5,487 matches
-
-i neadevărat nu devine adevărat prin Împrejurarea că-i național; ceea ce-i injust nu devine just prin aceea că-i național; ceea ce-i urît nu devine frumos prin aceea că-i național; ceea ce-i rău nu devine bun.... Ca atare, conchide Eminescu, Conceptul valoare națională are pentru unii și alte conotații, aducînd aminte de vremea cînd opera era considerată valoroasă dacă era națională În formă și socialistă În conținut, adaptare a sloganului victoriei mondiale a socialismului, aceeași, În esența ei, pe
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
permanentă. Organizarea și adunarea zilnică a datelor referitoare atât la programe cât și la comportamente se impune ca o necesitate pentru urmărirea acestei evoluții și pentru stabilirea pașilor următori. Terapia ABA are rezultate diferite de la un copil la altul însă conchidem că factorii determinanți ai rezultatului terapiei sunt: vârsta la care copilul a început, calitatea terapiei, capacitatea cognitiva a copilului și consecventa familiei. DESPRE METODA CASE Terapia CEASE este un tratament alternativ pentru autism, dezvoltat de homeopatul danez dr. Tinus Smits
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
subliniat că există centre pentru copii, dar nu există centre pentru adolescenți și adulți. Părinții copiilor cu autism sunt zilnic umiliți, puși la colț, de foarte multe ori sunt numiți părinți care nu au știut să-și educe copiii', a conchis actrița. Autismul, această ciudată tulburare de dezvoltare, a ajuns să afecteze un copil din 110. Cu toate acestea, societatea românească nu pare pregătită să lupte eficient pentru prevenirea și tratarea autismului. Discriminarea, umilința, negarea șanselor de vindecare, lipsa de toleranță
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
acestei clase este stăpânirea pământului. Nimeni altul decât acela ce deținea pământ, adică moșie, fie individual, fie deavalma, amestecat în vreo colectivitate de moș neni, numai acela putea dovedi boieria veche a sa prin sinetul moșiei. Totuși nu trebuie să conchidem de aici, că stăpânirea pământului era un privilegiu exclusiv la ei: oricine în Moldova era în drept să cumpere un sat, dacă avea mijloace". Dintre meșterii pe care îi descoperim că au cumpărat sate în teritoriul comunei Țibănești, menționăm la
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Specific faptul că acest document prezintă o serie de erori recunoscute de istorici, numai că nimeni nu a deslușit subtila greșeală din transcrierea "Micul, pârcălab de Cetate Micotă", ba mai mult, unii au pus și virgulă între ultimele două cuviinte, conchizând apoi că "...este greu de determinat originea greșelii..." în dezacordul creat. în Marele Dicționar Geografic al României ,dar și pe monumentul ridicat în 1950 în curtea schitului se precizează că aici a existat o mănăstire cu 8 călugări până în anul
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
înălțimea x, se obține o curbă exponențială. Deci, în câmp gravitațional, particulele coloidale se repartizează astfel încât concentrația lor scade cu înălțimea conform legii barometrice; această scădere este cu atât mai rapidă cu cât particulele sunt mai mari. Deci se poate conchide faptul că sistemele disperse cu particule mari sunt instabile, în timp ce, odată cu creșterea gradului de dispersie, sistemele posedă o anumită stabilitate cinetică. Astfel sistemele cu grad de dispersie ridicat - solurile - sunt suficient de stabile cinetic, pe când cele cu grad de dispersie
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
când specialiștii OSS avertizau conducerea americană asupra primejdiei pe care, după preconizata încheiere a războiului, avea să o reprezinte expansiunea sovietică 2. De altfel, însuși Winston Churchill, unul din artizanii conștienți ai hărții europene postbelice, realiza atunci, formal neputincios, și conchidea totodată, poate cinic, că „era firesc să crească ambițiile rusești: comunismul sălta capul în spatele frontului sovietic, vuind de bubuitul tunurilor. Rusia devenea mântuitorul, iar comunismul, Evanghelia pe care o aducea”3. La rândul său, reputatul istoric Peter Calvocoressi aprecia și
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
o parte tabăra imperialistă, antidemocratică, ce are ca scop esențial instaurarea dominației mondiale, de altă parte, tabăra antiimperialistă și democratică, al cărui scop esențial constă în a submina imperialismul, în a întări democrația, în a lichida urmele fascismului”10. Putem conchide că avem de-a face cu structurarea armonioasă a informației în care cititorul va putea descifra cu ușurință evoluția intereselor majore sovietice și americane la Marea Neagră, precum și statutul de „verigă slabă” al României în blocul statelor comuniste din acei ani
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
occidentale se extind la nivel global, frontierele dispar, inclusiv clivajul Nord-Sud, iar statele își pierd hegemonia asupra economiilor naționale în favoarea actorilor nonstatali. Prin contrast, scepticii se bazează pe studiul intensității și al amplitudinii a ceea ce se numește globalizare, pentru a conchide că fenomenul contemporan este cel mult o internaționalizare accentuată, în sensul în care, de pildă: ca intensitate, actualul grad de interdependență este mai redus decât cel din perioada 1870-1914; ca amplitudine, el acoperă un teritoriu și o pondere a populației
