7,719 matches
-
actorii partizani din legislative, recomandarea este de a considera toate partidele care fac parte dintr-o coaliție de guvernare ca fiind actori cu putere de veto. Justificarea pentru această metodă de identificare este dată de faptul că toate partidele din coaliție sunt necesare pentru menținerea acesteia. În cadrul aplicației mele, mă îndepărtez întru câtva de această recomandare. Actorii partizani sunt numărați în funcție de numărul de locuri deținute în consiliu, dar și de mărimea acestuia, astfel încât nu toate partidele reprezentate sunt numărate ca actori
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
județene am folosit ca proxy al influenței acestora asupra luării deciziei indicele puterii de vot Shapley-Shubik (1954). Acesta se calculează pentru corpuri legislative colective (indiferent de mărime, de la comitete la Parlamente) care sunt partidele pivotale, în jurul cărora se pot forma coaliții. În funcție de numărul partidelor incluse, de numărul de locuri al fiecărui partid și de numărul de voturi necesar pentru crearea unei majorități, indicele estimează ponderea fiecărui actor (partid) în toate coalițiile posibile și deci posibilitatea ca acesta să aibă o influență
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
Parlamente) care sunt partidele pivotale, în jurul cărora se pot forma coaliții. În funcție de numărul partidelor incluse, de numărul de locuri al fiecărui partid și de numărul de voturi necesar pentru crearea unei majorități, indicele estimează ponderea fiecărui actor (partid) în toate coalițiile posibile și deci posibilitatea ca acesta să aibă o influență majoră asupra deciziei luate. Indicele s-a dovedit util pentru că puterea de vot este un indicator mai precis decât numărul de locuri pentru capacitatea partidelor de a influența luarea deciziei
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
asupra deciziei luate. Indicele s-a dovedit util pentru că puterea de vot este un indicator mai precis decât numărul de locuri pentru capacitatea partidelor de a influența luarea deciziei. Este de asemenea un indicator relațional, care ține cont de toate coalițiile posibile, și un bun instrument pentru a cuantifica importanța diferită de la un consiliu la altul pentru partide care au același număr de locuri, dar un impact diferit în funcție de configurația celorlalți actori. Compatibilitatea generală între indicele puterii de vot și criteriile
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
singur partid ca având putere de decizie în acele situații în care un singur partid deținea majoritatea simplă în consiliu. În celelalte cazuri, actori cu putere de veto au fost considerate toate partidele și toți independenții necesari pentru formarea unei coaliții - de obicei, toți aceia cu o valoare a indicelui Shapley-Shubik de peste 0.05. Prin urmare, implicațiile majore ale acestei opțiuni metodologice sunt că, în cazul aplicației de față, numărul de actori cu putere de veto nu coincide cu numărul de
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
putere de veto din partidele mari - PD, PNL, PRM - duce la îngreunarea luării deciziei. Pe această logică, prezența PC și UDMR ca actori cu putere de veto nu duce la scăderea numărului de hotărâri adoptate, ceea ce indica fie existența unor coaliții stabile între aceste partide și unul dintre celelalte partide mari, fie că poziția acestora este similară cu aceea a unuia dintre celelalte partide. De asemenea, se observă că pentru partidele mai mici - PC, PRM și PNL (al treilea partid la
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
privind înființarea și funcționarea partidelor politice, comportamentul acestora, reguli de vot și reguli de agregare a voturilor (prin care, de exemplu, în cadrul alegerilor parlamentare, voturile cetățenilor sunt transformate în locuri în Parlament atribuite competitorilor politici), dar și reguli privind formarea coalițiilor etc. Mai mult, aceste reguli și norme funcționează în modalități specifice la nivel central și local. Însă ea depinde de caracteristici ale societății, ca numărul votanților, grupurile sociale existente, precum și de diverse alte trăsături generale. Competiția politică se desfășoară între
INTRODUCERE. In: Competenţa politică în România by Adrian Miroiu, Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1565]
