4,390 matches
-
bine să ne privim, să vorbim și să ne destăinuim dorințele care eu cred că au stat ascunse de o viață, dar numai acum sau întâlnit, printr-o coincidență.Iubitule, eu cred că te caut și te doresc de când eram copilă de 12-15 ani, unde ai fost pe ce planetă ai trăit că nu am dat peste tine, decât acum aproape de toamna vieții? Intr-o joie, nu am să uit niciodată, mergeam în oraș cu o colegă de serviciu și am
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
și eu invitat la serbările de la Hordou organizate de Uniunea Scriitorilor. Legendele de aceea sunt legende, ca mai adesea să se abată de la realitatea istorică: sora mai mare a mamei, Virginia (1889-1975) pretindea că ar fi fost curtată, pe când era copilă, de „junele“ bard... Chiar dacă memoria mă înșală și mătușa mea vorbea, de fapt, de Claudia, întâiul copil al bunicilor, frumoasa Claudia, gingașă, feciorelnică și nelumească făptură moartă de ftizie cu mulți ani înaintea nașterii mele, anacronismul mai stăruie - ținând cont
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
va aștepta la gară, doar să-i spun la ce oră sosesc. Scrisoarea 53 Mi-aduc aminte... Leila îmi spunea: — Lumea e largă și minunată! Plecase din Algeria din cauza războiului, la vârsta de 18 ani. Ajunsese în Amsterdam, era o copilă care nu mai văzuse lumea. Aeroportul era atât de mare, încât ea stătea acolo liniștită, crezând că e deja în oraș. Mi-a spus: — Să nu te temi niciodată! Dacă vei fi într-un oraș nou, într-o țară nouă
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
200 de euro mai puțin o obligă pe o mamă să nu-și dea copi lul la școală mai departe? Uite, fata mea a terminat liceul și merge la facultate. Am întrebat-o ce va face prie tena ei, o copilă care mi-e dragă. Mi-a spus: — Mamă, nici nu se gândește! Maică-sa câștigă cinci milioane, cu ce s-o țină? Am întrebat-o pe fata mea cea mare: — Mamă, de ce nu cumperi carne? Mi-a răspuns: — Nu ne
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
au cu adevărat nevoie de mine! Scrisoarea 132 Doi români au violat o fată de 14 ani. Au oprit o mașină cu gândul s-o jefuiască. L-au bătut și l-au legat pe prietenul fetei, iar pe ea, o copilă italiancă, au violat-o. Patru români au violat o altă fată, de 20 de ani. Ea declară că vrea doar să fie lăsată în pace, că viața ei nu mai e viață, că îi este rușine să meargă pe stradă
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
În momentul când apărea, scânteietoare, sub Consulat, o vedem imediat înconjurată, admirată și iubită cu pasiune. Lucien, fratele Consulului, este primul personaj istoric care o iubește ăpentru că nu pot să-l pun la socoteală pe Barrère, care o cunoscuse copilă, demult). Lucien iubește, nu este respins, nu va fi niciodată primit. Iată nuanța. Așa se va întâmpla cu toți cei ce se vor grăbi atunci și cu toți cei ce-i vor urma. Am văzut nu demult, în palatul răposatului
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
străbătut Atlanticul, și căsătoria lui cu altcineva i-a fost cu atât mai neplăcută în acel moment. Exista între ei o legătură de mare drag. El nu pierdea prilejul de a-și lua un aer cu totul părintesc cu drăgălașa copilă care avea indiscreția de a aminti toate vorbele sale de spirit. Îmi aduc aminte îndeosebi de una dintre zilele acelei vremi. Ne-am dus cu toții să cinăm la Domnul de Boigne, la Buissonrond, lângă Chambéry. El invitase tot ce putea
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
mire ar fi putut rezista tentației unor asemenea oferte, decât un nătărău ca mine ce nu avea în minte decât să muncească pe brânci pentru a corespunde cooptării sale în învățământul superior ?... În același timp, cum puteam frânge inima unei copile naive care iubea cu toată puritatea ființei ei și cum puteam călca în picioare încrederea unor părinți iubitori, naivi în cumsecădenia lor, seduși de imaginea curată a unui costum național îmbrăcat de un tânăr tot de la țară, desigur cu pornire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
sau cuvinte formate prin prefixare: a înfurtuna, a înstela. Labiș folosește adesea sinonimele. Ele apar mai ales pentru evitarea repetării, dând adesea varietate textului prin nuanțele căpătate. Iată o parte din cele mai importante sinonime: colb - praf, neliniște - zbucium, fată - copilă, a muți - a tăcea, glod- nămol - noroi. Așa cum observa și G. I. Tohăneanu, la Nicolae Labiș apar o serie de cuvinte diferite ca înțeles, dar care fac parte din aceeași familie. Cuvântul de bază este însoțit de un derivat din
