4,262 matches
-
joncțiunea bulbo-ventriculară este marcată de un șanț distinct la nivelul suprafeței externe a inimii, iar endocardiac, de o creastă bulboventriculară situată între orificiul atrioventricular și partea caudală a bulbului. Absorbția crestei bulboventriculare este esențială pentru dezvoltarea celor patru camere ale cordului. Bulbus cordis este împărțit de septul bulbar proximal în canalele pulmonare și aortice. În urma acestei septări, partea dorsală a bulbului arterial este în mare parte absorbită, dar poziția sa este indicată de peretele dorsal al vestibului aortic. După ce pernuțele endocardice
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
a expansiunii aparente spre stânga a tractului de scurgere, inelul interventricular devine poziționat la rădăcina și în spatele tractului de scurgere subaortic. Această ramură se numește ramura retroaortică. Ramurile retroaortică, septală, și fascicolul inelar atrioventricular vor dispare în timpul dezvoltării normale a cordului de mamifere. Teoria conform căreia se crede că sistemul conductor ventricular își are originea dintr-un singur inel interventricular oferă o bază solidă a înțelegerii dispoziției sistemului conductor într-un mare număr de malformații congenitale. * Dezvoltarea miocardului Cardiomicitele adulte se
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
dreaptă determină dezvoltarea venelor cave superioară și inferioară. Vena cavă inferioară se dezvoltă din: vena omfalomezenterică care va forma porțiunea hepatică vena subcardinală dreaptă care va forma porțiunea renală vena sacrocardinală dreaptă care va forma porțiunea postrenală sau sacrocardinală. Inervația cordului fetal este dublă, aferentă și eferentă: 1. senzitivă, aferentă, realizată de neuronii aferenți din ganglionii senzitivi spinali; 2. motorie, eferentă, componentă a sistemului nervos autonom. Automatismul cardiac este controlat de centrii vasculari din bulbul rahidian. Centrii parasimpatici sunt colinergici, iar
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
la nivelul peretelui anterior toracic * Aplicații clinice </resume> * Caractere generale Pericardul este o structură saculară, alb sidefie, rezistentă, de forma unui trunchi de piramidă, care se inseră inferior pe diafragmă, iar superior se continuă cu adventicea vaselor mari de la baza cordului. Pericardul prezintă pentru descriere două componente: pericardul fibros (sacul pericardic), situat la exterior; pericardul seros, care tapetează fața internă a pericardului fibros, și se răsfrânge pe suprafața cordului, unde poartă numele de epicard. * Funcționalitatea pericardului stabilizarea cordului în interiorul cutiei toracice
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
pe diafragmă, iar superior se continuă cu adventicea vaselor mari de la baza cordului. Pericardul prezintă pentru descriere două componente: pericardul fibros (sacul pericardic), situat la exterior; pericardul seros, care tapetează fața internă a pericardului fibros, și se răsfrânge pe suprafața cordului, unde poartă numele de epicard. * Funcționalitatea pericardului stabilizarea cordului în interiorul cutiei toracice prin mijloacele de fixare (ligamente) care limitează motilitatea cardiacă; protecția cordului de traumatismele mecanice și leziunile infecțioase prin contiguitate de la structurile adicente; lichidul pericardic acționează ca un lubrificant
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
mari de la baza cordului. Pericardul prezintă pentru descriere două componente: pericardul fibros (sacul pericardic), situat la exterior; pericardul seros, care tapetează fața internă a pericardului fibros, și se răsfrânge pe suprafața cordului, unde poartă numele de epicard. * Funcționalitatea pericardului stabilizarea cordului în interiorul cutiei toracice prin mijloacele de fixare (ligamente) care limitează motilitatea cardiacă; protecția cordului de traumatismele mecanice și leziunile infecțioase prin contiguitate de la structurile adicente; lichidul pericardic acționează ca un lubrificant și scade fricțiunile sufrapeței cardiace în timpul sistolei și diastolei
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
