8,426 matches
-
victoriei de la Poltava (1709), „fără să anticipeze înfrângerea ce va urma” (Nicolae Iorga). La masa festivă, după cum relatează Moreau de Brasey, au participat „M. S. țarul <care> stătea la capul mesei, având în dreapta sa pe domnul Moldovei și în stânga pe contele Golovkin: miniștii baronul Șafirov și Sava (Sava din Raguza, zis Raguzinski, despre care amintește Ion Neculce, n.a.) erau la cele două colțuri ale mesei din spre M. S., apoi veneau generalii, generalii-locotenenți, generalii-maiori, brigadierii, coloneii”. Un alt prilej aniversar a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Călătorii poloni, prin numărul lor mare și prin importanța informațiilor, au ocupat un loc aparte între oaspeții țărilor române și îndeosebi ai Moldovei. La 13 februarie 1755, Inochentie, episcopul de Huși și o parte a populației l-a întâmpinat pe contele polon August, mare șambelan de Lituania, solul extraordinar al Poloniei. În călătoria sa în Moldova, ambasadorul polon, contele Mniszech a vizitat Iașul, apoi s-a deplasat de-a lungul Prutului, oprindu-se pentru scurt timp în satul Ghermănești (la circa
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
române și îndeosebi ai Moldovei. La 13 februarie 1755, Inochentie, episcopul de Huși și o parte a populației l-a întâmpinat pe contele polon August, mare șambelan de Lituania, solul extraordinar al Poloniei. În călătoria sa în Moldova, ambasadorul polon, contele Mniszech a vizitat Iașul, apoi s-a deplasat de-a lungul Prutului, oprindu-se pentru scurt timp în satul Ghermănești (la circa 20 km de Huși), unde l-au întâmpinat 150 de soldați. A trecut pe lângă Codrii Tigheciului, Bugeac, după
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Huși), unde l-au întâmpinat 150 de soldați. A trecut pe lângă Codrii Tigheciului, Bugeac, după care s-a îndreaptat spre Giurcani, Crețești, Oancea, Foltești, Galați, unde a fost primit cu simpatie de ispravnicul Cantacuzino. În 1759 solia polonă condusă de contele Potocki înainta pe Valea Prutului. La 23 octombrie 1759, acești călători au oprit la Stănilești (aproape de Huși), unde nu au găsit locuință, datorită năvălirilor tătarilor din anul precedent (1758). După un călător polon, Fălciu „care fusese mai înainte un orășel
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Bacău, Bârlad, Chișinău, Hotin, Orhei ș.a.. Orașul Huși mai era menționat în alte două documente: Anonim 1769, împreună cu orașele Fălciu, Galați, Neamț și în Notele zilnice ale lui Horsep Argutian. Participant în războiul ruso-austro-turc din 1787-1791, generalul Gaspard Louis Andrault, conte de Langeron (1763-1831), a elaborat Jurnalul Campaniilor făcute în serviciul Rusiei. În cea de-a treia campanie în Moldova (1791), contele a redat situația grea în care se afla mareșalul G. A. Potemkin, întrucât izbucnise malaria. La 11 august 1791
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Neamț și în Notele zilnice ale lui Horsep Argutian. Participant în războiul ruso-austro-turc din 1787-1791, generalul Gaspard Louis Andrault, conte de Langeron (1763-1831), a elaborat Jurnalul Campaniilor făcute în serviciul Rusiei. În cea de-a treia campanie în Moldova (1791), contele a redat situația grea în care se afla mareșalul G. A. Potemkin, întrucât izbucnise malaria. La 11 august 1791, s-au deschis negocierile de pace la Galați, unde mareșalul „își ducea viața de lux”. Deși oamenii mureau în jurul său, el
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
septembrie 1791 a sosit la Huși, despre care secretarul lui scria că este un sat (!) frumos situat la 80 de verste de Iași, oraș în care vor continua lucrările Congresului de Pace. La Huși va fi oaspetele episcopului Iacov Stamati. Contele de Langeron descria starea sănătății mareșalului: „Boala lui se înrăutățește; el plânge, geme, cheamă în ajutor toți sfinții, se spovedește, se împărtășește și brutalizează valeții și medicii, trimite cincizeci de curieri pe zi, unul ca să caute un fruct la Iași
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
datorită> tulburărilor și războiului turcilor contra Rusiei sau a nemților. Ei se află în apropierea graniței și de aceea locurile acestea sunt slab populate. Oamenii care locuiesc aici se află necontenit în neliniște. Iar pământul aici este bun și roditor”. Contele Feodor Vasilievici Rostopcin, aghiotantul țarului Pavel I (1796-1801) și ministru al Afacerilor Străine, viitor guvernator al Moscovei în timpul campaniei împăratului Napoleon I în Rusia, a sosit pe teatrul de război din Moldova, însoțind pe principele de Würtemberg, cumnatul viitorului țar
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
