7,605 matches
-
figurale (importante în pictură, grafică, sculptură, desen) și cele auditiv-figurale (implicate în poezie, arta coregrafică, muzică); 2. informații semantice, caracteristice poeziei, prozei, dramaturgiei, criticii literare; 3. informațiile simbolice, implicate în pictură și sculptură, mai ales în arta modernă; 4. informațiile comportamentale, utile pentru actorie, beletristică, sculptură, pictură,. Aptitudinile specifice au un rol esențial în structurarea creativității artistice, venind în completarea celor generale (intelectuale, atitudinale, motivaționale), printre acestea amintim câteva mai importante: capacitatea de discriminare a aspectelor spațiale și a sunetelor; simțul
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
o creativitate manifestă cândva, dar care s-a împotmolit pe traseu; III. alimentează menținerea în formă optimă a unei creativități active, dar care poate traversa momente de reflux. Dintre metodele psihoterapiei, menționăm: Metode bazate pe discuția individuală Toate terapiile (psihanaliza, comportamentale, cognitive etc) pot fi folosite pentru înlăturarea anxietății, care poate fi inhibitoare, frenatoare pentru creație, în scopul dobândirii unui tonus psihologic tonic și constructiv. Terapia cognitivă urmând să corecteze erorile de gândire, precum și înlocuirea lor cu interpretări mai flexibile și
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
este vorba. Stilul cognitiv reflectă modul specific în care se exprimă o anumită capacitate de a gândi, inteligența sau creativitatea, și este consecința influențelor exercitate de experiența personală, prin educație. Stilul de muncă intelectuală formează, alături de stilul afectiv și cel comportamental, structura personalității umane, dar stilul cognitiv are un rol covârșitor mai ales asupra activității creatorilor din diverse domenii. Creativitatea este rezultatul interacțiunii dintre aptitudini, atitudini și educație. (M. Bejat, 1981) Într-o cercetare realizată asupra stilului cognitiv, el ajunge la
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
întrebarea ce este, așadar, învățarea umană, vom sintetiza răspunsurile spunând că este: un proces esențialmente formativ; acumulare de experiență și schimbare în comportamentul uman, ca urmare a interacțiunii subiect-mediu (J. Lompscher); un proces al cărui rezultat constă într-o schimbare comportamentală durabilă, produsă pe calea uneia dintre formele de obținere a experienței, exersării, observării (E. Stone) procesul prin care o anumită activitate ia naștere ori se transformă, reacționând la o situație, cu condiția ca esența schimbării să nu poată fi explicată
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
mecanică, prin înțelegere, inteligentă, intuitivă . • După modul de dirijare și orientare, învățarea poate fi: dirijată și puternic orientată, semidirijată și independentă; explicită și implicită. • După tipul relației interindividuale, distingem între învățarea indusă, inter învățare și învățare reciprocă. • După acțiunea schemelor comportamentale utilizate, vom distinge între învățarea prin: coordonare, stocaj, clasificare, rețea de noduri, hărți cognitive, succes, învățare negativă, învățare pozitivă. • După strategia și/sau metoda complexă utilizată dominant, în literatura de specialitate (Cotton, 1992) se conturează o piramidă a tipurilor/formelor
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
G. Gorn; K.R. We F. McSweeny). • Paradigma asociaționistă comportamentistă (behavioristă): Teoria conexionistă (E.L. Thorndike); Teoria condiționării operante/instrumentale (B.F. Skinner); Teoria condiționării active (S.M. Widrick); Teoria așteptării/behaviorist internațională (E. Tolman) ; Teoria mediației (C.E. Osgood) ; Teoria reducerii sistematice a tensiunii comportamentale (C. Hull); Teoria revizuită a celor doi factori (O.H. Mowrer). • Paradigma formalizată, matematic informațională și cibernetică: Teoria matematică a învățării (R. Bush; F. Mosttler); Teoria eșantionării stimulului (W. Estes; H. Burke); Teoria algoritmilor informaționali (G. Klaus; L.B. Itelson; F.
