4,181 matches
-
sens decât verbul de modalitate "akar"): "Mindjárt esni kezd" „Acuși începe să plouă”, "Hát sohasem akar már kitavaszodni?" „Nu mai vine primăvara odată?” Aceste verbe sunt asemănătoare cu verbele copulative. Se asociază cu părți de vorbire nominale, care formal sunt complementele lor. Calitatea lor de verbe funcționale se verifică prin posibilitatea echivalării sintagmei din care fac parte cu un verb: "levelezést folytat „a întreține o corespondență” = "levelez" „corespondează”, "beszédet tart „a ține un discurs” = "beszél" „a vorbi”, "javítást végez" „a efectua
Cuvintele funcționale în limba maghiară () [Corola-website/Science/316259_a_317588]
-
cu această funcție: "Szeretnék gazdag lenni" „Aș vrea să fiu bogat(ă)”, "Beteg lévén, nem tudott elmenni" „Fiind bolnav(ă), n-a putut pleca”. Postpozițiile sunt cuvinte funcționale care constituie unul din mijloacele de exprimare a părților de propoziție corespunzătoare complementelor indirecte și circumstanțiale din gramaticile limbii române. Ele corespund în general prepozițiilor și locuțiunilor prepoziționale din română. Majoritatea postpozițiilor se construiesc cu elementul nominal (substantiv, numeral, pronume) la nominativ, dar unele cer o anumită desinență cazuală. Principalele postpoziții sunt: Observații
Cuvintele funcționale în limba maghiară () [Corola-website/Science/316259_a_317588]
-
lexical deplin, ci joacă rolul postpozițiilor din care provin, formând atribute din substantivul după care stau: "a fa alatti pad" „banca de sub copac”, "a város körüli síkság" „câmpia din jurul orașului”, "a ház mögötti kert" „grădina din spatele casei”. În limba maghiară, complementele verbului se exprimă mai totdeauna cu ajutorul desinențelor cazuale, altor sufixe formatoare de complemente și postpozițiilor. Există un singur cuvânt care poate fi considerat prepoziție, "mint" „ca, în calitate de”, folosit și ca conjuncție în contrucțiile comparative, cu sensul „ca, decât”. Complementul cu
Cuvintele funcționale în limba maghiară () [Corola-website/Science/316259_a_317588]
-
după care stau: "a fa alatti pad" „banca de sub copac”, "a város körüli síkság" „câmpia din jurul orașului”, "a ház mögötti kert" „grădina din spatele casei”. În limba maghiară, complementele verbului se exprimă mai totdeauna cu ajutorul desinențelor cazuale, altor sufixe formatoare de complemente și postpozițiilor. Există un singur cuvânt care poate fi considerat prepoziție, "mint" „ca, în calitate de”, folosit și ca conjuncție în contrucțiile comparative, cu sensul „ca, decât”. Complementul cu prepoziția "mint" este sinonimul sintactic al substantivului la cazul formativ: "Mint mérnök dolgozik
Cuvintele funcționale în limba maghiară () [Corola-website/Science/316259_a_317588]
-
maghiară, complementele verbului se exprimă mai totdeauna cu ajutorul desinențelor cazuale, altor sufixe formatoare de complemente și postpozițiilor. Există un singur cuvânt care poate fi considerat prepoziție, "mint" „ca, în calitate de”, folosit și ca conjuncție în contrucțiile comparative, cu sensul „ca, decât”. Complementul cu prepoziția "mint" este sinonimul sintactic al substantivului la cazul formativ: "Mint mérnök dolgozik" = "Mérnökként dolgozik" „Lucrează ca inginer”. Verbele maghiare sunt deseori prevăzute cu prefixe având o natură deosebită de cea pe care o au în română. Pe de
Cuvintele funcționale în limba maghiară () [Corola-website/Science/316259_a_317588]
-
Pe de o parte au și rol gramatical pe lângă cel lexical, pe de altă parte trebuie separate de verb în unele cazuri, chiar ajungând uneori după acesta. Majoritatea prefixelor verbale provin din adverbe, iar unele din substantive cu funcția unor complemente corespunzătoare complementelor circumstanțiale din gramaticile românești. Principalele prefixe verbale sunt: Observații: În general, prefixul verbal ajunge după predicat atunci când un alt element al propoziției este accentuat mai puternic decât predicatul: "Péter kimegy a szobából" „Péter iese din cameră” (niciun element
Cuvintele funcționale în limba maghiară () [Corola-website/Science/316259_a_317588]