situat la exterior; pericardul seros, care tapetează fața internă a pericardului fibros, și se răsfrânge pe suprafața cordului, unde poartă numele de epicard. * Funcționalitatea pericardului stabilizarea cordului în interiorul cutiei toracice prin mijloacele de fixare (ligamente) care limitează motilitatea cardiacă; protecția cordului de traumatismele mecanice și leziunile infecțioase prin contiguitate de la structurile adicente; lichidul pericardic acționează ca un lubrificant și scade fricțiunile sufrapeței cardiace în timpul sistolei și diastolei; limitează și previn e dilatarea excesivă a cordului , mai ales în timpul creșterii volumului intracardiac
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
ligamente) care limitează motilitatea cardiacă; protecția cordului de traumatismele mecanice și leziunile infecțioase prin contiguitate de la structurile adicente; lichidul pericardic acționează ca un lubrificant și scade fricțiunile sufrapeței cardiace în timpul sistolei și diastolei; limitează și previn e dilatarea excesivă a cordului , mai ales în timpul creșterii volumului intracardiac (de exemplu, reflux aortic sau mitral). * Situație Pericardul și sacul pericardic sunt situate în compartimentul mijlociu al mediastinului inferior. * Morfologie externă Sacul pericardic sau pericardul parietal prezintă pentru descriere două foițe (fig. 2): foița
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
stângă; * nervul larigeu recurent stâng; * vena intercostală superioară stângă; *inferior * diafragm; * peritoneu; * vena cavă inferioară. Pericardul seros este format din porțiunea pericardului seros care tapetează fața internă a pericardului fibros și poartă denumirea de lamina parietală, și porțiunea ce acoperă cordul și porțiunea intrapericardică a vaselor mari, numită lamina viscerală sau epicard. * Cavitatea pericardică astfel formată, este o structură virtuală cuprinsă între foițele pericardului seros (parietală și viscerală) și conține o cantitate minimă de lichid ce favorizează mișcările inimii. * Sinusurile pericardice
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
necesară în diagnosticul și tratamentului transudatului pericardic datorat traumatismelor, manifestărilor secundare ale afecțiunilor cardiace, infecțiilor sau neoplaziilor. Tamponada cardiacă poate fi produsă și prin introducerea cateterelor venoase centrale, semnele caracteristice fiind hipotensiunea, scurtarea timpilor respiratori, caracteristică fiind triada lui Beck (cord mic tăcut, presiune atrială scăzută, presiune venoasă crescută). Abord parasternal presupune introducerea acului în spațiile 4-6 intercostal, la 2cm lateral de șocul apexian sau medial de marginea stângă a matității cardiace. Acul este direcționat spre umărul drept, avându-se în
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
diafragm și între venele pulmonare dreaptă și stângă. Traumatismele pericardice sunt însoțite la unii pacienți de febră, pericardită sau pleurezie, și/sau durere. Manifestări cunoscute generic sub numele de sindrom postpericardiotomic, afecțiune de obicei autolimitantă. Complicații pericardice Pericardiocenteza poate afecta cordul, vasele coronare, vasele toracice interne și plămânii. Alte leziuni posibile includ perforație gastrică, colonică, pneumotorax și Hemoragia poate fi secundară dilacerării arterei coronare, ventriculului drept și/sau atriului drept Alte posibile complicații sunt tamponada pericardică, hemopericard și hemotorax. Pericardiotomia și
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
colonică, pneumotorax și Hemoragia poate fi secundară dilacerării arterei coronare, ventriculului drept și/sau atriului drept Alte posibile complicații sunt tamponada pericardică, hemopericard și hemotorax. Pericardiotomia și pericardiectomia au drept complicații posibile pericardiectomia. Capitol 4 ANATOMIA CLINICĂ ȘI CHIRURGICALĂ A CORDULUI <resume> Rezumat * Generalități * Situație * Greutate * Dimensiuni * Formă și orientare * Morfologie externă și raporturi * Fața sternocostală sau anterioară * Fața posterioară * Fața diafragmatică * Margine superioară * Margine dreaptă * Margine stângă * Margine inferioară * Apex * Baza * Șanțuri * Scheletul fibros cardiac * Morfologia cardiacă internă * Atriul drept
