7,252 matches
-
pricepere politică (influența sa, iritantă pentru adversari, dar sprijinită nu numai de o avere însemnată, ci și de solide relații la înalta Poartă, ajunsese la un moment dat covârșitoare). Constantin Cantacuzino știe să se replieze atunci când împrejurările îi sunt potrivnice (cronicarul îl însoțește în cavalcada plină de groază „pre toți munții Praovei, 2 zile și 2 nopți”, stimulatu-de „târgoviștenii și toți plăiașii Ialomiții” trimiși de Mihnea al III-lea Radu), dar posedă totodată mijloacele cu care să-și apropie victoria atunci când
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
împărătesc de „hainie”, îi biruie pe „pârăși” punându-i în inferioritate: „Și îndată rămăseseră acei boieri ai Mihnii de judecată și fură scoși din divan cu mare rușine”). Fapta de glorie a lui Constantin Cantacuzino rămâne salvarea, absolut miraculoasă - spune cronicarul - a țării și a „credinței” într-un moment dificil, creat de incapacitatea administrativă a lui Gheorghe Vodă Ghica. într-o situație complet deteriorată - Domnul întârziase cu strângerea haraciului - postelnicul își face o apariție spectaculoasă („s-au întâmplat de au fost
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pre Lot din Sodom, și pre David din mâinile lui Saul...” etc.), aliat permanent al postelnicului, „întărește inima robului său Costandin” și ne sugerează desfășurarea ulterioară a evenimentelor. Apariția postelnicului în fața vizirului, act de „vitejească cutezanță” - socotește, pe bună dreptate, cronicarul - este însoțită de o omenească spaimă, secvența cu pricina desprinzându-l pe Ludescu dintre autorii de letopisețe și așezându-l printre condeierii de vocație: „și vitejaște cutează de intră tocmai la viziriul. Și cu mare groază deșchise buzele lui, și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și crunta decizie este schimbată (este mântuit și Gheorghe Ghica). Meritul aparține în întregime înțeleptului boier: „că pre acel Costandin foarte-l avea Chiupriuliul iubit, căci îl aflase că grăiaște drept și ține cu raiaua împăratului și pohtéște bine săracilor”. Cronicarul își poate îngădui acum - savurând victoria - să vorbească istoriei: „Avut-au săraca de țară noroc pentru acel om bun, carele sta în toată vrémea pentru binele ei, și-l durea inima de creștinătate și de pământul țării ca să nu-l
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
jupăneasă fericitului răposatului Costandin Cantacuzino biv vel postelnic”, „Șerban vel spătar”, „Costandin postel[nicul]”, „Mihai postel[nicul]”, „Mateiiu cuparul”, „Iordache post[elnicul]”, „Pârvul postelnicul cu frații lui, feciorii răposatului Drăghici spătarul”) era îndreptățit. „Și au vădit pre Stroe aiave” - continuă cronicarul, căutând pentru ucigaș referințe biblice: „Vrând să să ascunză, ca Cain de sângele frăține-său, lui Avel” - cu „3 răvașe scrise cu mâna lui cătră un hoț asémenea cu el, Costandin păharnicul Vărzariul sin Radului armașul Vărzariul, ca să facă lui
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
rangurilor până la dregătoria de mare spătar (în 1665-1667) și va fi prima victimă a confruntărilor între partidele boierești (Neculce îl bănuia chiar de ambiții de domnie și socotea că din această pricină a fost ucis, în 1667, la Istanbul; un cronicar muntean îi cunoaște pe criminalii mânuitori de otravă - Balasache și Nicola Sofialâul, greci amândoi -, în vreme ce altul ne spune că ar fi murit de ciumă), a fost însurat cu Păuna, fiica marelui spătar Diicu Buicescu 298. Era această alianță o punte
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
căci întâi fusese însurat - respectând „politica matrimonială” - cu o altă Marie, din Golești, sora lui Eustratie, amândoi fiind copii faimosului Stroe Leurdeanu 301), fiica marelui clucer Gheorghe Ghețea. Socrul viitorului Voievod n-a fost ilustru prin spița lui veche. Un cronicar îl ironiza chiar pentru originea sa obscură - fusese „neguțătoriu de abale” într-un târg sud-dunărean -, descoperindu-i astfel și alogenia. Ghețea a venit în țara Românească sub Mihnea al III-lea Radu, a adunat avere și a urcat încet scara dregătoriilor