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
Bine, dar această trestie? - Regnul vegetal. - Foarte bine. Și acum, cărui regn îi aparțin eu? La această întrebare copiii se uitau unii la alții și nici unul nu îndrăznea să răspundă. - Hai să vedem, nu răspunde nimeni? Insistă împăratul. Atunci o copilă ridică mâna cu timiditate și spuse: - Sire, Excelența voastră aparțineți împărăției lui Dumenezeu. Un surâs de satisfacție și de orgoliu lumină fața împăratului, care, emoționat a îmbrățișat pe acea copilă și dăruindu-i o monedă de aur i-a spus
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Hai să vedem, nu răspunde nimeni? Insistă împăratul. Atunci o copilă ridică mâna cu timiditate și spuse: - Sire, Excelența voastră aparțineți împărăției lui Dumenezeu. Un surâs de satisfacție și de orgoliu lumină fața împăratului, care, emoționat a îmbrățișat pe acea copilă și dăruindu-i o monedă de aur i-a spus: - Într-adevăr, toți oamenii aparțin împărăției lui Dumenezeu, iar tu roagă-te ca împăratul tău să nu aibă niciodată nefericirea de a pierde acest titlu. O dojană binemeritată adresată multora
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
sau ucigându-i pur și simplu; cu închiderea altarelor, dându-le apoi destinații contrare cultului divin. Negativismul caricatural al marii Revoluții franceze culminează în acel moment delirant, când autoritățile Comunei din Paris, însoțite de cortegii imense cu muzici, coruri și copile îmbrăcate în alb, au instalat zeița rațiunii pe altarul catedralei Notre Dame. „înlăuntrul catedralei se construise un munte de carton încoronat de un templu grec și înfășurat în draperii. De jur împrejur, torțe aprinse și busturile lui Voltaire, Rousseau și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
pe altarul catedralei Notre Dame. „înlăuntrul catedralei se construise un munte de carton încoronat de un templu grec și înfășurat în draperii. De jur împrejur, torțe aprinse și busturile lui Voltaire, Rousseau și Franklin. Au avut loc discursuri, cântece, muzică. Copilele se urcară pe munte și atunci din templu apăru o artistă de la Operă, care închipuia rațiunea!”(Pierre Gaxotte: Le Revoluțion francaise, p. 368 ) Reeditând acest tipic, bolșevismul din Rusia și din Spania l-a realizat cu orori de o amploare
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Bine, dar această trestie? - Regnul vegetal. - Foarte bine. Și acum, cărui regn îi aparțin eu? La această întrebare copiii se uitau unii la alții și nici unul nu îndrăznea să răspundă. - Hai să vedem, nu răspunde nimeni? Insistă împăratul. Atunci o copilă ridică mâna cu timiditate și spuse: - Sire, Excelența voastră aparțineți împărăției lui Dumenezeu. Un surâs de satisfacție și de orgoliu lumină fața împăratului, care, emoționat a îmbrățișat pe acea copilă și dăruindu-i o monedă de aur i-a spus
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Hai să vedem, nu răspunde nimeni? Insistă împăratul. Atunci o copilă ridică mâna cu timiditate și spuse: - Sire, Excelența voastră aparțineți împărăției lui Dumenezeu. Un surâs de satisfacție și de orgoliu lumină fața împăratului, care, emoționat a îmbrățișat pe acea copilă și dăruindu-i o monedă de aur i-a spus: - Într-adevăr, toți oamenii aparțin împărăției lui Dumenezeu, iar tu roagă-te ca împăratul tău să nu aibă niciodată nefericirea de a pierde acest titlu. O dojană binemeritată adresată multora
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
prin ce mijloace retorice. Un poem care prin simbolurile lui îi anticipează pe Eminescu și Ion Barbu (din poema Riga Crypto și lapona Enigel este Domnul de rouă: "Cu tot coșmarul de convenții ("luna ca o sferă, dupe-o stîncă verde", "copila jună" cu părul bălăior ce trece "plaiul dalb" etc.), Bolintineanu figurează aici un mare mit poetic, acela din Strigoii și alte poeme plutonice. Lero-împărat iubește o scită "dulce ca un vis" și ursita rea i-a prezis că soarele dimineții
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Fetov, din sudul Basarabiei, casnică. Foarte devreme, Sofia se dovedește înzestrată cu un auz muzical absolut și o remarcabilă capacitate de a reproduce și armoniza melodii la pian. Și-a început pregătirea școlară la pensionul Humpel din Iași. Aproape o copilă încă, părinții o înscriu în anul școlar 1878/1879 la Conservatorul de Muzică din Iași, unde se remarcă repede printre colegele de vârstă și mai mari. Printre profesori i-a avut pe renumiții muzicieni A. Bascoff și C. Gros. După
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