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
individuale, din care se pot reține următoarele elemente: o condiție necesară a învățării este maturizarea biologică; învățarea este formativă, o acumulare de experiențe în interacțiunea individului cu mediul; învățarea este un proces conștient, o acomodare finalistă ce introduce o schimbare comportamentală; învățarea are o latură cognitivă (însușire de cunoștințe) și o alta practică, acțională (formare de priceperi, deprinderi, atitudini). Învățarea este procesul de selectare, prelucrare și asimilare a unor informații prin care subiectul își structurează sau restructurează modalitățile funcționale și comportamentale
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
comportamentală; învățarea are o latură cognitivă (însușire de cunoștințe) și o alta practică, acțională (formare de priceperi, deprinderi, atitudini). Învățarea este procesul de selectare, prelucrare și asimilare a unor informații prin care subiectul își structurează sau restructurează modalitățile funcționale și comportamentale; este o activitate cu valoare pedagogică ce constă în însușirea, fixarea și reproducerea conștientă, progresivă și voluntară a cunoștințelor, priceperilor, deprinderilor, atitudinilor. Învățarea este un proces de achiziție prin experiență, care conduce la formarea sau modificarea activității și conduitei sub
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
sub aspectul perfecționării structurilor informaționale de comunicare însușire. Capitolul III Considerații psihologice asupra învățării. Teorii ale învățării. III.1. Procese și activități psihice care intervin în învățare Învățarea este o activitate de însemnătate fundamentală pentru adaptarea la mediu și dezvoltarea comportamentală. Omul este specia care, la naștere, are cel mai redus „bagaj” de instincte și care totuși, într-o perioada de dezvoltare îndelungată, reușește să depășească net toate celelalte specii tocmai datorită marii sale capacități de a învăța. Învățarea este, în
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
specii tocmai datorită marii sale capacități de a învăța. Învățarea este, în esență, o asimilare activă de informație (retenție mnezică) însoțită de achiziționarea de noi operații și deprinderi;este deci o activitate care duce la achiziții relativ stabile în sfera comportamentală. Învățarea are o latură informațională și una operațională (formativă); se aplică oricărei forme de activitate, inclusiv cea motorie (a învăța să mergi, să înoți, etc.). Învățarea presupune o modificare de comportament, obținută în mod conștient, prin exerciții (nu orice modificare
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
comanda motorie corticală este modulată. Acest tip de fibre piramidale sunt destinate mușchilor membrelor, în special flexorilor proximali. Calea extrapiramidală este destinată impulsurilor ce controlează tonusul muscular, mișcările automate, semiautomate și cele voluntare asociate mișcărilor automate, mersului, vorbitului, alimentației, actelor comportamentale și stărilor emoționale, dar și impulsurilor cu rol inhibitor pentru motilitatea voluntară. Neuronii de origine ai căii sunt situați în unele arii corticale motorii și somatosenzitive, având conexiuni în corpii striați, nucleul roșu, tuberculii cvadrigemeni, nucleii vestibulari, nucleii olivari, formațiunea
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
Această procedură permite detectarea pierderii de auz începând cu 30 40 decibeli (dBĂ în regiunea de frecvență importantă pentru recepției vorbirii, aproximativ 500-4000 Hertz (Hză. În cazul copiilor mai mari și a adulților, cel mai frecvent utilizate sunt testele auditive comportamentale. În general aceste teste cer copilului sau adultului să reacționeze la sunete de diferite intensități într-un anumit fel (verbal, indicând un desen, ridicând o mână, apăsând un buton, adăugând o piesă în cadrul unui joc etcă. Urechile pot auzi sunete
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]
-