-
funcționează în modalități specifice la nivel central și local. Însă ea depinde de caracteristici ale societății, ca numărul votanților, grupurile sociale existente, precum și de diverse alte trăsături generale. Competiția politică se desfășoară între actori (cel mai adesea, partide politice sau coaliții ale acestora, dar, așa cum se va argumenta pe larg în volum, poate fi vorba și despre o competiție intrapartinică), iar scopul actorilor este de a atrage cât mai multe voturi. În ce sistem instituțional are loc această competiție, care e
INTRODUCERE. In: Competenţa politică în România by Adrian Miroiu, Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1565]
-
politică în măsură să obțină aprobarea Parlamentului pentru formarea unui guvern. Guvernul poate fi atât majoritar, cât și minoritar. Așadar, o componentă importantă a competiției politice constă în analizarea raportului dintre competitorii politici în ceea ce privește capacitatea de construire a alianțelor. Formarea coalițiilor poate depinde de numărul partidelor sau de compatibilitatea ideologică dintre membri. Astfel, din punctul de vedere al dimensiunii există coaliții largi sau coaliții minimal câștigătoare, iar din punctul de vedere al ideologiei coalițiile pot fi coerente sau incoerente. Formarea coalițiilor
INTRODUCERE. In: Competenţa politică în România by Adrian Miroiu, Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1565]
-
o componentă importantă a competiției politice constă în analizarea raportului dintre competitorii politici în ceea ce privește capacitatea de construire a alianțelor. Formarea coalițiilor poate depinde de numărul partidelor sau de compatibilitatea ideologică dintre membri. Astfel, din punctul de vedere al dimensiunii există coaliții largi sau coaliții minimal câștigătoare, iar din punctul de vedere al ideologiei coalițiile pot fi coerente sau incoerente. Formarea coalițiilor nu este un proces simplu care depinde exclusiv de voința, strategiile și abilitățile actorilor politici implicați în formarea executivului. Deseori
INTRODUCERE. In: Competenţa politică în România by Adrian Miroiu, Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1565]
-
a competiției politice constă în analizarea raportului dintre competitorii politici în ceea ce privește capacitatea de construire a alianțelor. Formarea coalițiilor poate depinde de numărul partidelor sau de compatibilitatea ideologică dintre membri. Astfel, din punctul de vedere al dimensiunii există coaliții largi sau coaliții minimal câștigătoare, iar din punctul de vedere al ideologiei coalițiile pot fi coerente sau incoerente. Formarea coalițiilor nu este un proces simplu care depinde exclusiv de voința, strategiile și abilitățile actorilor politici implicați în formarea executivului. Deseori există factori exteriori
INTRODUCERE. In: Competenţa politică în România by Adrian Miroiu, Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1565]
-
în ceea ce privește capacitatea de construire a alianțelor. Formarea coalițiilor poate depinde de numărul partidelor sau de compatibilitatea ideologică dintre membri. Astfel, din punctul de vedere al dimensiunii există coaliții largi sau coaliții minimal câștigătoare, iar din punctul de vedere al ideologiei coalițiile pot fi coerente sau incoerente. Formarea coalițiilor nu este un proces simplu care depinde exclusiv de voința, strategiile și abilitățile actorilor politici implicați în formarea executivului. Deseori există factori exteriori mediului politic care pot influența modul cum vor apărea și
INTRODUCERE. In: Competenţa politică în România by Adrian Miroiu, Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1565]
-
coalițiilor poate depinde de numărul partidelor sau de compatibilitatea ideologică dintre membri. Astfel, din punctul de vedere al dimensiunii există coaliții largi sau coaliții minimal câștigătoare, iar din punctul de vedere al ideologiei coalițiile pot fi coerente sau incoerente. Formarea coalițiilor nu este un proces simplu care depinde exclusiv de voința, strategiile și abilitățile actorilor politici implicați în formarea executivului. Deseori există factori exteriori mediului politic care pot influența modul cum vor apărea și vor funcționa coalițiile. În prima parte a
INTRODUCERE. In: Competenţa politică în România by Adrian Miroiu, Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1565]