găsinduși părinții bătrâni iar el se ferecă într-o tăcere pe care nici bătrânii nu consimt s-o tulbure cu întrebări. Andrew n-a învățat de acasă iubirea ci doar fermitatea, asprimea chiar. - De ce este numit Andrew înger chiar de copila sa ce va deveni scriitoare și care-i va imortaliza figura într-un roman? Andrew trăiește foarte puțin în trup. Deși are o familie, are o casă unde se întoarce după fiecare perioadă de predică, el trăiește ca și cum ar fi
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
biserică, dar nu mânată de vreo convingere religioasă, ci doar pentru că se ivise ocazia să îmbrace o rochie albă, frumoasă, chiar mai frumoasă decât a verișoarei sale care și ea își pusese o rochie cu ocazia aceluiași eveniment. Abia când copila își manifestă această intenție, capătă o rază din interesul lui Andrew care nu are ochi pentru motivații psihologice, pământești. Mai există un moment când dă să se preocupe de sufletul unuia din familie: atunci când realizează uimit și tulburat că soția
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Tinerețea Monicăi, frumusețea ei, inteligența-i ascuțită, talentul, eleganța, vitalitatea sunt tot atâtea pricini de admirație febrilă. Iubirea năvalnică țâșnește prin toate încheieturile epistolare, dă fuga până în cel mai îndepărtat colț al copilăriei fetiței, când scoate de acolo imaginea unei copile adorabile, dar și precoce. Apoi se învârte curtenitor asupra amintirilor recente, evocând episoade în care energia Monicăi e molipsitoare. Și mai ales zboară spre acel prezent în care figura, chipul fetei sale iubite îi este înnebunitor de inaccesibil. Zadarnic așează
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
ocurențe de nume proprii și pronume, și desemnarea contingentă pentru lanțuri în care designatorii definiți (și demonstrativi) abundă. Romanul lui Zola oferă un exemplu pentru al doilea tip de desemnare: plecând de la lista singurilor designatori, lectorul poate reconstitui istoria Terezei (copilă, tânără, soție etc.) sau povestea uciderii lui Camille (somnorosul, tânăra, soțul ei, amantul ei, ucigașul etc.), pe când în Educația sentimentală, lanțurile de ocurență sunt constituite din nume și pronume. Analizând numele în proza O viață a lui Maupassant, Marie-Thérèse Mathet
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
cosmogonici, ci "fecundatori și procreatori în ordinea biologică", iar "hierogamia devine funcția lor esențială"431. Substratul mitologic (Oana / Marea Zeiță) se împletește cu credințele din mitologia românească; Oana amintește de fata de uriași (din studiile lui Marcel Olinescu) care fură copilele oamenilor de rând și le ține în poala sa. Fiecare personaj aduce cu sine o mitologie; de Oana se leagă mitologia uriașilor (implicit a comorilor neprețuite din mormintele acestora, comori inaccesibile omului pentru că sunt închinate diavolului), precum și cea a mătrăgunei
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
se gândea că, încolțit de nevoie, s-ar fi putut adăposti câteva secunde prețioase îndărătul trupului fragil purtat în brațe, mult mai apt să conjure clemență decât al lui. Odată scăpați de pericol, abia mai putuse însă să răsufle de copila cu imaginație bogată, care văzuse în el un erou salvator și nu pregetase să-l copleșească de felurite atenții. O reputație de umanist crescuse ca o aură în jurul figurii sale juvenile, ulterior îmbogățite și de alte prestigii, ceea ce explica prezența
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
eficace distincția dintre un altar și o ușă? Cum să dai clar de înțeles că o lovitură primită nu e un pârâu din care alții să-și împrospăteze, cu o nesimțire ontologică, elanul agresiunii? Cât nu și-ar fi dorit copila Marieta să scape de sfinxul ei monstruos de surd, care o răscolea tacit cu asemenea întrebări, aținându-i nu numai calea, ci până și aerul de respirat! Dar și cât de născător îl aștepta femeia Marieta, ca pe un drac
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
dorit-o purtătoarea eroului înspre izbăvire, călăuzitoarea lui afară din învolburata nedeterminare. Cu alte cuvinte, Ondine era valul bun ce scoate rătăciții la liman. Așa se-înfiripase, în imaginația lui de părinte emaciat de ezitări, viziunea de larg consum a copilei angelice ieșind în calea temerarului navigator spre a-l conduce la țărmul unui destin mai bun. Căci Senda lui trebuia mai întâi găsită - o subtilă problemă de navigație prin apele pline de recife ale eternului feminin goethean. Deși zbuciumat din
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]