4,031 matches
-
în scutierul meu fiindcă i-a certat bufonul? OSWALD: Da, doamnă. GONERIL: Ziua și noaptea, mă jignește. -N orice ceas Zbucnește-n vreo trăznaie sau în alta, Ne scoate din răbdări. Nu mai îndur. Curtenii-i fac scandal, el cată ceartă Din orice fleac. Întors de la vînat, Nu-i voi vorbi. Spune-i că mi-este rău. De-l vei sluji mai slab că pînă-acum, Vei face bine; vina-o iau asupra-mi. OSWALD: Iată că vine, doamna, îl aud. GONERIL
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
pîndește. O, șir, fugi de-aici, I s-a dat știre unde te ascunzi; Ai bunul avantaj al nopții-acum. Vorbit-ai contra ducelui de Cornwall? Vine aici, chiar astă-seară,-n grabă, Cu el și Regan. N-ai vorbit nimic De ceartă lui cu ducele de-Albany? Gîndește-te. EDGAR: Sigur, nici un cuvînt. EDMUND: L-aud venind pe tata, iartă-mă; Mă fac că sar cu spada-asupra ta. Trage-o, fă că te aperi. Bate-te! Predă-te, vino-n fața lui! Lumină,-aici
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
mulțumesc. CORNWALL: Nu știi de ce-am venit să te vedem? REGAN: Așa-n netimp, în negrul nopții ochi! Treburi, nobile Gloucester, de mult preț, În care-avem nevoie de-al tău sfat. Tata ne-a scris, precum și sora noastră, De certuri la care-am crezut că-i potrivit Să nu răspundem de acasă. -Ai lor trimiși De-aici răspuns așteaptă. Prieten bun, Pune-ți balsam pe inimă, și da Sfat de folos în treburile noastre, Cari cer un grabnic curs. GLOUCESTER
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
om? KENT: Un croitor, șir: un tăietor de piatră sau un pictor n-ar fi putut să-l facă-așa de rău, chiar dacă n-ar fi stat mai mult de două ore la lucru. CORNWALL: Dar spune, cum ajunserăți la ceartă? OSWALD: Mojicul ast bătrîn, șir, cărui viața i-am cruțat-o pentru barba-i sura... KENT: Tu X, fecior de tîrfa, litera fără de noima! Milord, dacă-mi dați voie,-am să-l calc în picioare pe ticălosul into mortar and
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Oswald) Ciumă pe fața ta de epileptic! Zîmbești la spusa-mi, parcă-aș fi bufon? Gîsca, de te-aș avea-n cîmpia Sarum, Te-aș duce găgăind acas' spre Camelot. CORNWALL: Ce, ești nebun, bătrîne? GLOUCESTER: Cum se iscat-a ceartă? Spune, dar. KENT: Nimic pe lume nu se-urăște-atît Ca mine și-ăst borfaș. CORNWALL: De ce-l numești borfaș? Care-i e vina? KENT: Nu-mi place mutra lui. CORNWALL: Poate că nici a mea, a lui, a ei? KENT: E
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Ne pasă fiindcă Franța calcă țară, Nu ca pe rege-ajută, pe-alți pe cari, mă tem, Drepte, grele pricini îi fac să ni se-opună. EDMUND: Șir, nobil ai vorbit. REGAN: La ce,-atît cumpăt? Uniți-vă, dușmanului în contra; Aceste certuri personale și-ntre rude Nu-și au aicea loc. ALBANY: Să hotărîm Cu cei bătrîni în lupte ce vom face. EDMUND: Vă aștepta-voi chiar la voi în cort. REGAN: Sora, tu vii cu noi? GONERIL: Nu. REGAN: Mai cuvenit
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
al poeziei noastre, ce merită să fie dat ca exemplu. Fără a ține seama de realitatea evidentă, autorul cronicii neagă progresul realizat de Eugen Frunză față de poeziile sale mai vechi. Poeziile valoroase cum sunt Un om și un frate sovietic, Cearta, Pentru anii cu flori și rod, Pune-oi dorul în cărbuni, Să bați codrii ș.a. nu au parte de nici un cuvânt bun din partea colaboratorului Vieții românești, ba chiar sunt trecute sub tăcere. După ce a pregătit astfel terenul, cronicarul se năpustește
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
din viața diferitelor categorii sociale, apariția germenilor noului în cele mai diverse și mărunte aspecte se reliefează convingător în vasta frescă a transformării satului. Autorul nu s-a ferit să redea cu îndrăzneală anumite manifestări ale mentalității înapoiate a țăranilor, certurile zgomotoase între neveste, controversele înverșunate între țărani, în dialoguri dinamice și scăpărătoare, cu replici mișcătoare și vii (...). Un succes deosebit al autorului este crearea figurii eroului principal, tânărul țăran Toma Găvrilaș (...). În compoziția romanului, personalitatea lui Toma apare vie, convingătoare
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
trebui să ne luăm și noi așa ceva. Mijesc ochii, Încercînd să citesc numele firmei. E de necrezut. PÎnă acum, nici măcar nu observam cărucioarele. Iar acum nu mă pot abține să nu mă holbez la ele, chiar și În toiul unei certe cu soțul meu. Discuție. Nu ceartă. — Luke, fii atent, spun În clipa În care ne mișcăm iar. În cartea mea scrie că femeia gravidă trebuie să-și urmeze Întotdeauna instinctele. Ei bine, instinctele mele Îmi spun, cît se poate de
