5,493 matches
-
DINTRE PERVERTIRE ȘI SUBLIMARE: VICTORIA POSIBILĂ. CEEA CE ESTE ADEVĂRAT PENTRU MIT ESTE ADEVĂRAT ȘI PENTRU RITUAL. Acesta este și el simbolic și numai din acest motiv "sacramental". Ca și mitul, ritualul simbolic, semn al participării la salvare prin credință activă, comuniunea (cu eroul), nu are nimic comun cu semnificația magică a răscumpărării prin sîngele vărsat. Comuniunea simbolică a fost instituită chiar de erou în timpul vieții lui, înainte de vărsarea sîngelui. SÎNGELE BĂUT NU POATE DECI SIMBOLIZA RĂSCUMPĂRAREA PRIN MOARTE, ci unirea prin
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
RITUAL. Acesta este și el simbolic și numai din acest motiv "sacramental". Ca și mitul, ritualul simbolic, semn al participării la salvare prin credință activă, comuniunea (cu eroul), nu are nimic comun cu semnificația magică a răscumpărării prin sîngele vărsat. Comuniunea simbolică a fost instituită chiar de erou în timpul vieții lui, înainte de vărsarea sîngelui. SÎNGELE BĂUT NU POATE DECI SIMBOLIZA RĂSCUMPĂRAREA PRIN MOARTE, ci unirea prin viață și prin acțiunile ei: "sîngele vărsat de bunăvoie" simbolizează darul, legătura de căldură a
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
care vizează forța sublim sugestivă a ritualului, fie ca simbol metafizic: pură imagine, conform căreia nu numai întreaga viață, ci și orice calitate, orice merit, pot fi reprezentate ca un dar, ca o grație decurgînd din "sursa" esențială și misterioasă. Comuniunea simbolică constă în a bea vinul, simbolul sufletului și al sîngelui, în a mînca pîinea, simbolul trupului și al spiritului (purificat de dorințe), al trupului în care spiritul s-a încarnat și care devine astfel simbolul spirtului: simbolul adevărului esențial
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
a bea vinul, simbolul sufletului și al sîngelui, în a mînca pîinea, simbolul trupului și al spiritului (purificat de dorințe), al trupului în care spiritul s-a încarnat și care devine astfel simbolul spirtului: simbolul adevărului esențial, hrana spiritului uman. Comuniunea aceasta simbolică prefigurează efortul de eliberare reală, de purificare săvîrșită pe tot parcursul vieții, ei neavînd sens decît în măsura în care promisiunea simbolic prefigurată devine chip și realitate. Profunzimea inepuizabilă a limbajului simbolic este ilustrată de faptul că simbolismul "vin-pîine" e folosit
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
tot parcursul vieții, ei neavînd sens decît în măsura în care promisiunea simbolic prefigurată devine chip și realitate. Profunzimea inepuizabilă a limbajului simbolic este ilustrată de faptul că simbolismul "vin-pîine" e folosit în mitul creștin și chiar în același episod în care reprezintă comuniunea ca să exprime contrariul perfect al acestuia: trădarea. Pîinea muiată în vinul pe care i-l oferă Iisus lui Iuda simbolizează trupul însîngerat, opera trădătorului. Dar, dat fiind că vinul nu este numai simbolul sîngelui, ci în același timp și al
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
A elimina bucuria atestată de texte și a nu vorbi decît despre suferință și moarte înseamnă compromiterea totală a viziunii salvatoare. În momentul în care eroul se pregătește să înfrunte moartea, el le spune discipolilor săi, cu care fusese în comuniune în timpul vieții sale, și cărora rezumînd această comuniune reală le oferă simbolic "sîngele" și "carnea" lui: "V-am spus aceste lucruri, pentru ca bucuria Mea să rămînă în voi, și bucuria voastră să fie deplină" (Evanghelia după Ioan, 15:11). Bucuria
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
nu vorbi decît despre suferință și moarte înseamnă compromiterea totală a viziunii salvatoare. În momentul în care eroul se pregătește să înfrunte moartea, el le spune discipolilor săi, cu care fusese în comuniune în timpul vieții sale, și cărora rezumînd această comuniune reală le oferă simbolic "sîngele" și "carnea" lui: "V-am spus aceste lucruri, pentru ca bucuria Mea să rămînă în voi, și bucuria voastră să fie deplină" (Evanghelia după Ioan, 15:11). Bucuria aceasta esențială și esențial importantă, exprimată în fața amenințării
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
să se manifestă pe masura ce apar anumite situații, insă întotdeauna este evidențiata printr-o anumită cumpătare. Cu sufletul înflăcărat, „purtat de natură harului sau și de asprimea ascezei, episcopul Cezareii consacră învățăturii sale și mai ales poziției sale, cumpătarea, smerenia și comuniunea între credincioși”{\cîte 38}. Renumit că predicator, nu pierdea nici o ocazie să se adreseze oamenilor pe probleme de doctrina. Nu ni s-au păstrat prea multe predici de la el, dar cele pe care le avem la îndemână și sunt recunoscute
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