Globalizarea între concept şi realitatea desemnată. In: RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
sus. Ultima parte a acestui capitol este destinată reluării cadrului teoretic și emiterii concluziilor rezultate în urma cercetării. Specificații metodologice O întrebare de la care am putea începe teoretizarea cercetării noastre este în ce măsură metoda experimentală are relevanță în științele sociale. Vernon Smith conchidea că motivul pentru care ai vrea să faci un experiment este fie că: a) vrei să testezi o ipoteză; b) vrei să vezi de ce o teorie nu este bună; c) vrei să observi regularități empirice ca fundament pentru o teorie
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
votul strategic? Dacă există, înseamnă că ele sunt mai bune pentru că votezi sincer? Discuția pleacă de la asumpția lui Maurice Duverger, care în lucrarea Les partis politiques, după formularea celor două legi cunoscute în științele politice drept legile lui Duverger 12, conchide că indivizii votează strategic deoarece cunoașterea de către alegător a regulii de vot îi induce acestuia un anumit tip de comportament electoral. Dacă am încerca să dăm o definiție a votului strategic aceasta s-ar referi la transferul de voturi pentru
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
Borda, dar ajunge pe locul patru (în detrimentul alternativei Godea) pe regula aprobării. e) Secția Râșcani La secția Râșcani au fost supuse situației experimentale în total 302 persoane (având 302 răspunsuri valide și niciunul lipsă, după cum arată tabelul 7.11). Putem conchide că, din punctul de vedere al rezultatelor obținute în urma celor trei reguli de vot, clasamentul rămâne neschimbat în cazul primelor două alternative, modificându-se în cazul celei de-a treia și celei de-a patra alternative (fac rocadă), în timp ce a
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
neorealiștilor, cooperarea între state să fie mult mai greu de atins decât consideră neoliberalii. Neoliberalii au recunoscut că statele urmăresc, în anumite interacțiuni, evitarea pierderilor relative (ipoteza neorealiștilor defensivi), însă aceasta nu justifică pesimismul neorealiștilor în privința cooperării. Astfel, Robert Powell conchide că statele sunt preocupate de câștiguri relative atunci când, în interacțiunile dintre ele, folosirea forței nu poate fi exclusă. Dacă folosirea forței nu este o opțiune (fiind prea costisitoare), atunci statul nu are motive să se teamă că o pierdere relativă
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
în ceea ce privește politica internă, cât și comportamentul lor pe arena internațională. Concurența între actorii nestatali în particular, cei transnaționali și statele-națiuni nu trebuie privită în termeni exclusiv conflictuali. Această perspectivă este caracteristică mai degrabă teoriilor statocentrice, care, analizând cazurile de conflict, conchid, invariabil, că influența actorilor nestatali este limitată. Încă de la începutul anilor '70, Joseph Nye și Robert Keohane sugerau că întrebările de tipul Cine câștigă duelurile dintre state și actorii transnaționali? sunt insuficiente. Într-o analiză care să țină cont de
ACTORI ÎN SISTEMUL INTERNAŢIONAL. In: RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
electromagnetică cu o lungime de undă specifică; 5. Principiul de incertitudine al lui Heisenberg stipulează că poziția și momentul unui electron nu pot fi determinate simultan. De vreme ce modelul atomic al lui Bohr nu poate descrie distribuția orbitală a electronilor, putem conchide că mișcarea electronilor este complet aleatoare, orbitalii fiind numai o expresie probabilistică a distribuției mișcărilor aleatoare efectuate de electroni; 6. Chiar dacă poziția exactă a electronilor nu poate fi determinată, dacă energia lor este cunoscută atunci teoria prevede probabilitatea cu care
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
al Domnului, care se află în această lume doar într-un simplu popas în drumul către lumea de dincolo. Renașterea opune omul uman, omului inuman al Evului Mediu. În marxism esența omului este identificată cu totalitatea relațiilor sociale, prin umanism, conchide M. Heidegger se înțelege în general strădania ca omul să devină liber pentru omenescul lui, și să-și afle în aceasta demnitatea; atunci umanismul este diferit în funcție de concepția despre libertatea și natura omului. În cadrul diverselor doctrine politice utopice: socialiste, comuniste
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
gradual colonizate (Roebroeks 2006), nu sunt de imaginat fără o accentuare a diviziunii activităților și fără stabilizarea socială a acestei complementarități economice, însoțită de clarificarea rudeniei, a regulilor de descendență și de normarea parteneriatelor între bărbați și femei. Pentru a conchide, moștenirea socială a paleoliticului inferior poate fi caracterizată succint ca fiind dominată de grupuri cu efective numeroase, numărând cel puțin câteva zeci de indivizi de ambe sexe, patrilocale sau matrilocale. Posibilitatea apariției unor asocieri relativ durabile între indivizii de sexe