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
răspunde. Doamne, cine-ar fi crezut? Sora și cea mai bună prietenă a mea au găsit un subiect comun de discuție. A fost o vreme cînd am crezut că le-am pierdut pe amîndouă pentru totdeauna. Pe Jess, din cauza unei certe cumplite, În care ne-am aruncat cuvinte atît de grele că și acum mă crispez cînd Îmi amintesc. Și Suze, pentru că și-a făcut o nouă prietenă pe nume Lulu, care călărește, are patru copii și crede că e superioară
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
foarte tare pe mine ieri, cînd am făcut-o Cruella de Venetia. — Cruella de Venetia! Suze pufnește În rîs, acoperind tot blatul de la bucătărie cu fărîme de fursec. E bună asta. — Ba nu-i bună deloc! Am sfîrșit printr-o ceartă cumplită! E prezentă În viața noastră, chiar și cînd nu e de față. — Dar nu te duci la ea la control? Suze pare surprinsă. — N-am mai fost de cîteva săptămîni. Ultimele două dăți cînd am fost la clinică era
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
totul altfel cînd știi că soțul tău nu are o aventură. Un telefon nu mai e motiv de paranoia, ci doar un telefon. Un sms e doar un sms. O cină tîrzie În oraș nu e un motiv pentru o ceartă. Se pare chiar că „Fac me“ nu Înseamnă... ce am crezut eu că Înseamnă. Slavă Cerului că am sistat treaba cu detectivul, asta-i tot ce pot să spun. I-am ars chiar toate hîrtiile și toate chitanțele, ca nu
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
vrut să spună? Lucru care m-a făcut să-mi vină să arunc cu farfuria de perete și să țip la el „CÎt de idioată crezi că sînt?“. Dar... n-am făcut-o. Totul s-ar fi tranformat Într-o ceartă la cuțite, iar eu chiar nu aveam nici un chef să ne distrug seara. Și de atunci n-am mai abordat subiectul. Luke e atît de stresat că n-am avut inimă pentru asta. Și, cum zice și el, dacă nu
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
va fi, în sfârșit, ministru. Dar politică românească fără spectacole de prost gust eu încă nu am văzut! Dacă băieții ăștia ar vedea ce spun sondajele, inclusiv cel făcut public ieri, că nu pot reuși decât împreună, ar lăsa naibii certurile, s-ar pune la o masă eventual rotundă și ar reface esența Alianței, cu care (aproape) au câștigat alegerile! Ar trebui să se adune liberali și democrați, tăriceni și platformiști, cotroceni și victoriști, să îngroape securea, știrbă de altfel, a
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
activitate pentru elevi (Daniel Shapiro) E foarte dificil, chiar imposibil sa deschizi o ușa încuiata (daca nu ești foarte, foarte puternic). Dar daca ai o cheie, o pui in broasca, o întorci si ușa se deschide. Uneori când prietenii se cearta, sunt ca niște uși încuiate: nu asculta de nimeni si nu se deschid. Daca ai cheia gândurilor prietenilor tai, ii poți ajuta sa-si rezolve problemele. Din fericire, sunt chei care te ajuta sa-ti ajuți prietenii. Nu le poți
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
profesorul Constantin A. Ionescu (Caion). El urma să scrie cronica românească și pe cea franceză, indicându-i-se următoarele principii: "să arate care sunt cărțile bune de citit (în special cele franceze), iar vorbind de cele românești, să nu provoace certuri și discuții"344. Constantin A. Ionescu 345 a fost totuși ținut departe de publicație, deși Netzhammer îl considera: "ca un foarte talentat literat"; motivul era (așa cum spunea și regele Ferdinand) că "tânărul om, temerar, scrie cu o pană care pentru
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Spovedania intimă este astfel mereu dublată de confesiunea comunitară. Patosul exponențial, pe teme sociale, din poezia interbelică a lui C. se mută acum definitiv în registrul tematic național. Poetul - profet și tribun - aduce cauza românească în fața instanțelor pământene și divine, ceartă, în poemul Între Volga și Mississippi, hedonismul, inerția și nepăsarea Occidentului față de tragedia Estului, imploră grația dumnezeiască în Psalmii revelator intitulați „psalmi românești”, evocă teroarea roșie și întreține din depărtare focul vindicativ și justițiar, lansând chemări la răscoală și așteptând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
