605,622 matches
-
și a afectat echilibrul existent în regimul devălmășiei absolute. În regimul devălmășiei absolute avem de a face cu dreptul de uz asupra bunurilor, dar nu și cu drepturile de proprietate individuale transmisibile. Pe măsură ce devine posibilă tranzacția cu terenuri, sub influența Codului civil, drepturile se individualizează și devin transferabile. De asemenea, apar probleme în ceea ce privește puterea tatălui de a urgisi. Acest procedeu, prin care tatăl putea să decidă neînzestrarea unuia dintre copii, nu era recunoscut juridic și apăreau conflicte odată ce persoana urgisită se
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
rilor obștii putea fi exercitat doar de către cei recunoscuți ca fiind parte a obștii. Această regulă a apartenenței la obște a fost considerată o regulă în uz pentru foarte mult timp, intrând în contradicție cu regulile formale adoptate prin diferite coduri, cum ar fi cel silvic și cel civil. Interzicerea accesului la beneficiile comune a celor din afara obștii avea scopul de a limita posibila suprapopulare, care ducea la supraexploatarea resurselor comune. În spațiul românesc, nivelul demografic era redus, iar supraexploatarea, în
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
specifică devălmășiei absolute. Pădurea putea fi exploatată de oricare dintre membrii acceptați de comunitate, în funcție de puterile și nevoile pe care le avea. Odată cu apariția reglementărilor de la nivelul constituțional, dreptul de exploatare a pădurilor se extinde și la nebăștinași. Sub protecția Codului civil, aceștia pot să cumpere terenuri și drepturi de exploatare a bunurilor comune alături de băștinași. După ce cumpărau drepturile, nebăștinașii treceau la exploatarea pădurii în concordanță cu principiile devălmășiei absolute. Exploatarea după putere și nevoi devine astfel un principiu care duce
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
devine astfel un principiu care duce la inegalizarea drepturilor. Puterile acaparatorilor erau direct proporționale cu capacitatea de a folosi tehnici avansate de tăiere a pădurii, iar nevoile erau direct proporționale cu nevoile pieței libere (Stahl, 1998, vol. II, pp. 189-190). Codul civil a introdus libertatea contractelor de vânzare-cumpărare prin care oricine putea achiziționa orice teren și orice drept oriunde, fără a exista condiționarea apartenenței la un anumit grup. Aceste prevederi intrau în contradicție cu regulile operaționale pe care țăranii le-au
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
schimbările puteau fi cunoscute și agreate de fiecare dintre beneficiarii reprezentați la nivelul alegerii colective. Noile reguli constituționale nu mai aveau acordul celor care interacționau la nivel operațional, ci erau impuse din exterior de către agenții de impunere ai statului. Pe lângă Codul civil, la nivel constituțional s-a adoptat și Codul silvic, care permitea ieșirea din indiviziune și posibilitatea de vânzare a drepturilor. Prin Codul silvic se stabilea mărimea dreptului de proprietate deținut și se înființa registrul de drepturi, care stipula cantitatea
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
beneficiarii reprezentați la nivelul alegerii colective. Noile reguli constituționale nu mai aveau acordul celor care interacționau la nivel operațional, ci erau impuse din exterior de către agenții de impunere ai statului. Pe lângă Codul civil, la nivel constituțional s-a adoptat și Codul silvic, care permitea ieșirea din indiviziune și posibilitatea de vânzare a drepturilor. Prin Codul silvic se stabilea mărimea dreptului de proprietate deținut și se înființa registrul de drepturi, care stipula cantitatea de drepturi deținute de fiecare persoană și obligativitatea înscri
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
care interacționau la nivel operațional, ci erau impuse din exterior de către agenții de impunere ai statului. Pe lângă Codul civil, la nivel constituțional s-a adoptat și Codul silvic, care permitea ieșirea din indiviziune și posibilitatea de vânzare a drepturilor. Prin Codul silvic se stabilea mărimea dreptului de proprietate deținut și se înființa registrul de drepturi, care stipula cantitatea de drepturi deținute de fiecare persoană și obligativitatea înscri erii în registru a oricărei tranzacții care avea ca obiect aceste drepturi (Stahl, 1998
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
Modelul de votare a evoluat de la votul egal (cu unanimitate), în condițiile în care drepturile de exploatare erau egale conform principiului devălmășiei absolute , la cel cenzitar, în care voturile erau inegale, odată ce diferențierea averilor și împărțirea drepturilor deveneau posibile prin intermediul Codului silvic și al celui civil (Stahl, 1998, vol. II, p. 41). Astfel, cei care dețineau mai multe drepturi aveau mai multe voturi, proporțional cu averea. Modalitățile de decizie în cadrul obștii au o importanță extrem de mare, deoarece obștea avea drept de
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