predici de la el, dar cele pe care le avem la îndemână și sunt recunoscute că autentice, revelă pe ierarhul convins până în adâncul ființei sale de adevărul că predică constituie o necesitate absolută pentru mântuirea credincioșilor, adică pentru refacerea sau întărirea comuniunii lor cu Dumnezeu și cu ceilalți semeni. Predicile sale erau cunoscute până în Italia, unde Sfanțul Ambrozie a utilizat unele dintre ele. Însă, ceea ce l-a singularizat că mare om al timpurilor sale a fost spiritul de lider pe care l-
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
au simțit atrași și fermecați de lux și avuție, care, după cum mărturisește Sfanțul Vasile, deseori desparte pe om de Dumnezeu: „este mai bine să fim săraci, dar aproape de Hristos, decât să avem toate bogățiile vieții și să fim lipsiți de comuniunea Lui”{\cîte 50}. Într-una din epistolele sale, acest adevărat atlet al celor mai alese virtuți, deloc ahtiat după bogăție, mărturisește că sărăcia nu îi este deloc o necunoscută și că s-a lipit de ea că de-o sora
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
însele încărcate de emoție. Emoția aceasta va avea în mare măsură afinități, imediate ori indirecte, cu imperiul iubirii. Intuiesc faptul că în științe apelurile își răspândesc propriul eros, dar pe căi mai greu de urmărit."243 (s. a.) Așadar, comunicarea și comuniunea presupun o coerență a sentimentelor, dar și a refuzurilor împărtășite. Într-un mod asemănător acestui proces de "seducție" și convingere, reînnodăm firul asocierilor, voite sau accidentale, teoretice, orientate spre abstract ori ezoteric. Ordonând în continuare afinitățile Camil Petrescu-Eminescu, zăbovim, poate
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
p. 80 sq. footnote>. Reacția activă împotriva suferinței poate să reprezinte o adevărată dinamică ce transformă ființa, deschizând-o spre alții. De aceea suferința nu este un rău absolut, un rău care izolează, ci dimpotrivă, poate naște legături inter-umane și comuniune cu celălalt. Acest timp al suferinței poate fi însă convertit de cel suferind într-un timp al sensibilizării, al situării în prezența lui Dumnezeu, al evaluării propriei libertăți, al introspecției, al meditației și al consimțirii de a se face gazdă
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
cei trei prieteni ai săi, ci lui Dumnezeu. Și vorbindu-I, L-a întâlnit pe Dumnezeu, a descoperit în El un Taumaturg. Iov a strigat către Dumnezeu și în strigătul său a fost sincer. Aici este sensul rugăciunii ca și comuniune cu Dumnezeu. „Modul acesta în care dreptul Iov și-a asumat suferința, ca și fidelitatea lui față de Dumnezeu au o dimensiune profetică”<footnote ANNICK DE SOUZENELLE, Iov sur le chemin de la Lumière, Albin Michel, Paris, 1994, p. 34. footnote>, căci
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
și sinceră manifestată față de cel suferind este un imperativ existențial al Evangheliei lui Hristos. Dragostea este un „har al Domnului”: „Pentru că dragostea lui Dumnezeu s-a vărsat în inimile noastre prin Duhul Sfânt Cel dăruit nouă” (Rom. 5, 5). În comuniunea de iubire cu semenii, creștinul devine un instrument al harului iubirii dumnezeiești. Sfinții Părinți recomandau fiecăruia să ia asupra lui ceea ce îl privește pe aproapele său, să îndure suferința împreună cu el în orice împrejurare, să aibă aceleași simțăminte ca Și cum ar
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
p. 80 sq. footnote>. Reacția activă împotriva suferinței poate să reprezinte o adevărată dinamică ce transformă ființa, deschizând-o spre alții. De aceea suferința nu este un rău absolut, un rău care izolează, ci dimpotrivă, poate naște legături inter-umane și comuniune cu celălalt. Acest timp al suferinței poate fi însă convertit de cel suferind într-un timp al sensibilizării, al situării în prezența lui Dumnezeu, al evaluării propriei libertăți, al introspecției, al meditației și al consimțirii de a se face gazdă
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
cei trei prieteni ai săi, ci lui Dumnezeu. Și vorbindu-I, L-a întâlnit pe Dumnezeu, a descoperit în El un Taumaturg. Iov a strigat către Dumnezeu și în strigătul său a fost sincer. Aici este sensul rugăciunii ca și comuniune cu Dumnezeu. „Modul acesta în care dreptul Iov și-a asumat suferința, ca și fidelitatea lui față de Dumnezeu au o dimensiune profetică”<footnote ANNICK DE SOUZENELLE, Iov sur le chemin de la Lumière, Albin Michel, Paris, 1994, p. 34. footnote>, căci
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
și sinceră manifestată față de cel suferind este un imperativ existențial al Evangheliei lui Hristos. Dragostea este un „har al Domnului”: „Pentru că dragostea lui Dumnezeu s-a vărsat în inimile noastre prin Duhul Sfânt Cel dăruit nouă” (Rom. 5, 5). În comuniunea de iubire cu semenii, creștinul devine un instrument al harului iubirii dumnezeiești. Sfinții Părinți recomandau fiecăruia să ia asupra lui ceea ce îl privește pe aproapele său, să îndure suferința împreună cu el în orice împrejurare, să aibă aceleași simțăminte ca Și cum ar