poate fi stabilit un alfabet nonverbal universal de semne, căci limbajul nonverbal este unul simbolic. Meritul deosebit al lucrării constă tocmai în surprinderea aspectelor simbolice ale limbajului neverbal, acestea putând fi tratate din punct de vedere semantic, prin depistarea semnificațiilor comportamentale, și invers, prin cercetarea comportamentelor ce determină o simbolizare deosebită nonverbală, pentru ca, la nivel sintactic, să se poată stabili relațiile dintre simboluri, legăturile dintre aceste componente alcătuind planul complex al personalității. Prin aspectele practice demonstrative, lucrarea Semiotica limbajului nonverbal în
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
emoțiile influențează procesele cognitive în moduri de importanță fundamentală, autorii identificând anumite distincții între extravertiți și introvertiți 2. Obiectivul principal al lucrării de față este cel al evidențierii rolului pe care îl are factorul nonverbal în informațiile privind natură fluctuațiilor comportamentale ale adolescentului. Ne propunem îndeplinirea obiectivului, pe baza corespondentei dintre trăsăturile de personalitate, și nivelul lor de exteriorizare, prin intermediul comportamentului nonverbal facial. Ipoteza de la care pornim este că natura relației biunivoce părinte-ado-lescent se constituie în factor de diferențiere a comportamentului
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
se întemeiază pe cunoașterea unor date psihologice privitoare la interlocutor. Datorită acestor informații putem anticipa reacțiile partenerului de dialog într-un mod mult mai eficient decât în cazul în care ne adresăm unei persoane total necunoscute. În anumite limite, predicțiile comportamentale sunt posibile și în comunicarea impersonala, dar ele se bazează exclusiv pe factori socio-culturali, nu psihologici. > Pe langă posibilitatea de a prevedea reacțiile interlocutorului, cu-noașterea interpersonala ne ofera și explicații ale acestor reacții. Observația că cineva a devenit nervos sau
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
ocolișuri, uneori în maniera de-a dreptul sfidătoare, sau prin adoptarea unei atitudini prea cooperante. Realismul și imparțialitatea conduitei parentale este de natură a-i transmi-te adolescentului atât verbal, cât și nonverbal că există niște limite între care poate pendula comportamental, limite care presupun reguli unde permisivitatea trebuie să se îmbine armonios cu rigurozitatea. Raportată la nonverbal, adolescență combină stângăcia copilăriei în privința încercărilor de a ascunde anumite stări emoționale, trăiri, cu cea a unui început de conștientizare a importanței pe care
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
cât și în cel al atingerii fără scop. Calitatea comunicării părinte-adolescent afectează atât nivelul stimei de sine161 al adolescentului, cât și performanța să școlară 162. În îndeplinirea "atribuțiilor" parentale cei doi (mama și tatăl) vine fie-care cu pattern-ul sau comportamental, constituit din ansamblul de reguli și obiceiuri impuse și asimilate, în mediul familial de preoveniență. Fiecare pă-rinte trebuie să reinventeze rolul de părinte și deci să-l gândească. Nu este de mirare, deci, ca aceasta situatie generează incertitudini, dezorientare și
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
opt) familii după criteriul "părinți mai vârstnici"; 7 (șapte) familii biparentale, 8 (opt) familii monoparentale. 2.2.2. Obiectivele cercetării, definirea variabilelor, ipotezele de lucru Obiectivele cercetării A) Obiectiv principal Evidențierea rolului factorului nonverbal în furnizarea informațiilor privind natură fluctuațiilor comportamentale ale adolescentului, pe baza corespondentei dintre trăsăturile de personalitate și nivelul de exteriorizare a acestora, prin intermediul componenței nonverbale. B) Obiective secundare b1) Precizarea diferențelor dintre modul de manifestare comporta-mental-nonverbală a adolescentului din familia biparentală și cea a adolescentului din familia
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
comporta-mental-nonverbală a adolescentului din familia biparentală și cea a adolescentului din familia monoparentala. b2) Descrierea și analiza modului în care vârstă părinților (pe categorii) este reflectată în relația acestora cu adolescenții (influențe, efecte / cauzalități). b3) Evaluarea măsurii în care interferențele comportamentale biunivoce părinți-adolescenți (după tip și intensitate) reprezintă consecință directă a caracteristicilor mediului familial (mono, respectiv biparentală, cu părinți tineri, respectiv vârstnici). 5. Definirea variabilelor: variabile independente: vârstă, sexul, statusul familial (mono / bipa-rental), caracteristicile mediului familial; variabile dependente: dimensiunile (caracteristicile) de