ale fiecărui membru al obștii, ci în funcție de nevoile comerciale ale pieței. Folosirea bunurilor comune ca surse de venit duce la supraexploatarea acestora. Exploatatorii bunurilor comune apelează atât la regulile de la nivel constituțional, cât și la cele de la nivelul operațional. Prevederile Codului civil sunt folosite pentru a cumpăra drepturi de exploatare, iar regulile obștii sunt utilizate pentru operațiunile de exploatare. După ce achiziționează drepturi de exploatare, utilizatorii apelează la sistemul devălmaș după putere și nevoi. După cum am văzut, în această fază de dezvoltare
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
din regimul proprietății devălmașe. Tragedia bunurilor comune derivă din strategiile comportamentale adoptate de apropriatorii de bunuri din sistemul de resurse comune. Odată ce obțin drepturi de exploatare asupra sistemului de resurse și au posibilitatea de a deveni proprietari de terenuri în conformitate cu Codul civil, acaparatorii trec la exploatarea în scop comercial a sistemului de resurse. Inegalizarea averilor și posibilitatea folosirii unor tehnici avansate de exploatare fac ca vechiul principiu al exploatării bunurilor după puteri și nevoi să devină o problemă în ceea ce privește menținerea egalității
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
cel al alegerii colective pentru a urmări interesele individuale ale acaparatorilor. De asemenea, disoluția devălmășiei absolute a fost cauzată și de regulile prezente la nivelul constituțional, și anume de recunoașterea drepturilor de proprietate individuală izvorâte din contractele de vânzare cumpărare. Codul civil permitea ieșirea din indiviziune și posibilitatea tranzacționării fără restricții a terenurilor. Regulile constituționale au schimbat modul devălmaș de exploatare a resurselor prin introducerea posibilității creșterii numărului de apropriatori de resurse. Creșterea numărului de apropriatori se datorează posibilității tranzacționării drepturilor
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
începe să reprezinte o sursă de venit. Un rol important în degradarea sistemului de resurse revine acaparatorilor locali și marilor exploatări forestiere. Degradarea sistemului de resurse a fost posibilă odată ce la nivel constituțional s-a permis individualizarea și tranzacționarea drepturilor. Codul civil a protejat acaparatorii și a contribuit decisiv la desființarea regimului devălmășiei absolute. Din analiza efectuată asupra modului de organizare și funcționare a sistemului de resurse comune specific satelor devălmașe românești putem observa că nu toate tipurile de reguli enunțate
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
loc atât de cast 104 Vă invităm să vizitați site-ul Editurii Junimea, la adresa www.editurajunimea.ro, unde puteți comanda oricare din titlurile noastre, beneficiind de reduceri. Tehnoredactare: Florentina Vrăbiuță Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Strada Pictorului nr. 14 (Ateneul Tătărași), cod 700320, Iași, tel./fax. 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com www.editurajunimea.ro 1
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
Stahl (1998, vol. I, p. 150) pune acest lucru în legătură cu creșterea demografică a satelor și creșterea valorii economice a pădurilor, care încep să fie vândute pe piața națională și/sau exportate. Ultimii codri devălmași sunt împărțiți în 1910, odată cu introducerea Codului silvic și cu începerea exploatărilor forestiere moderne. Tot în această perioadă a apărut conflictul între operația de acordare a teritoriilor sătești și dreptul anterior al oricărui vrâncean de liberă folosire a pădurii și de trecere peste orice teren vrâncean. Mărturia
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
Performanța lor a variat de la caz la caz, în funcție de conjuncturi particulare. Secțiunea va nota pe scurt trei evoluții generale importante care au avut loc în perioada dintre sfârșitul secolului al XIX-lea și colectivizare. Toate trei sunt generate de introducerea Codului silvic din 1881 și a celui din 1910. Încercările de a obține un statut de exceptare de la prevederile primului cod nu au avut succes (Chirilă, 2005, p. 100). 4.6.1. Externalizarea exploatării industriale a resursei Faza cea mai avansată
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
care au avut loc în perioada dintre sfârșitul secolului al XIX-lea și colectivizare. Toate trei sunt generate de introducerea Codului silvic din 1881 și a celui din 1910. Încercările de a obține un statut de exceptare de la prevederile primului cod nu au avut succes (Chirilă, 2005, p. 100). 4.6.1. Externalizarea exploatării industriale a resursei Faza cea mai avansată a integrării economice a obștii vechi în piețele interne românești a fost constituită nu în momentul integrării pe piața de
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
directă a resursei de către membri a devenit foarte important (Vasile, 2007a). Anticipând șapte decade, menționez aici doar că exploatarea de astăzi este industrială, fără drept de exploatare directă, dar în regia proprie a obștilor. 4.6.3. Legalizarea obștilor prin Codul silvic din 1910 O a treia evoluție importantă este că, prin Codul silvic din 1910, obștile capătă personalitate juridică sub formă de organizație economică. Sub acest statut, ele își continuă existența până în anul 1950. Legalizarea obștilor ca persoane juridice a
