4,113 matches
-
obicei, jumările se fac din carne de porc, întrucât carnea de porc conține multă grăsime. Totuși, se pot face din orice fel de carne ce conține destule lipide. Spre exemplu, jumările se pot adesea realiza din carne de gâscă, rață, cocoș sau găină, dacă animalele sunt adulte și bine hrănite. Bine făcute, răcite, și apoi zdrobite mărunt, jumările se pot adăuga unui aluat pentru a realiza niște produse de patiserie (de obicei în formă de disc), care se coc la foc
Jumară () [Corola-website/Science/327555_a_328884]
-
la care participă și un circ ambulant. Printre cei care se plimbă pe acolo sunt și doi tâlhari păguboși și un muzicant, care s-a îndrăgostit de fata unui aruncător de cuțite fioros. Un moșneag intră în hanul „La șapte cocoși” și-i povestește lui Bobilică, un bărbat proaspăt însurat, că găina babei sale s-a îndrăgostit de cocoșul de tablă de pe acoperișul casei. Găina a căzut cloșcă după cocoșul de tablă și a făcut un ou din care a ieșit
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
păguboși și un muzicant, care s-a îndrăgostit de fata unui aruncător de cuțite fioros. Un moșneag intră în hanul „La șapte cocoși” și-i povestește lui Bobilică, un bărbat proaspăt însurat, că găina babei sale s-a îndrăgostit de cocoșul de tablă de pe acoperișul casei. Găina a căzut cloșcă după cocoșul de tablă și a făcut un ou din care a ieșit un cocoșel jumătate ou și jumătate tablă. Cocoșelul cântă, dansează și înghite cam tot ce găsește prin curte
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
aruncător de cuțite fioros. Un moșneag intră în hanul „La șapte cocoși” și-i povestește lui Bobilică, un bărbat proaspăt însurat, că găina babei sale s-a îndrăgostit de cocoșul de tablă de pe acoperișul casei. Găina a căzut cloșcă după cocoșul de tablă și a făcut un ou din care a ieșit un cocoșel jumătate ou și jumătate tablă. Cocoșelul cântă, dansează și înghite cam tot ce găsește prin curte. Auzind povestea, Bobilică cumpără un cocoș de tablă făcut de moș
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
Găina a căzut cloșcă după cocoșul de tablă și a făcut un ou din care a ieșit un cocoșel jumătate ou și jumătate tablă. Cocoșelul cântă, dansează și înghite cam tot ce găsește prin curte. Auzind povestea, Bobilică cumpără un cocoș de tablă făcut de moș. Din banii primiți moșul pune deoparte doi bănuți pentru a-i ascunde de baba sa, dar se teme că aceasta o să-i găsească pentru că nu-i pe lume o femeie mai isteață decât ea. O
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
acolo aude și ea povestea și pune un rămășag cu moșul pe o punguță cu doi bani de aur că o să găsească punguța în șapte zile oriunde ar ascunde-o moșul. Moșul agață punguța cu cei doi bani de pliscul cocoșului de tablă de pe acoperiș. În acea seară, circarul fioros îi povestește fiicei sale povestea „Punguța cu doi bani”. Fata iese pe furiș din casă și se întâlnește cu muzicantul, dar circarul îi surprinde și-l fugărește pe tânăr. O furtună
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
îi povestește fiicei sale povestea „Punguța cu doi bani”. Fata iese pe furiș din casă și se întâlnește cu muzicantul, dar circarul îi surprinde și-l fugărește pe tânăr. O furtună izbucnește în timpul nopții, iar vântul smulge punguța din pliscul cocoșului de tablă de pe acoperiș. Cocoșelul pornește după punguță, o prinde în plisc, dar, pe când se întorcea în zbor spre casă, este împușcat de tâlharii păguboși. Punguța cade pe o punte ce traverseză un râu, este găsită de muzicant. Acesta o
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
a schimbat basmul. Ea le cere banii celor doi tâlhari păguboși, muzicantului și circarului, dar banii nu se aflau la aceștia. La trecerea celor șapte zile, moșul se urcă pe casă, dar nu găsește punguța cu doi bani în pliscul cocoșului de tablă. Zâna vine și-i cere moșului punguța, dar banii nu se aflau nici la el, ci la baba care reușise să-i găsească înainte de începerea furtunii. Moșul reușește astfel să câștige rămășagul și să rămână în posesia definitivă
