go!»“. Pe drum, mai povestește Alexandra, zeci de mici magazine și cafenele, deși nu erau sponsori oficiali, i-au servit cu limonadă, cafea, ciocolată, apă. În curți, la geamuri, pe uși, oamenii au pus pancarte de susținere sau panglici roz, semn că mărșăluitorii puteau intra la ei în casă, la toaletă sau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
Și acest lucru este adevărat peste tot, astfel încât un investitor francez va considera că acțiunile franceze sunt mai remuneratoare și mai puțin riscante decât acțiunile englezești în timp ce un investitor englez va crede exact contrariul! Dacă s-ar întâlni într-o cafenea (sau un pubă, discuția ar risca deci să fie destul de animată... Kilka și Weber (2000Ă au studiat predicțiile investitorilor germani și americani (studențiă asupra evoluțiilor viitoare ale acțiunilor germane și americane. Fiecare individ trebuia să dea pentru trei perechi binaționale
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
cu colaboratorii tot ce era artificial, orice sentimentalism fad și convențional. Receptiv și înțelegător, avea atâtea ferestre spre lume, încât vedeai dintr-o dată tot ce e într-însul, de asta surâd emoționați cei ce își aduc aminte de el”(Cafeneaua cu poeți și amintiri, de George Sbârcea, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1989, p, 171). Voiculescu se comporta omenos cu cei cu care discuta. După ce i-a citit poezia, i-a spus tânărului, care era George Sbârcea: „Darul poetului, mic sau mare
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
Florica Rebreanu. Addenda, note și comentarii de Niculae Gheran, Editura Minerva, București, 1984 Rotaru, Ion, Vasile Voiculescu comentat de..., Editura Recif, București, 1993 Rotaru, Ion, O istorie a literaturii române de la începuturi până în prezent,Editura Dacoromânia, București, 2006 Sbârcea, George, Cafeneaua cu poeți și amintiri, Editura Dacia, Cluj—Napoca,1989 Scrima, André, Timpul Rugului Aprins. Maestrul spiritual în tradiția răsăriteană, Editura Humanitas, București, 1996 Selejan, Ana, Literatura română în totalitarism (Anul 1954), Fundația Culturală Fronde, Sibiu, 1996 Serviciul Român de Informații
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
și, în fine, cea de-a patra condiție ar fi fost instrucția artistică care s-ar fi transformat în funcție de practicile pedagogice variate ale artiștilor profesori. Cu timpul, practica artistică a evoluat în diferite spații de exprimare, de la spațiul academic la cafenea și de la studio la lumea virtuală. La rândul ei, înțelegerea rolului artistului s-a schimbat de la artistul-analist și cel tehnologist, din primii ani ai Iluminismului, la artistul-profesor, la mijlocul secolului al XX-lea. Discuțiile actuale sunt din ce în ce mai mult informate de practica
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
puteau să spună nu, pentru că toată lumea ar fi râs de ei. Nu puteau să spună da, pentru că ei înșiși s-ar fi contrazis. Situația a durat câteva luni, se vorbea de ea în câteva ziare, la televiziuni, unde vrei, la cafenea, oriunde mergeai se vorbea despre mine, ca și cum aș fi omorât pe cineva. S.A.: Sună absolut dement! Dar care era reproșul central? De ce erai tu inamicul public nr. 1? M.I.: Nimeni n-a spus. Cred că lucrurile de bază nu erau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
de către Caterina de Medici, în secolul al XVI-lea, se pare că produsul, așa cum îl cunoaștem astăzi, a fost inventat în a doua jumătate a secolului al XVII-lea de către un bucătar italian care și-a deschis la Paris o cafenea devenită celebră, Café Procope, unde și-a lansat cu succes noul preparat și de unde acesta și-a început prodigioasa "carieră" internațională (v. Wikipedia.engl, s.v. gelato, Wikipedia.fr, s.v. crème glacée, Wikipedia.it, s.v. gelato). Dacă it. gelato ar fi
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