-
coerente sau incoerente. Formarea coalițiilor nu este un proces simplu care depinde exclusiv de voința, strategiile și abilitățile actorilor politici implicați în formarea executivului. Deseori există factori exteriori mediului politic care pot influența modul cum vor apărea și vor funcționa coalițiile. În prima parte a capitolului 5, Dana Irina Ioniță discută principalele concepții teoretice care analizează constrângerile ce influențează capacitatea actorilor politici de a se uni în cadrul unor coaliții de guvernare. O mare parte a constrângerilor ce afectează formarea coalițiilor derivă
INTRODUCERE. In: Competenţa politică în România by Adrian Miroiu, Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1565]
-
mediului politic care pot influența modul cum vor apărea și vor funcționa coalițiile. În prima parte a capitolului 5, Dana Irina Ioniță discută principalele concepții teoretice care analizează constrângerile ce influențează capacitatea actorilor politici de a se uni în cadrul unor coaliții de guvernare. O mare parte a constrângerilor ce afectează formarea coalițiilor derivă din regulile constituționale care guvernează funcționarea sistemului politic sau care limitează liber tatea de acțiune a unui anumit partid în ceea ce privește participarea la anumite coaliții (înainte de formarea coaliției din
INTRODUCERE. In: Competenţa politică în România by Adrian Miroiu, Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1565]
-
funcționa coalițiile. În prima parte a capitolului 5, Dana Irina Ioniță discută principalele concepții teoretice care analizează constrângerile ce influențează capacitatea actorilor politici de a se uni în cadrul unor coaliții de guvernare. O mare parte a constrângerilor ce afectează formarea coalițiilor derivă din regulile constituționale care guvernează funcționarea sistemului politic sau care limitează liber tatea de acțiune a unui anumit partid în ceea ce privește participarea la anumite coaliții (înainte de formarea coaliției din 2008, PDL avea stipulat în statut faptul că nu poate guverna
INTRODUCERE. In: Competenţa politică în România by Adrian Miroiu, Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1565]
-
se uni în cadrul unor coaliții de guvernare. O mare parte a constrângerilor ce afectează formarea coalițiilor derivă din regulile constituționale care guvernează funcționarea sistemului politic sau care limitează liber tatea de acțiune a unui anumit partid în ceea ce privește participarea la anumite coaliții (înainte de formarea coaliției din 2008, PDL avea stipulat în statut faptul că nu poate guverna alături de PSD). În a doua parte a capitolului, autoarea realizează o analiză comparativă a modelelor de formare a coalițiilor în zece state postcomuniste, inclusiv România
INTRODUCERE. In: Competenţa politică în România by Adrian Miroiu, Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1565]
-
unor coaliții de guvernare. O mare parte a constrângerilor ce afectează formarea coalițiilor derivă din regulile constituționale care guvernează funcționarea sistemului politic sau care limitează liber tatea de acțiune a unui anumit partid în ceea ce privește participarea la anumite coaliții (înainte de formarea coaliției din 2008, PDL avea stipulat în statut faptul că nu poate guverna alături de PSD). În a doua parte a capitolului, autoarea realizează o analiză comparativă a modelelor de formare a coalițiilor în zece state postcomuniste, inclusiv România, cu scopul de
INTRODUCERE. In: Competenţa politică în România by Adrian Miroiu, Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1565]
-
anumit partid în ceea ce privește participarea la anumite coaliții (înainte de formarea coaliției din 2008, PDL avea stipulat în statut faptul că nu poate guverna alături de PSD). În a doua parte a capitolului, autoarea realizează o analiză comparativă a modelelor de formare a coalițiilor în zece state postcomuniste, inclusiv România, cu scopul de a identifica măsura în care formarea guvernelor minoritare este determinată de constrângerile instituționale la care sunt supuse partidele politice în formarea coalițiilor în Europa Centrală și de Est. Autoarea pornește de la
INTRODUCERE. In: Competenţa politică în România by Adrian Miroiu, Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1565]
-