nu operează cu imaginea unui tip uman construit în birou, sau în ideal, ci cu unul văzut în natura sa fiziologică și-n perspectiva restaurării sănătății sale integrale, având caracterul unui umanism autentic. Medicina secolului înțelege, poate, cel mai bine cearta prelungită dintre vechi și nou, ca și partizanatul pentru modern, al lui Charles Perrault (1628 - 1703) în „Parallèle des Anciens et des Modernes“ și al lui Bernard Fontenelle (1657 - 1757) în „Entretiens sur la pluralité des mondes“. Este în spiritul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Hooke a prezidat timp de 22 de ani Departamentul de Experimente al Societății Regale, fiind secretar al societatii pentru cinci ani. A fost o perioadă deosebit de vie și plină de evenimente, în care lumea științei era cutremurată de controverse și certuri, despărțiri și rivalități aprige, descoperiri unice și inventii majore. În acest impresionant interval a consemnat cu grijă sute de invenții, demonstrații și experimente. Chiar dacă numele Robert Hooke este practic necunoscut publicului larg, nu poate fi contestată contribuția sa la dezvoltarea
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
vrut Freud să spună a fost că indiferent de modul în care se comportă părinții, copiii vor avea oricum nevoie să se dezică de ei la un moment dat, găsindu-le neajunsuri și vini. Mulți părinți se culpabilizează pentru numeroasele certuri și neînțelegeri cu copiii lor adolescenți, considerându-se incapabili și nepricepuți în a administra această relație. În realitate, această relație, părinte-adolescent, este prin definiție, aș spune, împovărată de fricțiuni, rebeliuni, explozii emoționale, reproșuri și învinuiri reciproce. După cum observau autorii Dicționarului
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
din Chaldeea) și să se stabilească în Canaan, Țara Făgăduită seminției sale. Avraam a fost însoțit de Lot (în ebraică, acoperitor), nepotul său, fiul lui Haran. Amândoi aveau multe turme, numai că pășunile nu le ajungeau, acesta fiind motiv de ceartă. Lot a ales să se stabilească în Sodoma, în câmpia Iordanului. Desfrânarea oamenilor din Sodoma și Gomora L-a determinat pe Dumnezeu să hotărască a distruge cetățile. Se spune în Facerea / Geneza: Zis-a Domnul: "Strigarea Sodomei și a Gomorei
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
tânăr cu care s-a căsătorit și cu care a avut un băiat. Împreună au plecat în America, unde a aflat că soțul ei era fratele ei iar soacra era de fapt mama ei. A respins, oripilată, incestul și, după certuri repetate, s-a întors în Anglia unde și-a încredințat toți banii unui avocat pentru a-i păstra în Banca Angliei, avocat cu care se va căsători. Betty sau Molly a fost și victima unor escroci care credeau că este
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
să-l îmbie, să-l incomodeze cu "atențiile" ei, i-a promis insistent că-i va poza, că va deretica prin casă. Lui Henri îi displăcea când vedea în ea prostituata care se străduia să-l recâștige. După serii de certuri, el, hotărât să rupă relația, i-a oferit bani și cadouri, ea l-a rugat s-o lase să rămână. Relațiile s-au încheiat, ea a plecat să hoinărească prin Paris și să-și câștige, cum știa și cum putea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
la a face arta scenică blamabilă. Pentru spectator, a merge la teatru înseamnă a păcătui; în ceea ce-i privește pe comedianți, care trec drept având moravuri depravate, o reprobare puternică îi copleșește; în ochii magistraților, teatrul face rău păcii cetății, certuri violente survenind frecvent la ieșirea de la spectacole. Trei alte vini, pentru a căror grabnică remediere pledează d'Aubignac, sunt enumerate pentru a explica dezinteresul publicului. Ele se referă la calitatea spectacolelor: actori, "poeme dramatice", decoruri sunt prea adesea proaste. Richelieu
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
în Cursul de Literatură dramatică, din 1809, asupra neverosimilului pe care se bazează intriga din Horace. Cum au putut cele două orașe, Alba și Roma, să-și încredințeze destinul unor campioni uniți prin legături familiale și afective atât de profunde? Cearta în jurul Cidului ilustrează această dezbatere asupra verosimilului. Scudéry mai întâi, în Observații asupra Cidului, din 1637, Chapelain apoi, în Sentimentele Academiei franceze asupra tragi-comediei Cidul, în 1638, îi reproșează lui Corneille neverosimilul piesei 22. Subiectul ei este "defectuos în partea
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]