al Afacerilor Străine, viitor guvernator al Moscovei în timpul campaniei împăratului Napoleon I în Rusia, a sosit pe teatrul de război din Moldova, însoțind pe principele de Würtemberg, cumnatul viitorului țar Pavel I. Abia sosit în Moldova, principele a murit, iar contele F. V. Rostopcin a fost invitat ca secretar de Saimonov, unul din împuterniciții ruși la Congresul de Pace de la Iași. Într-o scrisoare (7 octombrie 1791, Iași) adresată lui Simeon Romanovici Voronțov (1744-1832), ambasadorul Rusiei (1784-1806) la Londra, contele F. V. Rostopcin
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
murit, iar contele F. V. Rostopcin a fost invitat ca secretar de Saimonov, unul din împuterniciții ruși la Congresul de Pace de la Iași. Într-o scrisoare (7 octombrie 1791, Iași) adresată lui Simeon Romanovici Voronțov (1744-1832), ambasadorul Rusiei (1784-1806) la Londra, contele F. V. Rostopcin, scria: „Am sosit la Iași, unde boala (malarie sau friguri, n.a.) se răspîndise peste tot; toată lumea se îmbolnăvea, dar nimeni nu murea. Prințul Potemkin, muncit de gândul morții (pentru că la Galați, la îmmormântarea principelui de Würtemberg (Karl, principe
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și „vestit fluture de saloane”. Belgian, dintr-o țară care în acel timp era o provincie austriacă, participase la războiul ruso-turc mai sus menționat, pe lângă prințul de Nassau, fiind totodată unul din comandanți în lupta de la movila Răbâia, de lângă Huși. Contele Alexandre d’Hauterive (1754-1830), secretarul lui Alexandru Constantin Mavrocordat, domnul Moldovei, călătorind de la Constantinopol în suita Doamnei, făcea aprecieri măgulitoare asupra țării. La Vaslui a descris o fată de țară care cosea: „nici ducesele noastre”, arăta contele „nu brodează atât
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Răbâia, de lângă Huși. Contele Alexandre d’Hauterive (1754-1830), secretarul lui Alexandru Constantin Mavrocordat, domnul Moldovei, călătorind de la Constantinopol în suita Doamnei, făcea aprecieri măgulitoare asupra țării. La Vaslui a descris o fată de țară care cosea: „nici ducesele noastre”, arăta contele „nu brodează atât de drăguț, cu un braț atât de frumos și cu o ușurință atât de distinsă” („ne brodent pas avec une plus jolie main avec un plus beau bras et avec une aisance plus noble”). Satele din Moldova
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
care în Galați și Bârlad erau câte 7, iar la Huși 2. Orașul evoluase în ultima jumătate de veac, în ciuda incursiunilor, prădărilor, secetei, ciumei și a altor năpaste. Secretarul solului C. Lafont (? - august 1760), în Dare de seamă a soliei (contelui Iosif Podoski), găsea la 18 august 1760, că Hușii erau un „oraș destul de frumos”. Nu frumos, ci „însemnat” îi apărea orașul lui Peter Zöld (1706-1767), care scrisese Călătorie în Moldova și notase: „este în partea de răsărit a Moldovei, la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a doa oară se va da sub giudecată criminală”. Abuzurile de care se făcea vinovată administrația din Moldova, în preajma alegerilor pentru Adunarea ad-hoc, au fost semnalate și de consulul francez Victor Place. La 11 mai 1857, el trimitea o telegramă contelui Alexandre Walewski, ministrul de Externe al Franței, în care îi atrăgea atenția asupra numărului mare de destituiri pe care le făcea guvernul Moldovei. Cei vizați erau mai ales profesorii, din cauza opiniilor lor politice; de exemplu, Verdiano, profesor la Fălticeni, Homitchiano
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1451, din tatăl Domenico Colombo, țesător și comerciant și mama Susana Fontana-rossa. O "versiune" spaniolă îl certifică născut la 18 iulie 1435, la Villa Espinosa, Guadalajara, dintr-o nobilă familie din Castilia, tatăl fiindu-i Don Diego Gomez de Manrique, conte de Trevino și mama Doña Aldonza de Mendoza, ducesă de Arajona. O nouă variantă, a originii din Gali-cia, s-a încercat a fi probată cu documente ce s-au dovedit a fi false, o altă variantă vehiculată îl înrudea pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
în Moldova. Nu știam că era președintele comisiei de aprovizionare în Rusia. boala. dr. fessler Nici nouă nu ne mergea bine, căldura era de 38 grade, apa infectă. Ne îmbolnăvisem Vintilică, servitoarele și cu mine de o erupție pe care contele dr. Walwitz o atribuia apei de la Pasărea. Cum însă nu-mi inspira nici o încredere, am expediat pe servitoarea mea, Bucura, la București, de unde a revenit peste două zile tămăduită, cu diagnosticul și doctoriile. Era râie! Vindecarea noastră a fost mai
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