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
derizorii”", regizorul revenind în avanscena cinematografului românesc abia în 1975, cu "Comedie fantastică", dar fără a mai avea inspirația de la începuturile carierei. Despre filmul "Rămășagul", criticul sus-menționat apreciază că "„tot ce se poate reține din film e faptul că năzdrăvanul cocoș al lui Creangă are acum o explicație cât se poate de S.F.: e rezultatul amorului dintre o găină ortodoxă și cocoșul de tablă al giruetei de pe acoperiș; și are motorașe cu reacție sub aripi. Și e interpretat de o păpușă
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
carierei. Despre filmul "Rămășagul", criticul sus-menționat apreciază că "„tot ce se poate reține din film e faptul că năzdrăvanul cocoș al lui Creangă are acum o explicație cât se poate de S.F.: e rezultatul amorului dintre o găină ortodoxă și cocoșul de tablă al giruetei de pe acoperiș; și are motorașe cu reacție sub aripi. Și e interpretat de o păpușă iritant de simplistă și inexpresivă, dar filmată în prim-planuri insistente, ca și cum primele zece secunde n-ar fi fost de ajuns
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
cu iz de șlagăr [...] Gopo se joacă frumos, îl dotează pe zmeu cu trabuc și brichetă, zâna cea bună se plimbă cu velocipedul [...]”". Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Moșul face cocoși de tablă, dintre cei care se pun pe casele oamenilor, iar găinii babei tocmai unul dintre aceștia i-a căzut cu tronc. Consecința iubirii lor va fi - logic! - jumătate ou, jumătate tablă, care va naște un cocoș jumătate tablă. Alături de
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
comentariu: "„Moșul face cocoși de tablă, dintre cei care se pun pe casele oamenilor, iar găinii babei tocmai unul dintre aceștia i-a căzut cu tronc. Consecința iubirii lor va fi - logic! - jumătate ou, jumătate tablă, care va naște un cocoș jumătate tablă. Alături de el, doi tâlhari, o zână, un circar și câte alte personaje hazlii își vor disputa punguța cu doi bani din povestea lui Creangă. Cadrul fantastic al acestei „fantezii muzical-umoristice”, combinație dintre „Punguța cu doi bani” și „Fata
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
a născut greu un băiat pe nume Octavian, Ana este bolnavă și are permanent febră. Din cauza faptului că doctorul nu putea ajunge în acele pustietăți, soacra sa încearcă să o vindece cu leacuri băbești, dându-i să bea sânge de cocoș negru. Aproape în fiecare noapte Culi are coșmaruri în care soția sa dă copilul unei fete blonde și traversează un râu pe trunchiul unui copac, dar cade în apă. Iarna următoare se dovedește a fi foarte aspră. Domnii de la Sibiu
Ochi de urs (film) () [Corola-website/Science/327700_a_329029]
-
vânătoare din pustietatea muntelui și încearcă să dea de urma animalului. El se izolează de toată lumea și nu lasă pe nimeni să vină la el, într-o încercare de autoexorcizare. Într-una din zile, doctorul Nicu vine la vânătoare de cocoși de munte și este îndrumat de nana Floarea la cabană. El se întâlnește cu pădurarul și-i lasă acestuia la despărțire o pușcă cu lunetă. Culi stă toată noaptea în ascunzătoare și spre dimineață aude un mormăit. El țintește ursul
Ochi de urs (film) () [Corola-website/Science/327700_a_329029]
-
montană (în bazinul superior al "văii Caselor") de un deosebit interes geologic (formațiuni de blocuri de piatră carbonatice, calcaroase, marnoase, argiloase de vârstă cretacică), floristic (floarea-reginei, urechelniță, vulturică, clopoțel de munte, usturoi sălbatic), faunistic (urs, cerb, jder, râs, lup, vulpe, cocoș de munte) și peisagistic.