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
diafragmatică * Margine superioară * Margine dreaptă * Margine stângă * Margine inferioară * Apex * Baza * Șanțuri * Scheletul fibros cardiac * Morfologia cardiacă internă * Atriul drept * Ventriculul drept * Atriul stâng * Ventriculul stâng * Joncțiunea atrioventriculară * Sistemul de conducere cardiacă * Elemente de histologie cardiacă * Vasele mari de la baza cordului * Proiecția cordului * Aplicații clinice </resume> * Generalități * Situație Inima (cordul) este un organ cavitar, învelit de pericard, care ocupă cea mai mare parte a mediastinului mijlociu. Cordul nu ocupă o poziție mediană între cele două regiuni pleuropulmonare, în mod normal 2
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
superioară * Margine dreaptă * Margine stângă * Margine inferioară * Apex * Baza * Șanțuri * Scheletul fibros cardiac * Morfologia cardiacă internă * Atriul drept * Ventriculul drept * Atriul stâng * Ventriculul stâng * Joncțiunea atrioventriculară * Sistemul de conducere cardiacă * Elemente de histologie cardiacă * Vasele mari de la baza cordului * Proiecția cordului * Aplicații clinice </resume> * Generalități * Situație Inima (cordul) este un organ cavitar, învelit de pericard, care ocupă cea mai mare parte a mediastinului mijlociu. Cordul nu ocupă o poziție mediană între cele două regiuni pleuropulmonare, în mod normal 2/3 fiind
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Apex * Baza * Șanțuri * Scheletul fibros cardiac * Morfologia cardiacă internă * Atriul drept * Ventriculul drept * Atriul stâng * Ventriculul stâng * Joncțiunea atrioventriculară * Sistemul de conducere cardiacă * Elemente de histologie cardiacă * Vasele mari de la baza cordului * Proiecția cordului * Aplicații clinice </resume> * Generalități * Situație Inima (cordul) este un organ cavitar, învelit de pericard, care ocupă cea mai mare parte a mediastinului mijlociu. Cordul nu ocupă o poziție mediană între cele două regiuni pleuropulmonare, în mod normal 2/3 fiind deplasate spre stânga. Cordul este împărțit în
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Joncțiunea atrioventriculară * Sistemul de conducere cardiacă * Elemente de histologie cardiacă * Vasele mari de la baza cordului * Proiecția cordului * Aplicații clinice </resume> * Generalități * Situație Inima (cordul) este un organ cavitar, învelit de pericard, care ocupă cea mai mare parte a mediastinului mijlociu. Cordul nu ocupă o poziție mediană între cele două regiuni pleuropulmonare, în mod normal 2/3 fiind deplasate spre stânga. Cordul este împărțit în patru cavități: două atrii și două ventricule. Atriul drept (AD) comunică cu ventriculul drept (VD) prin orificiul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Generalități * Situație Inima (cordul) este un organ cavitar, învelit de pericard, care ocupă cea mai mare parte a mediastinului mijlociu. Cordul nu ocupă o poziție mediană între cele două regiuni pleuropulmonare, în mod normal 2/3 fiind deplasate spre stânga. Cordul este împărțit în patru cavități: două atrii și două ventricule. Atriul drept (AD) comunică cu ventriculul drept (VD) prin orificiul atrioventricular drept, formând ceea ce este denumit curent în clinică cordul drept. Atriul stâng (AS) comunică prin orificiul atrioventricular stâng cu
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
pleuropulmonare, în mod normal 2/3 fiind deplasate spre stânga. Cordul este împărțit în patru cavități: două atrii și două ventricule. Atriul drept (AD) comunică cu ventriculul drept (VD) prin orificiul atrioventricular drept, formând ceea ce este denumit curent în clinică cordul drept. Atriul stâng (AS) comunică prin orificiul atrioventricular stâng cu ventriculul stâng (VS), și formează cordul stâng. După naștere nu mai există comunicarea directă (orificială) între cordul drept și cel stâng, atriile fiind complet separate prin septul interatrial, iar ventriculii
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