a deschis ușa, am văzur tabloul mare cu figura impunătoare a lui Teichert, cu mustățile sale a la Kaiser Wilhelm. În baltă, toată lumea îi spunea mustăciosul. Nefiind acasă, d-na Teichert s-a oferit să mă ducă jos la o cafenea, unde soțul ei acum pensionar juca biliard. M-a înnebunit, începu să-mi spună dânsa, cu Brăila lui, că ce bine era acolo, că așa viață n-o să mai găsească el. În fundul cafenelei, în sala de biliard, Teichert, a încremenit
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
oferit să mă ducă jos la o cafenea, unde soțul ei acum pensionar juca biliard. M-a înnebunit, începu să-mi spună dânsa, cu Brăila lui, că ce bine era acolo, că așa viață n-o să mai găsească el. În fundul cafenelei, în sala de biliard, Teichert, a încremenit cu tacul în mână, văzându-mă că vin cu soția lui după el. După ce a trecut emoția, după ce i-am spus că sunt tinerelul din baltă, Teichert și-a făcut cruce, necrezând că
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
spus autorul, care trebuie cunoscut. Are 1500 de camere, din care 1200 cu baie. Are mai multe săli de mese imense, fiecare decorată în stil diferit. Totul e public, saloanele, barurile, restaurantele, fumoarere. O mișcare perpetuă în saloanele de ceai; cafenele, saloane de recepție, sala de biliard, salonul doamnelor, care e salonul Mariei Antoaneta. Magazin de flori, fotograf, birou telefonic, birou telegrafic, trei cabinete medicale, ziare, reviste; biroul hotelului cu 1500 de cutii cu numărul camerelor. Când sosește o scrisoare, e
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
la fel de vesel, dar mai obosit, mai buhăit. DJ. Godjira, Electric Brother, DJ Vasile. Cam plicticos, uneori, cam prea de nișă pentru carnaval. Explicație (vezi Incomodă. Administratorii Pavilionului Italiei nu au dat voie să fie amplasate scaune, nici măcar niște perne. Florian. Cafenea celebră, în Piața San Marco, cu prețuri pe măsura celebrității (o cafea în jur de 10 euro, iar un ceai - pentru o persoană, cum se specifica foarte clar în meniul afișat la intrare, 20 de euroă. Transformată pe perioada carnavalului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
se specifica foarte clar în meniul afișat la intrare, 20 de euroă. Transformată pe perioada carnavalului în vitrină pentru domnii și doamnele (majoritari francezi, elvețieni și americaniă care au investit mici averi în impresionante costume de epocă Louis XIV. În cafenea, foarte teatrali, proprietarii costumelor întorși în timp, pe trotuar, turiștii puși pe pozat. Girocita. Ruta unui vaporetto în jurul orașului. Dacă te orientezi prost, riști să rămâi ore bune în vaporetto, când, de la un punct încolo, ai putea merge foarte ușor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
însă doar atât, li s-a păstrat în memorie ca un traumatism de neșters? Simplificând enorm, desigur, răspunsul se află în această atitudine a basarabenilor din Chișinău, atunci când îi abordezi pe stradă, sau în piață, sau în restaurant, sau la cafenea: "palma jandarmului român" ustură mult mai tare și mai durabil în memorie decât cizma kagebistului sovietic, dintr-un motiv pe cât de simplu pe atât de firesc: fiindcă ea vine de la "frate". Fratele nostru de peste Prut, deci. Acela care și către
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
fost mai iute de mână ca mine și a apucat să publice deja două chestii ca lumea despre ce-am trăit noi în Portocalia. Un poem în „Noua literatură“ și un reportaj în „Orizont“. Pentru ce-am văzut/auzit în fața cafenelei Brasileira ne-am împărțit tortul frățește și am fabulat puțin, fiecare pe felia lui. În schimb, când a fost vorba să trecem pe hârtie ultima seară, n-am mai împărțit nimic și am semi-delirat despre una și aceeași întâmplare pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
faptul că am cucerit un public, și un public tânăr de calitate, dacă pot să mă exprim în acest fel. Și faptul că suntem deja cunoscuți și recunoscuți în străinătate. Dar sunt și regrete: n-am reușit să deschid o cafenea, n-am reușit să deschid cinematograful, n-am reușit să fac un site de Internet corect, n-am reușit să terminăm sala, unde lipsesc în continuare mecanica de scenă și luminile realmente profesioniste. Mai sunt multe de făcut... În opinia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]