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
este sub nici un chip recomandabil a fi "ochii pe ceas", astfel încât, o dată expirat timpul, discuția să se încheie subit; c) (mai mult), concentrarea subiecților pe ideea respectării unui interval de timp fix ar fi condus la diminuarea semnificativă a naturaleței comportamentale. Din intervalul orar filmat au fost selectate pentru analiză numai segmentele care includ unitățile de acțiune din combinațiile cărora rezultă cele șase emoții umane fundamentale. Paul Ekman identifica 9 motive care pot activă emoțiile: 1) operația de auto-evaluare/autoapreciere (mecanismele
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
influenței pe care modul de manifestare comportamental-nonverbală o are asupra relației părinte-adolescent, în funcție de particularitățile familiilor selectate pentru cercetarea noastră. Realizarea acestui demers se bazează pe obiectivul principal (anterior menționat), anume, Evidențierea rolului factorului nonverbal în furnizarea informațiilor privind natură fluctuațiilor comportamentale ale adolescentului, pe baza corespondentei dintre trăsăturile de personalitate și nivelul de exteriorizare a acestora prin intermediul componenței nonverbale faciale. Considerăm necesare anumite precizări. Deși este un instrument de codificare a acțiunilor faciale, FACS nu descrie unitățile de acțiune (diferitele mișcări
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
cei din familii biparentale statistică nu ne-a pus în fața unor diferențe semnificative. Aceste rezultate ne apar firești întrucât vin să confirme că trăsăturile de personalitate se referă la însușiri sau particularități relativ stabile ale unei persoane care, în plan comportamental, se exprimă prin "predispoziția de a răspunde în același fel la o varietate de stimuli."229 Atunci, de ce ar trebui să ne așteptăm că responsabilitatea unui adult de a-și crește singur copilul (criteriul monoparental), sau de a avea câțiva
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
câteva dintre calitățile pentru care apreciez că lucrarea merită citită: realizarea unei diagnoze asupra situației actuale privind sănătatea sexual-reproductivă și propunerea de măsuri ameliorative ce pot sta la baza programelor privind acest tip de sănătate; determinarea unor patternuri atitudinale și comportamentale în funcție de structura de bază a eșantionului privind: satisfacția, dinamica sexuală, relațiile sexuale în afara cuplului; efectuarea unor tipologii de opinie și comportamente, cu scopul elaborării unor modele capabile să explice coordonatele intime, medicale și sociale ale sexualității; evaluarea influenței fiecărei variabile
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
socioeconomice și nivelul de școlarizare; * evaluarea situației actuale privind fertilitatea, avortul, contracepția, educația sexuală, comparativ cu studiile anterioare; * constituirea unei tipologii privind sexualitatea, natalitatea, planificarea familială, în mediul urban din regiunile istorico-geografice tradiționale ale României; * realizarea unor patternuri atitudinale și comportamentale în funcție de structura de bază a eșantionului privind: satisfacția, dinamica sexuală, relațiile sexuale în afara cuplului; * efectuarea unei tipologii de opinie și comportamente pornind de la individ la grup, pentru cunoaștere și o eventuală acțiune, precum și dezvoltarea analizei tipologice cu scopul elaborării unor
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
pentru bărbați decât pentru femei [2]. De asemenea, la bărbați s-a evidențiat o tendință de supradimensionare cantitativă și calitativă privind activitatea sexuală: numărul partenerelor, frecvența, durata ș.a. Considerăm că este un reflex de impunere și menținere a unor tipare comportamentale diferențiate în funcție de sex, într-o lume în care există un vechi istoric de mediatizare a virtuților falocratice. Diminuarea potenței rămâne considerată ca un anunț al bătrâneții și, în consecință, o amenințare pentru prestigiul social. Infidelitatea. La întrebarea legată de numărul
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]