-
o parte au și rol gramatical pe lângă cel lexical, pe de altă parte trebuie separate de verb în unele cazuri, chiar ajungând uneori după acesta. Majoritatea prefixelor verbale provin din adverbe, iar unele din substantive cu funcția unor complemente corespunzătoare complementelor circumstanțiale din gramaticile românești. Principalele prefixe verbale sunt: Observații: În general, prefixul verbal ajunge după predicat atunci când un alt element al propoziției este accentuat mai puternic decât predicatul: "Péter kimegy a szobából" „Péter iese din cameră” (niciun element nu este
Cuvintele funcționale în limba maghiară () [Corola-website/Science/316259_a_317588]
-
predicate nu necesită să fie puse în relație cu un subiect, deci acesta este ∅: "Alkonyodik" „Se înserează”, "Fagy" „E ger”, "Havazik" „Ninge”. Predicatul se acordă în număr și persoană cu subiectul. Această parte de propoziție corespunde în gramaticile limbii române complementului direct, fiind totdeauna la acuzativ. Ca formă, obiectul este de cele mai multe ori marcat, adică este prevăzut cu desinența de acuzativ, "-t" (vezi exemplele de mai sus, în afară de cel exprimat prin infinitiv). Obiectul poate fi și nemarcat, în mod facultativ, în
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
infinitiv). Obiectul poate fi și nemarcat, în mod facultativ, în următoarele situații: Obiectul exprimat prin infinitiv este totdeauna nemarcat. 1. Din punctul de vedere al determinării: 2. Din punct de vedere semantic se poate vorbi de: Denumim aici cu termenul „complemente” clasa numită în gramaticile limbii maghiare "határozók", care cuprinde toate tipurile de complemente ce corespund în gramaticile limbii române complementului indirect și complementelor circumstanțiale. Unele dintre complementele circumstanțiale sunt prezente ca atare și în gramaticile limbii române, altele nu. Dăm
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
exprimat prin infinitiv este totdeauna nemarcat. 1. Din punctul de vedere al determinării: 2. Din punct de vedere semantic se poate vorbi de: Denumim aici cu termenul „complemente” clasa numită în gramaticile limbii maghiare "határozók", care cuprinde toate tipurile de complemente ce corespund în gramaticile limbii române complementului indirect și complementelor circumstanțiale. Unele dintre complementele circumstanțiale sunt prezente ca atare și în gramaticile limbii române, altele nu. Dăm numai definițiile celor din urmă. Acest complement răspunde la una din întrebările "hol
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
Din punctul de vedere al determinării: 2. Din punct de vedere semantic se poate vorbi de: Denumim aici cu termenul „complemente” clasa numită în gramaticile limbii maghiare "határozók", care cuprinde toate tipurile de complemente ce corespund în gramaticile limbii române complementului indirect și complementelor circumstanțiale. Unele dintre complementele circumstanțiale sunt prezente ca atare și în gramaticile limbii române, altele nu. Dăm numai definițiile celor din urmă. Acest complement răspunde la una din întrebările "hol?" „unde?”, "honnan?" „de unde?”, "merről?" „din ce direcție
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
vedere al determinării: 2. Din punct de vedere semantic se poate vorbi de: Denumim aici cu termenul „complemente” clasa numită în gramaticile limbii maghiare "határozók", care cuprinde toate tipurile de complemente ce corespund în gramaticile limbii române complementului indirect și complementelor circumstanțiale. Unele dintre complementele circumstanțiale sunt prezente ca atare și în gramaticile limbii române, altele nu. Dăm numai definițiile celor din urmă. Acest complement răspunde la una din întrebările "hol?" „unde?”, "honnan?" „de unde?”, "merről?" „din ce direcție”, "hová?" „încotro?”, "merre
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