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
mai nimerit prilej a fost dat de venirea fraților lungi, socotiți origeniști, la Constantinopol, pentru a face plângere împotriva episcopului Alexandriei, Teofil, care îi izgonise din Egipt. Sfântul Ioan îi primi pe aceștia, îi așeză undeva, dar nu intră în comuniune cu ei și nu le primi o plângere contra lui Teofil. Aceștia se adresară împăratului, care dispuse convocarea lui Teofil în fața episcopului Capitalei. Teofil își luă măsuri, trimițând înainte pe Sfântul Epifanie de Salamina, spre a descalifica pe Sfântul Ioan
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
găsește cu cine să-l înlocuiască pe Andrei, rămânând singur în realizarea operei sale. Idealul lui Stroe și cuvintele rostite de el poate că sunt expresii ale sufletului lui Ovid Densusianu. Găsim în această dramă felul cum înțelege Densusianu prietenia comuniunea umană. Stroe (Densusianu ) spune după ce este părăsit de Andrei: „Să te simți mai singur ca oricând și totuși să nu vrei să fii așa nu e și asta o suferință dintre cele mai chinuitoare ... Voi fi astfel singur ... Să fie
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
din ea o temniță ermetică și funcțională. Fapte ce deja prefigurează derapajul colecționarului (alias Caliban din lecturile Mirandei). Printr-un act de violență calculată fură piesa rară și-o ascunde într-un fel de groapă mobilată, spre a avea exclusivitatea comuniunii sperate. Un act banditesc săvârșit cu cele mai curate intenții, revers al lașității și egoismului sadic, care nu se justifică decât în ființa lui bolnavă de afecțiune și de comunicare. Fred Clegg nu ezită să transfere propriul infern silențios în
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
continuitatea timpului, succesiunea e zigzagată, urzeala se deșiră în fața cititorului, eventualele cusături plesnesc. Herta Müller scrie prin juxtapuneri de fotograme comunicante subteran și aparent independente. Dialogurile sunt scurte și fragmentate, aproape inexistente, tot atâtea semne ale lipsei de comunicare și comuniune, înlocuite însă de suspiciune. Încheiem prin a-l cita pe Ernest Wichner, cititor în original al scriitoarei: "O blană de vulpe în apartamentul profesoarei Adina devine un simbol al amenințărilor unei Securități omniprezente pe când regimul începe deja să se clatine
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
naufragiatul, incompatil cu ipocrizia universală, va avea parte, prin actul pur al visului artistic, de perenitate și putere supremă. Expresie a iubirii și alterității, mesianismul orfic al victimei indus grefierului va lucra împotriva lumii gregare, vampirizate de realiști. La sacerdoțiul comuniunii vin doar cei chemați. Petru Cimpoeșu bate monedă pe însoțirea dintre imaginea realității cu visul, scăpat când și când din chingile lumii exterioare. Realul, pus sub lentila fantasticului, aduce de cele mai multe ori chiar cu visul "grefierului" despre real. Pentru un
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
atunci când avea sentimentul că nu are de spus nimic nou. A fost o înclinație caracteristică a lui Wittgenstein, care s-a exprimat încă din anii tinereții, să pretindă ca între oameni care întrețin un contact intelectual strâns să existe o comuniune cât mai deplină a reprezentărilor asupra vieții, a modelelor de comportare pe care le urmează. El îi va recomanda și lui Russell, ca și altor prieteni de atunci și de mai târziu, anumite opere ale poeților, scriitorilor și compozitorilor săi
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
ca orice diferență în modul de a simți lucrurile între el și prieteni să-i producă suferință. Or, pe măsură ce l-a cunoscut mai bine pe Russell, Wittgenstein a devenit conștient cât de mari sunt obstacolele care stau în calea acelei comuniuni pe care și-o dorea. Modul în care trăia Russell nu se potrivea în multe privințe cu aspirațiile spre desăvârșire ale unui admirator al lui Weininger. Comportarea lui Russell nu era inspirată de acea necruțătoare lipsă de îngăduință față de slăbiciunile
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
consecință, o vastă suprafață reflexogenă, pe acest fapt bazându-se metodele aplicate în hidroterapie. Apa acționează asupra organismului uman atât prin stimuli termici cât și prin cei mecanici sau chimici. Oamenii au trăit veacuri de-a rândul într-o intimă comuniune cu natura și au învățat să-și găsescă în ea atât cele necesare traiului, cât și remediile utile pentru a rezista în fața bolilor și pentru a se menține sănătoși. Așa s-a ajuns la folosirea unor plante ca agenți terapeutici
Automasajul, Hidroterapia Si Zooterapia. Terapii Alternative by VIOLETA BIRO [Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]