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
cu siguranță, desigur, probabil. Posibil ca, deoarece, din cauză că, încât,putem spune că, cum cred unii, de menționat că, de altfe, în comparație cu, în raport cu, spre deosebire de, dimpotrivă, s-ar putea ca, posibil, probabil, numai că 3. pentru concluzie: prin urmare, deci, așadar, putem conchide, în concluzie, cu alte cuvinte, în consecință, rezultă că MODEL DE TEXT ARGUMENTATIV 2 *Realizați un text argumentativ despre iubire plecând de la afirmația: “Iubirea e o prietenie care a luat foc.” Ipoteza Consider că autorul a surprins foarte bine posibilitatea
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
cu siguranță, desigur, probabil. Posibil ca, deoarece, din cauză că, încât,putem spune că, cum cred unii, de menționat că, de altfel, în comparație cu, în raport cu, spre deosebire de, dimpotrivă, s-ar putea ca, posibil, probabil, numai că 6. pentru concluzie: prin urmare, deci, așadar, putem conchide, în concluzie, cu alte cuvinte, în consecință, rezultă că MODEL DE TEXT ARGUMENTATIV 3 Realizați un text argumentativ despre familie plecând de la afirmația: “Niciodată nu poate fi omul mai fericit, decât în mijlocul familiei sale.” Ipoteza Afirmația proverbului românesc “niciodată nu
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
îndoială, cu siguranță, desigur, probabil. Posibil ca, deoarece, din cauză că, încât,putem spune că, cum cred unii, de menționat că, de altfe, în comparație cu, în raport cu, spre deosebire de, dimpotrivă, s-ar putea ca, posibil, probabil, numai că pentru concluzie: prin urmare, deci, așadar, putem conchide, în concluzie, cu alte cuvinte, în consecință, rezultă că FIȘĂ PENTRU EVALUAREA UNUI DISCURS ORAL *Fluența discursului (fără pauze, fără repetiția conjuncției conclusive „deci”, exprimare clară, fără ambiguități, exprimarea corectă din punct de vedere gramatical, cu ușurință și în timpi
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
lucru pe care-l descoperă este ignoranța în care se află în legătură cu propria-i ființă. Aceeași dorință îl face să se întrebe ce poate iubi dacă nu cunoașterea spre care tinde ? Această cunoaștere este iubită pentru că este cunoscută căci, Augustin conchide, în spirit aristotelic, “ ignoti nulla cupido”, nu putem iubi necunoscutul. Așadar sufletul nu știe pur și simplu, ci el e conștient că știe, știe că știe, prin aceasta cunoscîndu-se pe el însuși. Sufletul nu posedă o știință oarecare, ci una
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
Voința sau cele trei facultăți: Puterea, Înțelepciunea și Iubirea ce alcătuiesc Trinitatea, se regăsesc în om conform asemănării cu Divinitatea. La fel se întâmplă și cu indivizibilitatea lui Dumnnezeu care se regăsește neștirbită în substanța imaterială a sufletului omenesc. Augustin conchide că nu putem fi nimic în afara conștiinței și iubirii de sine. Descartes a catalogat toate aceste idei ca avînd un caracter exclusiv teologic, dogmatic, cu scopul de a și pune scrierile proprii într-o lumină originală. El a vorbit despre
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
să conceapă că respectivul triunghi poate fi gîndit separat de proprietatea lui esențială și astfel s-ar înșela. Așadar argumentul central al lui Descartes în favoarea imaterialității spiritului, ca și cel al indivizibilității, dovedindu-se a fi fisurate, s-ar putea conchide că distincția reala dintre spirit și trup nu a fost demonstrată. Descartes iese însă magistral din acest atac logic, deoarece strategia lui argumentativă a urmat un sens dublu, nu doar de la spirit la corp ci și invers: . ) În Meditații toate
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
sunt în realitate împreună, iar cel ce le separă este intelectul și el operează această separare prin «abstragere». În cercetarea naturii corporale, Descartes alege un lucru particular căci “noțiunile generale sunt de obicei prea confuze”21), iar finalul analizei sale conchide că “percepția ei (cerii) este doar o inspecție a spiritului ; nu există nimic altceva decât intelectul sigur care o poate înțelege” ) accentuînd faptul că rolul intelectului este și mai evident în cazul cerii în general. Chiar dacă scopul lui Abaelard este
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
Critica tomistă prefigurează așadar critica kantiană a argumentului ontologic. Totuși, pentru Sfîntul Toma, absența acestei evidențe, care ar fi pentru intelectul nostru ceea ce lumina ar fi pentru ochi, nu ne împiedică să putem obține o certitudine demonstrativă. Kant, dimpotrivă va conchide, datorită absenței acestei intuiții intelectuale, imposibilitatea de a dovedi existența lui Dumnezeu. În Summa theologiae, Sfîntul Toma ridică problema posibilității de a ști dacă existența lui Dumnezeu este evidentă prin ea însăși. El îl citează pe Sfîntul Ioan Damaschin: “Omnibus
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]