5,650 matches
-
Românească" la "Litera Internațional" din Chișinău). Între ele, Eminescu Dialectica stilului, Modelul ontologic eminescian, Dubla sacrificare a lui Eminescu, Eminescu martor al adevărului... Opera lui Theodor Codreanu a explodat, impresionant, după 1989, într-o cursivitate de tip enciclopedic, cuprinzătoare și convingătoare, de la volumul Basarabia sau drumul sfâșierii la Duminica Mare a lui Grigore Vieru, de la Complexul Bacovia la Eseu despre Cezar Ivănescu. După un recent și fulminant studiu, care lansează, incisiv, un nou concept, Transmodernismul (Iași, "Junimea", 2005, colecția "Ananta. Studii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
concepție estetică, o atitudine critică obiectivă, ia poziție față de critica fără reper, face comparații, evaluează realizările literare în raport cu literatura universală. Exemple sunt multe. Dacă poezia Anei Blandiana îl "impresionează" (2402), "E poeta nr. 1 a momentului", Adrian Păunescu nu este convingător și îi dedică o epigramă: "Vrând să mă-ncălzesc la soba-ți, / I-am deschis, în friguri, ușa, / Dar îl loc de vâlvătaie / M-a întâmpinat... cenușa" (2479). Epigrama este o replică la un titlu al unei poezii de Adrian
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
oameni recenți"), apoi scurtul segment de două decenii dintre cele două războaie mondiale, ponegrit de asemenea, de extrema stângă în competiție cu extrema dreaptă. Așa a fost favorizată la noi "a treia relație" (ca să apelez la terminologia și la argumentele convingătoare ale lui Theodor Codreanu), care, ajutată puternic din exterior (să nu uităm că în 1944 Partidul Comunist Român era ca și inexistent), a împins România în direcții nedorite de autohtoni-majoritari-rezistenți (naționaliști, patrioți), realități condamnate să treacă, o dată cu "a doua schimbare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
judecăților, stăpânirea de sine a celui care se știe lucrând "în marginile adevărului" și slujind o cauză nobilă, sobrietatea textului, felul pedestru de curgere a gândului, meticulos, pe îndelete, neabătut, cu hotărâre și cu generozitate totodată. E proba cea mai convingătoare, probabil, a unei înalte dignități intelectuale și etice. Cu cine și cu ce polemizează, concret, Theodor Codreanu, pe cine îl ia drept arbitru și ce îi servește ca argument de sprijin și criteriu al adevărului? Ținta polemicilor sale este, parafrazând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
poate spune că activitatea literară a lui Victor Teleucă a fost ignorată de critica noastră. E suficient să parcurgem cuprinsul culegerii colective Victor Teleucă un heraclitean transmodern (Chișinău, Editura "Universul", 2010), ca să ne convingem că despre creația scriitorului au vorbit convingător și elogios, pe parcursul anilor, Eliza Botezatu, Ana Bantoș, Veronica Postolache, Haralambie Corbu, Mihail Dolgan, Mihai Cimpoi, Vlad Chiriac, apoi Theodor Codreanu, Adrian Dinu Rachieru; nenumărați colegi de breaslă i-au dedicat texte de înaltă prețuire (Dumitru Matcovschi, Gheorghe Vodă, Arhip
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Basarabiei de către trupele sovietice), Theodor Codreanu insinuează existența unor legături între cele trei momente, idee care mi se pare o pură coincidență. Specularea ei nu aduce un plus interpretativ, fiind doar o pată de culoare pe demonstrația de altminteri extrem de convingătoare. Criticul pune situația dificilă a României pe seama întâlnirii mai multor factori. Pe deoparte "răul dinlăuntru", adică disensiunile dintre partidele politice, pe de alta, interesele externe: "De o parte, interesele expansioniste ale Rusiei, sub armă religioasă, de alta, nestatornicia politicii Occidentului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Serviciului Român de Informații); orizontul larg în abordarea și interpretarea problemelor; obiectivitatea și detașarea în expunerea faptelor și fenomenelor; sistematizarea și structurarea fericită a materialelor și materiei; preocuparea pentru detaliile pe deplin semnificative, orânduirea și tratarea lor sistematică, logică și convingătoare; stilul ales și plăcut, care îndeamnă pe cititor să consulte textul în integralitate, iar, la urmă dar nu și cel mai lipsit de importanță, autorul a îmbinat în chip plăcut și cu excelente rezultate analiza cu sinteza, astfel încât concluziile avansate
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în vigoare a legii sale de organizare, va examina conformitatea legislației cu prezența Constituție și va face Parlamentului sau, după caz, Guvernului, propuneri corespunzătoare". Argumentul în sensul căruia categoria "naționalizare" este nominalizată și în tratatele internaționale nu este nici el convingător. În tratatele internaționale (bi sau multilaterale), pe care România le-a ratificat, este nominalizată și naționalizarea. Această nominalizare este firească și necesară, avînd în vedere că sînt constituții care prevăd și naționalizarea ca modalitate de transfer al proprietății. Terminologia juridică
DECIZIE nr. 4 din 3 iulie 1992 cu privire la constituţionalitatea art. 27 şi art. 34 din Legea privind regimul zonelor libere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108151_a_109480]
-