Din punct de vedere semantic se poate vorbi de: Denumim aici cu termenul „complemente” clasa numită în gramaticile limbii maghiare "határozók", care cuprinde toate tipurile de complemente ce corespund în gramaticile limbii române complementului indirect și complementelor circumstanțiale. Unele dintre complementele circumstanțiale sunt prezente ca atare și în gramaticile limbii române, altele nu. Dăm numai definițiile celor din urmă. Acest complement răspunde la una din întrebările "hol?" „unde?”, "honnan?" „de unde?”, "merről?" „din ce direcție”, "hová?" „încotro?”, "merre?" „în ce direcție?”, "meddig
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
határozók", care cuprinde toate tipurile de complemente ce corespund în gramaticile limbii române complementului indirect și complementelor circumstanțiale. Unele dintre complementele circumstanțiale sunt prezente ca atare și în gramaticile limbii române, altele nu. Dăm numai definițiile celor din urmă. Acest complement răspunde la una din întrebările "hol?" „unde?”, "honnan?" „de unde?”, "merről?" „din ce direcție”, "hová?" „încotro?”, "merre?" „în ce direcție?”, "meddig?" „până unde?”, și poate avea ca termen regent: Complementul de loc poate fi exprimat prin: Întrebări: "mikor?" „când?”, "mióta?" „de când
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
limbii române, altele nu. Dăm numai definițiile celor din urmă. Acest complement răspunde la una din întrebările "hol?" „unde?”, "honnan?" „de unde?”, "merről?" „din ce direcție”, "hová?" „încotro?”, "merre?" „în ce direcție?”, "meddig?" „până unde?”, și poate avea ca termen regent: Complementul de loc poate fi exprimat prin: Întrebări: "mikor?" „când?”, "mióta?" „de când?”, "mikortól (fogva)?" „începând de când?”, "mikorra?" „pe când?”, "meddig?" „până când?”. Termen regent: verb sau o formă nominală a verbului. Mijloace de exprimare: Acest complement, neluat în seamă de gramaticile românești, exprimă
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
unde?”, și poate avea ca termen regent: Complementul de loc poate fi exprimat prin: Întrebări: "mikor?" „când?”, "mióta?" „de când?”, "mikortól (fogva)?" „începând de când?”, "mikorra?" „pe când?”, "meddig?" „până când?”. Termen regent: verb sau o formă nominală a verbului. Mijloace de exprimare: Acest complement, neluat în seamă de gramaticile românești, exprimă frecvența, repetarea în timp a acțiunii sau întâmplării exprimate de verbul sau forma nominală a verbului căruia i se subordonează. Întrebări: "hányszor?" „de câte ori?” sau "hányadszor?" „a câta oară?”. Mijloace de exprimare: Acest complement
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
complement, neluat în seamă de gramaticile românești, exprimă frecvența, repetarea în timp a acțiunii sau întâmplării exprimate de verbul sau forma nominală a verbului căruia i se subordonează. Întrebări: "hányszor?" „de câte ori?” sau "hányadszor?" „a câta oară?”. Mijloace de exprimare: Acest complement exprimă starea în care se află persoana sau lucrul denumit de subiect, de obiect sau de altă parte de propoziție în timpul acțiunii, întâmplării sau existenței exprimate de verbul căruia i se subordonează. Corespunde parțial cu elementul predicativ suplimentar din gramaticile
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
persoana sau lucrul denumit de subiect, de obiect sau de altă parte de propoziție în timpul acțiunii, întâmplării sau existenței exprimate de verbul căruia i se subordonează. Corespunde parțial cu elementul predicativ suplimentar din gramaticile limbii române. Mijloace de exprimare: Acest complement exprimă starea, persoana sau lucrul care se află la originea persoanei sau lucrului denumit de subiect. Întrebări: "kiből?" „din cine?”, "miből?" „din ce?”, "kitől?" „de la cine?”, "mitől?" „de la ce?”, "kiről?" „de la cine?”, "miről?" „de la ce?”. Termeni regenți: verb sau formă
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
află la originea persoanei sau lucrului denumit de subiect. Întrebări: "kiből?" „din cine?”, "miből?" „din ce?”, "kitől?" „de la cine?”, "mitől?" „de la ce?”, "kiről?" „de la cine?”, "miről?" „de la ce?”. Termeni regenți: verb sau formă nominală a verbului. Mijloace de exprimare: Acest complement exprimă ce sau cum devine o persoană sau un lucru denumite de subiect, de obiect etc., ca rezultat al acțiunii sau întâmplării exprimate de verbul căruia i se subordonează. Întrebări: "kivé?" „ce?” (referitor la persoane), "mivé?" „ce?” (referitor la lucruri