în cabinetul faimosului Hartenstein, Oberpolizeimeister, și reveni destul de plouat, ca să-mi spună că pentru noi nimic nu era hotărât; îmi aduse însă prelungirea cerută de dr. Elias, declarând că va fi ultima. Noi depindeam de poliția militară politică de sub conducerea contelui Addelmann. Bărbatul meu, care mă însoțise, se bucura deja de buna știre, dar avu o mare decepție și ieși de acolo plouat și turtit. Eu mă așteptam la așa ceva. A doua zi, la orele 10, mă pomenii cu căpitanul Jelkmann
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
căci destule privilegii avuseseră! pacea de la bucurești Pacea semnată purta numele de pacea de la București, fu parafată în sala de mâncare de la Cotroceni, unde se ținuse Consiliul de Coroană din 1916. Delicată atențiune. La Berlin, Viena, Kühlmann și Burian (făcut conte) fură călduros sărbătoriți. În ziarele lor nu văzurăm însă mult entuziasm, fie că au fost interzise de cenzură la noi (mai multe numere au lipsit), fie că n au găsit-o destul de drastică. Pester Lloyd o comenta cu dispreț și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Din nou, nici un răspuns, „căci pe români, cehi și slavi nu-i mai puteau băga în luptă“, dezertau în masă, înțeleseseră că nu mai trebuiau să moară pentru o cauză vrăjmașă neamului lor. În Rusia, cu toată pacea, nici o siguranță: contele Mirbach pie rea asasinat la Moscova, în biroul lui; asasinii au tras două focuri, au aruncat două grenade și au fugit fără să-i prindă, deși erau de față trei din membrii legației, care au fost răniți. parastasul ortodoxiei Societatea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
a trăit, revenea în toți anii și făcea o vizită Bucureștilor, locuind la generalul Rosetti. Casa și moșia le-a legat Academiei României, memoriile, Bibliotecii Naționale din Paris. Nu se vor deschide decât după 50 de ani de la moartea lui. contele de st.-aulaire Cu totul în contrast era contele de Saint Aulaire, fin, distins, vorbind și scriind bine, om de onoare, care voise să-și dea demisia din diplomație când la Congresul păcii Aliații nu s au ținut de convenția
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
vizită Bucureștilor, locuind la generalul Rosetti. Casa și moșia le-a legat Academiei României, memoriile, Bibliotecii Naționale din Paris. Nu se vor deschide decât după 50 de ani de la moartea lui. contele de st.-aulaire Cu totul în contrast era contele de Saint Aulaire, fin, distins, vorbind și scriind bine, om de onoare, care voise să-și dea demisia din diplomație când la Congresul păcii Aliații nu s au ținut de convenția ce făcusem cu ei, asigurându-ne Tisa ca hotar
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
în casele lui Vintilă pentru Franța și Anglia, Poklevski Koziel pentru Rusia. Ionel l-a oprit de a se retrage ca să nu piardă un așa bun prieten al nostru din postul de la București, unde mai erau multe de reglementat. Discursul contelui de Saint-Aulaire la prânzul oferit regelui și reginei era atât de frumos, bine simțit și bine gândit, într-o formă așa de impecabilă, încât s-ar putea publica într-o antologie. El și cu Berthelot au interzis ofițerilor și Legațiunii
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
trecere prin Paris. Dimitrie Sturdza fusese nedreptățit în împărțirea stării imense a tatălui său, fiul lui Mihail Sturdza, domnul izgonit din Moldova și îmbogățit prin abuzuri și introducerea evreilor în țară. Fratele lui Mihai și sora lui, căsătorită cu un conte spaniol, avuseseră partea cea mare. A lui, cu toate acestea, era încă impunătoare, dar cum îi putea ajunge cu gusturile de maniac castelan vânător, devenit proprietarul unuia din cele mai faimoase équipages din Franța, haită de câini celebri, cai nenumărați
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
noiembrie, apare confirmarea că a fost primită scrisoarea din 10 noiembrie, care este fără îndoială scrisoarea aflată în arhiva Borromeo 84. Scrisoarea expediata de Vettori acestei magistraturi face parte din arhiva Borromeo, foarte probabil ca rezultat al achiziționării ei de contele Gilberto VI Borromeo (1815-1885), un colecționar de documente semnate și de manuscrise originale pe care care le-a achiziționat de pe întregul continent european 85. Menționam că [exemplarele] originale ale altor două scrisori adresate de Vettori acestor magistraturi, datate 26 noiembrie
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
proprietatea Morgan, au fost scoase la un moment dat din filza din Florența care conține celelalte scrisori. Se știa deja din secolul al XIX-lea, în ciuda acelei curioase semnături, că scrisoarea nu a fost scrisă personal de Machiavelli, așa cum însuși contele Gilberto a putut să observe prin compararea ei cu caligrafiile machiavelliene autentice aflate în posesia lui87. Atribuirea ei timpurie lui Marcello Virgilio Adriani, Primo Cancelliere, care se găsește pe verso-ul scrisorii borromeoniene, se explică prin existența unei alte scrisori
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]