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
șapte decade, menționez aici doar că exploatarea de astăzi este industrială, fără drept de exploatare directă, dar în regia proprie a obștilor. 4.6.3. Legalizarea obștilor prin Codul silvic din 1910 O a treia evoluție importantă este că, prin Codul silvic din 1910, obștile capătă personalitate juridică sub formă de organizație economică. Sub acest statut, ele își continuă existența până în anul 1950. Legalizarea obștilor ca persoane juridice a avut trei efecte importante care trebuie amintite: (a) a formalizat integrarea economică
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
Mai exact, nivelul confederativ al Vrancei poate fi considerat ca dizolvat începând cu a doua jumătate a secolului al XIX lea. După aceasta, aranjamentul a continuat să existe doar la nivelul unităților sale componente - obștile individuale. În cadrul lor, după reglementarea Codului silvic, structura de conducere a fost formată din noua funcție de președinte al obștii (care a formalizat un rol preexistent), secondat de doi pădurari. 4.7. Colectivizarea Atenția se va concentra în continuare pe ultimul nivel al rezilienței, și anume nivelul
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
parte a schimburilor comerciale din zilele noastre. Prin intermediul lui sunt reglementate aspecte legate de producŃia de marfuri și circulaŃia de marfuri (vânzarea și cumpărarea). ImportanŃa contractului de vânzare — cumpărare comercială este recunoscută prin aceea că face obiectul unor reglementări speciale. Codul Comercial cuprinde doar anumite norme juridice prin care se reglementează aspectele specifice unei vânzări — cumpărări comerciale. Acestea se referă doar la preŃul vânzării, la transferul dreptului de proprietate și al riscurilor, la consecinŃele nerespectării obligaŃiilor etc. așa cum reiese din articolele
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]
-
aspectele specifice unei vânzări — cumpărări comerciale. Acestea se referă doar la preŃul vânzării, la transferul dreptului de proprietate și al riscurilor, la consecinŃele nerespectării obligaŃiilor etc. așa cum reiese din articolele 60-73. Adevărată detaliere cu reguli generale o regăsim în reglementările Codului Civil în articolele 1294—1404 care acoperă întreaga paletă prin reglementările vânzării — cumpărării din Cartea a III — a Titlul V „Despre vinderi”. Pornind de la aceste aspecte am văzut necesară cuprinderea și detalierea elementelor care alcătuiesc contractul de vânzare — cumpărare comercială
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]
-
importanŃa contractului de vânzare — cumpărare comercială. CAPITOLUL I NoŃiunea și caracterele juridice ale contractului de vânzare — cumpărare comercială I.1. NoŃiunea Pentru a da o definiŃie contractului de vânzare cumpărare trebuie pornit de la prevederile despre el care să găsesc în Codul Comercial și în Codul Civil. Nu avem o de finiŃie stricto sensu în nici unul din cele două coduri și nici reglementări speciale cu privire la condiŃiile de valabilitate ale acestui tip de contract. Ca urmare sunt avute în vedere doar aspectele particulare
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]
-
cumpărare comercială. CAPITOLUL I NoŃiunea și caracterele juridice ale contractului de vânzare — cumpărare comercială I.1. NoŃiunea Pentru a da o definiŃie contractului de vânzare cumpărare trebuie pornit de la prevederile despre el care să găsesc în Codul Comercial și în Codul Civil. Nu avem o de finiŃie stricto sensu în nici unul din cele două coduri și nici reglementări speciale cu privire la condiŃiile de valabilitate ale acestui tip de contract. Ca urmare sunt avute în vedere doar aspectele particulare din dreptul comercial. Conform
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]
-
I.1. NoŃiunea Pentru a da o definiŃie contractului de vânzare cumpărare trebuie pornit de la prevederile despre el care să găsesc în Codul Comercial și în Codul Civil. Nu avem o de finiŃie stricto sensu în nici unul din cele două coduri și nici reglementări speciale cu privire la condiŃiile de valabilitate ale acestui tip de contract. Ca urmare sunt avute în vedere doar aspectele particulare din dreptul comercial. Conform art. 1 din Codul Comercial care prevede că vom aplica contractului de vânzare — cumpărare
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]
-
o de finiŃie stricto sensu în nici unul din cele două coduri și nici reglementări speciale cu privire la condiŃiile de valabilitate ale acestui tip de contract. Ca urmare sunt avute în vedere doar aspectele particulare din dreptul comercial. Conform art. 1 din Codul Comercial care prevede că vom aplica contractului de vânzare — cumpărare comercială regulile din articolele 1294 — 1404 referitoare la contractul de vânzare cumpărare existente în Codul Civil. DefiniŃia contractului de vânzare — cumpărare poate reieși deci din articolul 1294 al Codului Civil
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]