două atrii și două ventricule. Atriul drept (AD) comunică cu ventriculul drept (VD) prin orificiul atrioventricular drept, formând ceea ce este denumit curent în clinică cordul drept. Atriul stâng (AS) comunică prin orificiul atrioventricular stâng cu ventriculul stâng (VS), și formează cordul stâng. După naștere nu mai există comunicarea directă (orificială) între cordul drept și cel stâng, atriile fiind complet separate prin septul interatrial, iar ventriculii prin spetul interventricular. Prin cordul drept circulă sânge venos, adus la AD prin cele două vene
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
drept (VD) prin orificiul atrioventricular drept, formând ceea ce este denumit curent în clinică cordul drept. Atriul stâng (AS) comunică prin orificiul atrioventricular stâng cu ventriculul stâng (VS), și formează cordul stâng. După naștere nu mai există comunicarea directă (orificială) între cordul drept și cel stâng, atriile fiind complet separate prin septul interatrial, iar ventriculii prin spetul interventricular. Prin cordul drept circulă sânge venos, adus la AD prin cele două vene cave (porțiunea terminală a marii circulații) și expulzat din VD prin
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
comunică prin orificiul atrioventricular stâng cu ventriculul stâng (VS), și formează cordul stâng. După naștere nu mai există comunicarea directă (orificială) între cordul drept și cel stâng, atriile fiind complet separate prin septul interatrial, iar ventriculii prin spetul interventricular. Prin cordul drept circulă sânge venos, adus la AD prin cele două vene cave (porțiunea terminală a marii circulații) și expulzat din VD prin artera pulmonară (trunchiul pulmonar - porțiunea inițială a micii circulații). Artera pulmonară, unică inițial, se bifurcă ulterior într-o
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
într-o arteră pulmonară dreaptă și una stângă. În urma hematozei pulmonare, venele pulmonare aduc la AS sânge oxigenat ce va fi pompat de VS în aorta ascendentă, locul de unde începe marea circulație, și ajunge până în vasele periferice. Greutatea și dimensiunea cordului variază în funcție de vârstă, sex, înălțime, grăsime epicardică, stare generală de nutriție, și mai ales de eventuala patologie adaugată. * Greutate După Edwards greutatea medie a unui cord uman adult este de ≈ 325 + 75 g la sexul masculin și ≈ 275 + 75 g
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
ascendentă, locul de unde începe marea circulație, și ajunge până în vasele periferice. Greutatea și dimensiunea cordului variază în funcție de vârstă, sex, înălțime, grăsime epicardică, stare generală de nutriție, și mai ales de eventuala patologie adaugată. * Greutate După Edwards greutatea medie a unui cord uman adult este de ≈ 325 + 75 g la sexul masculin și ≈ 275 + 75 g la sexul feminin. * Dimensiuni Comparat de Laennec cu pumnul drept al persoanei respective, cordul prezintă diametru anteroposterior de 14 - 16 cm, diametru transversal de 12 - 15
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
ales de eventuala patologie adaugată. * Greutate După Edwards greutatea medie a unui cord uman adult este de ≈ 325 + 75 g la sexul masculin și ≈ 275 + 75 g la sexul feminin. * Dimensiuni Comparat de Laennec cu pumnul drept al persoanei respective, cordul prezintă diametru anteroposterior de 14 - 16 cm, diametru transversal de 12 - 15 cm și circumferința maximă de ~ 25 cm, cu dimensiuni ceva mai reduse la sexul feminin. * Formă și orientare Cordul se aseamănă cu o piramidă triunghiulară aplatizată antero posterior
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Comparat de Laennec cu pumnul drept al persoanei respective, cordul prezintă diametru anteroposterior de 14 - 16 cm, diametru transversal de 12 - 15 cm și circumferința maximă de ~ 25 cm, cu dimensiuni ceva mai reduse la sexul feminin. * Formă și orientare Cordul se aseamănă cu o piramidă triunghiulară aplatizată antero posterior, cu baza orientată posterior. Vârful se orientează sub un unghi de 400 anterior, inferior și la stânga. * Morfologia cardiacă externă Cordul prezintă pentru descriere: * fața sternocostală sau anterioară, convexă, formată din atriul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]