Moara Dracului () [Corola-website/Science/327169_a_328498]
-
de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: Mamifere protejate semnalate în arealul zonei naturale: vulpe ("Vulpes vulpes"), jderul de copac ("Martes martes") , veveriță ("Sciurus carolinensis"), șoarecele pitic ("Micromys minutus"); Păsări: șorecarul comun ("Buteo buteo"), cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), sturzul cântător ("Turdus philomelos"), mierlă ("Turdus merula"), mierla gulerată ("Turdus torquatus"), fâsă de câmp ("Anthus campestris"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), fâsă de luncă (Anthus pratensis), pitulice sfârâitoare ("Phylloscopus sibilatrix"), pitulice de munte ("Phylloscopus collybita"), cânepar
Tinovul Poiana Stampei () [Corola-website/Science/327208_a_328537]
-
pe Iván Ganchegui, care cânta la chitară și cu care după ce au descoperit că au aceleași gusturi muzicale, a închegat o formație. Amândoi erau admiratori ai formației Radio Futura dar mai ales a melodiei lor "El canto del gallo" (Cântul cocoșului), de aici venind și ideea de a denumi formația "El canto del loco". La începuturi formația mai colabora cu o vocalistă, un baterist, un basist și cu un alt chitarist care a renunțat la colaborare înaintea primului lor concert din
El Canto del Loco () [Corola-website/Science/327393_a_328722]
-
Colchicum autumnale"), margaretă ("Leucanthemum vulgare"), brustur-negru ("Symphytum cordatum"), mierea ursului ("Pulmonaria rubra"), mirodea ("Hesperis nivea"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), garofiță ("Dianthus carthusianorum"), păștiță ("Anemone nemorosa"), iarba osului ("Helianthemum nummularium"), coacăză ("Bruckenthalia spiculifolia"), brei ("Mercurialis perennis"), luntricică ("Oxytropis carpatica"), piciorul cocoșului ("Ranunculus carpaticus"), gălbinele ("Lysimachia punctata"), perișor ("Moneses uniflora"), vinariță ("Galium odoratum"), toporaș galben de munte ("Viola biflora"), aișor ("Paris quadrifolia"), ceapă de munte ("Allium victorialis"), bălușcă ("Ornithogalum umbellatum"), palma-pământului ("Gymnadenia conopsea"), păiuș (din speciile "Festuca versicolor, Festuca tenuifolia" și "Festuca
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
cu specii de: hrib ("Boletus edulis"), hrib pucios ("Boletus aereus"), ciupercă de câmp ("Agaricus arvensis"), oiță ("Russula virescens"), roșcovă de brad ("Lactarius deliciosus"), bureți-usturoi ("Lactarius piperatus") - cunoscuți și sub denumirile populare de "iuțari, lăptiucă iute, bureți lăptoși, bureți iuți", creasta cocoșului ("Ramaria botrytis"), gălbiori ("Cantharellus cibarius"), ghebe ("Armillaria mellea"), crăițe ("Amanita caesarea"), păstrav de fag ("Pleurotus ostreatus"), zbârciog țuguiat ("Morchella conica"), zbârciog galben ("Morchella esculenta") și piciorul-căprioarei ("Macrolepiota procera"). Fauna este una diversificată și bine reprezentată de o mare varietate de
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
exemplare de: urs ("Ursus arctos" - specie protejată aflată pe lista roșie a IUCN), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), jder ("Martes martes"), râs ("Lynx lynx"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes crucigera"), iepure-de-câmp ("Lepus europaeus"), veveriță ("Sciurus carolinensis"); Păsări: cocoș de munte ("Tetrao urogallus"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), corb ("Corvus corax"), ieruncă ("Tetrastes bonasia"), vânturelul roșu ("Falco tinnunculus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), șoim călător ("Falco peregrinus"), brumăriță de stâncă ("Prunella collaris"), cristel-de-câmp ("Crex crex"), stăncuță ("Corvus monedula"), porumbel gulerat ("Columba