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
fie cum?”, "milyenre?" „ca să fie cum?”. Termeni regenți: verb sau formă nominală a verbului. Mijloace de exprimare: Întrebări: "kivel (együtt)?" „(împreună) cu cine?”, "mivel (együtt)?" „(împreună) cu ce?”. Termeni regenți: verb sau formă nominală a verbului. Mijloace de exprimare: Acest complement corespunde celui circumstanțial de mod propriu-zis din gramaticile limbii române, nu și celui de mod de măsură și celui de mod comparativ. Întrebări: "hogyan?" „cum?”, "miképpen?" „în ce fel?”, "miként?" „în ce fel?”, "mi módon?" „în ce mod?”. Termeni regenți
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
verb, formă nominală a verbului, adjectiv. Mijloace de exprimare: Întrebări: "miért?" „de ce?”, "mi okból?" „din ce cauză?”, "mi miatt?" „din ce cauză?”, "minek a következtében?" „în urma a ce?”. Termeni regenți: verb, formă nominală a verbului, adjectiv. Mijloace de exprimare: Acest complement are două tipuri: 1. Unul din tipurile complementului de scop exprimă ce scop are acțiunea, întâmplarea sau existența exprimată de termenul regent, în interesul cui sau al cărui lucru are loc aceasta. Întrebări: "miért?" „pentru ce?”, "mi célból?" „cu ce
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
exprimare: Întrebări: "miért?" „de ce?”, "mi okból?" „din ce cauză?”, "mi miatt?" „din ce cauză?”, "minek a következtében?" „în urma a ce?”. Termeni regenți: verb, formă nominală a verbului, adjectiv. Mijloace de exprimare: Acest complement are două tipuri: 1. Unul din tipurile complementului de scop exprimă ce scop are acțiunea, întâmplarea sau existența exprimată de termenul regent, în interesul cui sau al cărui lucru are loc aceasta. Întrebări: "miért?" „pentru ce?”, "mi célból?" „cu ce scop?”, "mi végett?" „cu ce scop?”. Termeni regenți
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
termenul regent, în interesul cui sau al cărui lucru are loc aceasta. Întrebări: "miért?" „pentru ce?”, "mi célból?" „cu ce scop?”, "mi végett?" „cu ce scop?”. Termeni regenți: verb, formă nominală a verbului. Mijloace de exprimare: 2. Celălalt tip al complementului de scop exprimă faptul dacă persoana denumită sau lucrul denumit de altă parte de propoziție este adecvat(ă) pentru ori utilizabil(ă) în procesul sau rolul calitativ exprimat de termenul regent. Întrebări: "mire?", "mi célra?", "minek?" „la ce?”, „de ce?”, „pentru
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
verbului, adjectiv. Mijloace de exprimare: Întrebări: "mire nézve?" „privitor la ce?”, "milyen tekintetben?" „în ce privință?”, "milyen szempontból?" „din ce punct de vedere?”, "mire vonatkozólag?" „referitor la ce?”. Termeni regenți: verb, formă nominală a verbului, adjectiv. Mijloace de exprimare: Acest complement corespunde complementului circumstanțial de mod de măsură din gramaticile românești. Întrebări: "hogyan?" „cum?”, "mennyire?" „în ce măsură?”, "mennyivel?" „cu cât?”, "milyen fokban?" „în ce grad?”, "milyen mértékben?" „în ce măsură?”. Termeni regenți: verb, formă nominală a verbului, adjectiv, numeral, adverb, pronume. Mijloace de exprimare
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
Mijloace de exprimare: Întrebări: "mire nézve?" „privitor la ce?”, "milyen tekintetben?" „în ce privință?”, "milyen szempontból?" „din ce punct de vedere?”, "mire vonatkozólag?" „referitor la ce?”. Termeni regenți: verb, formă nominală a verbului, adjectiv. Mijloace de exprimare: Acest complement corespunde complementului circumstanțial de mod de măsură din gramaticile românești. Întrebări: "hogyan?" „cum?”, "mennyire?" „în ce măsură?”, "mennyivel?" „cu cât?”, "milyen fokban?" „în ce grad?”, "milyen mértékben?" „în ce măsură?”. Termeni regenți: verb, formă nominală a verbului, adjectiv, numeral, adverb, pronume. Mijloace de exprimare: Întrebări: "kivel
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]