fie nevoie de o altă verificare. (3) Cetățenia părții contractante solicitate, deținută anterior, este considerată verosimila pe bază de: ... - permise de conducere; - legitimații de serviciu; - carnete de marinar, chiar dacă durată valabilitații acestor documente este expirata, precum și pe bază de: - declarații convingătoare ale martorilor, în special ale cetățenilor părții contractante solicitate; - proprie declarație a persoanei, în cazul în care cunoaște limba părții contractante solicitate. În acest caz, părțile contractante consideră că sigur faptul că persoana a avut anterior cetățenia părții contractante solicitate
HOTĂRÂRE nr. 869 din 3 decembrie 1998 pentru aprobarea Convenţiei dintre Ministerul de Interne din România şi Ministerul Federal de Interne din Republica Federala Germania cu privire la preluarea de persoane apatride, semnată la Bonn la 9 iunie 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122412_a_123741]
-
cele fabricate sub licență. B. Nu se vor include în lista medicamentelor cu sau fără contribuție personală: 1. Substanțe active (D.C.I.) reprezentând grupe terapeutice și, în cadrul acestora, mecanisme farmacodinamice sau clase chimice minore și cu valoare terapeutică îndoielnică sau nedemonstrata convingător. 2. Produse O.T.C. 3. Produse sau forme terapeutice de uz exclusiv spitalicesc. 4. Combinațiile care nu corespund criteriilor prevăzute la pct. A 3. 5. Toate celelalte medicamente din nomenclator care nu corespund criteriilor de includere. 6. Produsele la care
HOTĂRÂRE nr. 44 din 2 februarie 1998 privind asistenţa cu medicamente pentru tratamentul ambulatoriu, în anul 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120236_a_121565]
-
este necesară lărgirea evantaiului temporal fixat drept cadru de analiză. Rolul istoriografiei în concretizarea conștiinței etnice, și mai apoi a conștiinței naționale românești echipată cu o platformă politică unionistă, nu poate fi subliniat îndeajuns. V. Georgescu (1991), spre exemplu, afirmă convingător acest fapt: "Conștiința etnică, primul pas al românilor către conștiința națională, a apărut din descoperirea originilor lor și a unității de limbă și cultură" (p. 70). Iar această "descoperire" a dublei comuniuni originare și lingvistice s-a datorat istoriografiei secolului
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
naturii a cărei existență este imemorială și eternă. Ca atare, este de așteptat ca orice conflict din trecut să fie interpretat în termenii luptei naționale, iar oricărui personaj istoric să îi fie atribuite mobiluri, intenții și loialități naționale. După cum arată convingător L. Boia (1997, pp. 22-26), cărturarii Școlii Ardelene nu îl naționalizează pe Mihai Viteazul. În portretul biografic și tabloul personalității schițate de aceștia, Mihai este animat în acțiunile sale nu de scopuri naționale, ci de ambiție personală. Și în acest
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
semantică. De exemplu, una din piesele de rezistență ale armăturii conceptuale a Raportului este noțiunea de genocid utilizată pentru a descrie atentatul criminal al regimului comunist de distrugere a "fondului biologic al națiunii" (Raport, 2006, p. 160). După cum au punctat convingător o serie de critici, conceptul de "genocid", așa cum este definit în jurisprudența internațională și literatura de specialitate, nu poate fi aplicat cazului românesc (Shafir, 2007). În concluzie, Raportul este un document care se revendică de la științificitate, dar sfârșește prin a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
viitorului, care se zbat împotriva rezistorilor structurali încorporați ai memoriei care îi previn totala subordonare față de interesele pragmatice ale acestora. Nu găsim un mod mai benefic de a sintetiza conclusiv rezultatele cercetării noastre decât recurgând la metaforă. După cum au arătat convingător G. Lakoff și M. Johnson (1980) în lucrarea lor Metaphors We Live By - al cărui titlu românesc ar putea suna Metaforele noastre cele de toate zilele - metaforele nu sunt extravagante construcții poetice al căror domeniu de existență se restrânge la
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cu întreaga lor încărcătură simbolică, sunt reproduse în prezent; c) dimensiunea indexată nominal, care cuprinde totalitatea numelor cu rezonanță istorică ancorate spațial. Aceasta se bifurcă în două ramificații: i) sub-dimensiunea toponimiei stradale, exprimată de denumirile străzilor, care, după cum a arătat convingător V. Docea (2010) într-un studiu de caz asupra straturilor nominale ale rețelei stradale a Timișoarei, se supune și ea legii actualizării politice a memoriei colective; și ii) sub-dimensiunea toponimiei instituționale, dată de numele cu relevanță istorică atribuite instituțiilor publice
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
este publicat în traducere românească și, deci, de faptul că devine disponibil pentru studenți, profesori și chiar, cu ceva noroc, pentru oamenii politici și opinia publică cultă. Manualele ar trebui să codifice cunoașterea existentă, să organizeze în manieră atrăgătoare și convingătoare ceea ce se știe într-o anumită disciplină. Și, în mod firesc, acesta este scopul principal pe care mi l-am propus și pe care am încercat să-l abordez și să-l dezvolt cînd am scris acest Curs. Prin urmare
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