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
Plătărești a căzut pradă jafului năvălitorilor, care au luat în robie pe egumen împreună cu hrisoavele lăcașului. „"Trei zile și trei nopți, în păduri, vii, strâmtori, sate și locuri întărite, tătarii n-au mai lăsat un fir de iarbă crescând, un cocoș cântător"”. Amploarea distrugerilor a fost mare, dar cel mai important fapt este că mănăstirea a scăpat fără a fi incendiată, așa cum a fost cazul cu mănăstirile Tânganu și Frumușani.</sup> Repararea stricăciunilor provocate mănăstirii avea să înceapă abia 25 de
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
umede, cu specii de: săgeata apei ("Sagittaria safittifolia"), piperul bălților ("Persicaria hydropiper, sin. Polygonum hydropiper"), buzdugan-de-apă ("Sparganium erectum"), ruginare ("Andromeda polifolia"), stânjenel galben de baltă ("Iris pseudacorus"), mană de apă ("Glyceria maxima"), iarba broaștelor ("Hydrocharis morsus-ranae"), plutică ("Nymphoides peltata"), piciorul cocoșului ("Ranunculus repens"), cașul popii ("Malva vulgaris"), obsigă ("Bromus ramosus"), troscot ("Polygonum aviculare") sau piciorul caprei ("Aegopodium podagraria"). Aria naturală adăpostește și asigură condiții de viețuire mai multor specii faunistice (mamifere, amfibieni, pești, insecte) enumerate în anexa a II-a Directivei
Lunca Inferioară a Crișului Repede () [Corola-website/Science/330256_a_331585]
-
în tricoul galben-roșu și marcând un gol. Puternicul fundaș central a părăsit clubul Goztepe în 2002, ajungând în curtea celor de la Denizlispor. A evoluat timp de un sezon și jumătate pentru echipa din Denizli, reușind 44 de apariții în tricoul "cocoșilor" și marcând 2 goluri. A fost remarcat de către Fenerbahce Istanbul, echipa la care a ajuns în 2003. La Fenerbahce, Șervet a jucat timp de două sezoane, bifând 57 de apariții și marcând 4 goluri. A câștigat două titluri de campion
Servet Çetin () [Corola-website/Science/330284_a_331613]
-
și arbusti); printre care: anin ("Alnus glutinosa"), mesteacăn pufos ("Betula pubescens"), salcie aurită ("Salix aurita") și merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), crușin ("Frangula alnus"). Vegetația ierboasă are în componență specii de: pufuliță ("Epilobium hursutum"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), răchitan ("Lythrum salicaria"), piciorul cocoșului ("Ranunculus repens"), limbariță ("Alisma plantago-aquatica"), calcea calului ("Caltha laeta"), trifoi de baltă ("Menyanthes trifoliata"), sclipeți ("Potentilla erecta", specie cunoscută în alte zone ale țării sub denumirea populară de "coada racului"), sânzâiene (din specia "Galium uliginosum"), pipirig de munte ("Juncus alpinoarticulatus
Mlaca Tătarilor () [Corola-website/Science/330327_a_331656]
-
vegetează plante cu specii de: angelică ("Angelica archangelica"), pelin ("Artemisia absinthium L."), slăbănog ("Impatiens noli-tangere"), mierea-ursului ("Pulmonaria rubra"), clopoței ("Campanula sibirica"), laptele-cucului ("Euphorbia seguieriana"), ghizdei de sărătură ("Lotus tenuis"), jaleș ("Salvia nemorosa"), nalbă mare ("Althaea officinalis"), luminiță ("Oenothera biennis"), piciorul cocoșului ("Ranunculus repens L."), untișor ("Ranunculus ficaria"), dragavei ("Rumex sanguineus"), spinul cerbului ("Rhamnus cathartica"), turița mare ("Agrimonia eupatoria"), crețușcă ("Filipendula ulmaria"), coada vacii ("Verbascum blattaria") sau trestie de câmp ("Calamagrostis pseudophragmites"). Fauna este constituită din mamifere cu specii de: mistreț ("Sus
Lunca Buzăului () [Corola-website/Science/330360_a_331689]