realizează o analiză comparativă a modelelor de formare a coalițiilor în zece state postcomuniste, inclusiv România, cu scopul de a identifica măsura în care formarea guvernelor minoritare este determinată de constrângerile instituționale la care sunt supuse partidele politice în formarea coalițiilor în Europa Centrală și de Est. Autoarea pornește de la perspectiva instituționalistă, care presupune existența unor constrângeri instituționale ce limitează capacitatea partidelor de a se angaja în coaliții și de a forma guverne. Posibilitatea apariției unor guverne minoritare depinde de permisivitatea
INTRODUCERE. In: Competenţa politică în România by Adrian Miroiu, Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1565]
-
este determinată de constrângerile instituționale la care sunt supuse partidele politice în formarea coalițiilor în Europa Centrală și de Est. Autoarea pornește de la perspectiva instituționalistă, care presupune existența unor constrângeri instituționale ce limitează capacitatea partidelor de a se angaja în coaliții și de a forma guverne. Posibilitatea apariției unor guverne minoritare depinde de permisivitatea condițiilor și regulilor după care funcționează sistemul politic. În competiția politică, nivelul local devine un actor din ce în ce mai important. Odată cu modificarea sistemului electoral, filialele locale și politicienii influenți
INTRODUCERE. In: Competenţa politică în România by Adrian Miroiu, Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1565]
-
partid, astfel ca partidul să obțină cât mai multe mandate de distribuit la nivel național și județean, iar pe de altă parte, concurează unii cu ceilalți pentru obținerea unuia dintre acele mandate. În ceea ce privește dimensiunea interpartinică, noul sistem încurajează formarea de coaliții electorale în vederea maximizării numărului de mandate obținute de fiecare partid. Însă formarea de coaliții electorale poate conduce la o disproporție sporită între procentul de voturi și procentul de mandate obținut de fiecare competitor electoral, în condițiile în care coalizarea conduce
Competiţia intra şi inter-partinică în alegerile parlamentare din 2008 şi 2012 din România. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1568]
-
național și județean, iar pe de altă parte, concurează unii cu ceilalți pentru obținerea unuia dintre acele mandate. În ceea ce privește dimensiunea interpartinică, noul sistem încurajează formarea de coaliții electorale în vederea maximizării numărului de mandate obținute de fiecare partid. Însă formarea de coaliții electorale poate conduce la o disproporție sporită între procentul de voturi și procentul de mandate obținut de fiecare competitor electoral, în condițiile în care coalizarea conduce la introducerea unui număr semnificativ de mandate suplimentare în Parlament, așa cum este cazul alegerilor
Competiţia intra şi inter-partinică în alegerile parlamentare din 2008 şi 2012 din România. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1568]
-
sau majoritatea voturilor în cel puțin 6 colegii de deputați și 3 de senatori. Alianțele electorale cu doi membri trebuie să obțină minim 8% din vot la nivel național, adăugându-se un procent în plus pentru fiecare membru adițional al coaliției, fără însă a depăși 10%. După identificarea partidelor și alianțelor care au depășit pragul electoral se trece la atribuirea mandatelor pe partide și alianțe, mai întâi la nivel județean și apoi la nivel național, după același mecanism ca și până în
Competiţia intra şi inter-partinică în alegerile parlamentare din 2008 şi 2012 din România. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1568]
-
afectează formarea guvernelor minoritare, la un nivel semnificativ din punct de vedere statistic. Astfel, Riker (1962), Axelrod (1970) sau De Swan (1973), plecând de la seturi de supoziții diferite privind moti vația partidelor referitoare la formarea guvernului, ofereau modele de tipul coaliției minimal câștigătoare, coaliției minimal conectate sau în alegerile parlamentare distanței minimale de politici. Problema acestor tipuri de teorii constă în faptul că setul de coaliții valabile posibile era mult prea mare pentru a putea face predicții asupra coalițiilor în diferite
Formarea guvernelor minoritare în Europa Centrală şi de Est. In: Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]