în practică. Și, pentru a înțelege mai bine ceea ce s-a întîmplat cu știința politică la începutul anilor '60, trebuie să ne întoarcem puțin înapoi și să analizăm domeniile de specializare anterioare. Criticile la adresa producției globale a politologilor puteau fi convingătoare, dar existau unele excepții semnificative de analize non-formaliste, nu pur descriptive, dar bazate pe contexte naționale europene, în absența unui material valoros care să provină din alte contexte. Subiectele de analiză le constituiau organizațiile politice cele mai importante, partidele, procesele
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
și psihologia socială (analizînd procedeele individuale și de grup ale formării opțiunilor de vot) contribuie, de fapt, la apariția unor interpretări temeinice a comportamentelor electorale și a variațiilor lor de-a lungul timpului. Anumite interpretări vor ajunge să fie mai convingătoare, dacă vor fi completate ulterior cu un studiu al organizațiilor de partid, al metodelor prin care se realizează competiția electorală și al tehnicilor de comunicare politică. În acest sector de studii, tehnicile și rezultatele au ajuns atît de departe, încît
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
să plaseze variabilele politice în centrul tuturor analizelor sistemelor politice. Lăsînd la o parte pretențiile voluntariste ("politica în postul de comandă") și aserțiunile normative ("politica este cea mai importantă activitate umană"), știința politică contemporană a reușit să dovedească, în mod convingător și documentat, importanța crucială a variabilelor politice în colectivitățile organizate. Fără triumfalism, a apărut conștiința că funcționarea sistemelor politice nu poate fi explicată, dacă nu sînt puse la dispoziție tehnici analitice specifice, că transformarea lor nu poate fi înțeleasă, dacă
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
de caracteristici care permit să fie analizat într-un context mai amplu, ba chiar se pretează la asta. Să analizăm cîteva dintre problematicile abordate, într-un mod mai detaliat. Sensul eficacității Dintre generalizări, majoritatea susținute de cercetări empirice, cele mai convingătoare în legătură cu tendințele indivizilor de a-și exercita dreptul la vot se referă, pe de o parte la unele orientări psihologice, pe de altă parte la unele componente pe care le-am putea defini "ambientale". Este mai probabil ca o persoană
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
să solicite contribuții în bani pentru cauze politice; 13) să ajungă candidat pentru o funcție electivă; 14) să ocupe funcții publice sau de partid. Aceasta listă este, evident, prea amplă și eterogenă. S-ar putea spune că nu este destul de convingătoare includerea celor care sînt adevărații decision makers, deținătorii funcțiilor publice sau de partid, care, pe lîngă faptul că sînt participanți, sînt obiectul și destinatarii participării politice. O listă mult mai restrînsă a fost prezentată [într-o amplă, excelentă cercetare comparată
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
participarea la viața publică oferă numai această alegere între prea mult și prea puțin, și că, din acest motiv, va fi în mod evident deziluzionat, într-un fel sau altul [Hirschman 1983, 141]. Hirschman reușește să pună laolaltă, în mod convingător, motivațiile individuale ale participării politice și ale retragerii, măcar temporar, din sfera publică, cu dinamica colectivă a ciclurilor de implicare și de recul. În mod tangențial, el sugerează o tematică de un interes particular, deseori neglijată în analizele participării politice
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
medicament, de dezvoltarea unei noi tehnologii, deciziile trebuie și pot fi justificate prin argumente de natură tehnică. Așadar, pe de o parte, decidenții la orice nivel de la miniștri la parlamentari, de la birocrați la consultanți au nevoie de informații adecvate și convingătoare; pe de altă parte, grupurile de presiune și reprezentanții lor trebuie să dispună de cunoștințe în măsură să facă să se încline balanța deciziei de partea lor; în fine, în triunghiul care s-ar forma (decidenți, grupuri de presiune, opinie
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
solidaritate și în crearea unor noi solidărități; în particular, privesc și amplasarea lor în ordinea socială anterioară și rolul pe care îl au în trecerea către noua ordine. Dacă tematica merită o atenție aparte, răspunsul lui Alberoni este simplu și convingător: "Membrii claselor amenințate cu decăderea și ai claselor în ascensiune au... în comun dezamăgirea față de o ordine în care au crezut, fapt pentru care, în imposibilitatea de a se realiza, sînt nevoiți să exploreze căi alternative" [1981, 71]. Alberoni adaugă
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
scop. Despre leadership Dar rolul de leadership al mișcărilor colective nu este deținut de indivizi periferici, ci mai ales de indivizi importanți, care dețin o poziție aproape centrală sau, mai precis, situați la periferia centrului. Așa cum a argumentat în mod convingător Alberto Melucci [1977, 109]: "Cei care se răzvrătesc primii nu sînt grupurile mai oprimate și neomogene, ci cele care experimentează o contradicție intolerabilă între o identitate colectivă existentă și noile raporturi sociale impuse de transformare. Ei se pot mobiliza mai
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]