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Theodosie, cel născut în 1505, aflat atunci dincolo de Dunăre (unde îl dusese Mehmed, beiul de la Nicopol, care îl luase din țară împreună cu tot tezaurul domnesc 339), tot de tuberculoză, se pare (un morb moștenit), poate la Constantinopol (cum crede un cronicar: „l-au ajuns moartea la țarigrad”). După câteva peregrinări (prin aprilie 1522 se afla la Brașov, unde primea niște merinde din partea Sfatului), Despina Milița și fiicele ei, Stana și Ruxandra, erau pribege, sub protecția principelui Transilvaniei, la Sibiu, în acel
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a doua soție a lui sau doar ibovnică), a scăpat de „turcirea” ce pare să fi fost molipsitoare în familia lui Mihnea (el moare în 1601 - avea numai 36 de ani-, probabil la Istanbul). L-a salvat maică-sa - zice cronicarul: „După mazâliia lui Gavrilă-vodă, au dat domniia iar Radului-vodă, fecior Mihnii. Acest domn, cum am auzit den bătrâni, au fost om înțelept foarte, și învățat, grecește, letinește, frâncește; carele la Padova au învățat, fiind fugit de frica turcilor. Că, după ce
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sub presiunea unor „munci groaznice”: „De nevoie, s-au îndatorit [Hrizea], și au dat al lui ce avea; și ș-au vândut satele, și moșiile, și țiganii; și au plinit banii”. Avea însă de-a face cu un adversar demonic (cronicarul Bălenilor îl suspectează necontenit: „cu ce socoteală, Șărban-vodă va ști, și sufletul lui”) care, văzându-și inamicul imun la violentarea fizică („la a doao închisoare mai multe cazne i-au făcut”), trece la administrarea unor substanțe ce urmăreau să producă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
înfipt de un cot în trup, a făcut să-i sară un ochi348. Maria, fiica marelui ban Gheorghe Băleanu (Hrizea Karydi intrase, deci, în „casa” Bălenilor) și soră cu Ionașco Băleanu, îi făcuse grecului doi băieți: pe Radu Hrizea (viitorul cronicar Radu Popescu) și pe Gheorghe (care se va însura cu Stanca, fata lui Preda Tatomirescu) și o fiică, soție mai târziu a lui Pârvu Fărcășanu. Radu Popescu, fiul cel mare, ajunsese, până să fie omorât tatăl său, logofăt de vistierie
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
haraciului pentru județul Vâlcea, în 1701; doi ani mai târziu, în 1703, se afla în funcția de ispravnic la Ocnele Mari, pentru ca din 1712 să ajungă mare vornic de Târgoviște 350. Slujbe evident neînsemnate pentru o persoană cu ambițiile viitorului cronicar (el va face cu adevărat carieră în divanul domnesc abia către sfârșitul vieții, sub Nicolae Mavrocordat, care îl pune mare vornic în 1716 și 1724). Spirit neliniștit și fidel idealurilor „de partidă” - prin 1700 el era amestecat într-o uneltire
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de cei care traduceau și scriau legi. Silnicia „domestică” (obicei vechi al stăpânilor, cu performeri între Voievozi - Mihnea cel Rău, Ștefan Rareș, Iancu Sasul, Aron Tiranul - și printre apropiații lor - nepoții lui Vasile Lupu, fiii lui Antonie Ruset, urmăriți de cronicari cu un ochi veghetor) pălea, firește, în fața violenței sexuale practicate în vremea „răzmerițelor”, adică în timpul campaniilor militare. Văduvele se numărau atunci printre victimele din prima linie ale violenței sexuale. Turcii erau primii între excesivi și autorii de letopisețe le consemnează
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și întreprinzătoarea sa consoartă, care lucra direct sau prin interpuși: „Doamna sa de altă parte cârciumăriia bucatele din casă, pâinea ori pe unde avè, și băutura și plocoanele ce le veniia la beciu”. Un cuplu bine sudat, se vede (căruia cronicarul îi găsește, totuși, o calitate: „Numai o bunătate avea amândoi între dânșii, că era foarte curați cum se grăiește, în casa lor să vrea putea cânta Sfânta Liturghie, însă numai pentru curăție grăim aceasta”), în care soțul voievodal, „din firea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
dans le temps”), care descuraja și stârnea - în omnipotența lui - depresii (zisese Evanghelistul: „Nu știți nici ora, nici ziua, nici locul”) și dezechilibre. Ignorând de obicei femeile, cronicile noastre ne dau puține amănunte despre trecerea lor „dincolo”. Parcimonioși peste poate, cronicarii adesea doar constată „trecerea”: „Văleatul 7019. Fevruarie, miercuri în săptămâna albă, au murit Maria, doamna lui Ștefan Vodă, fata Radului Vodă, îma lui Bogdan Vodă...” (Grigore Ureche). Anonimul Bălenilor, cititor al lui Ureche, înregistrează și el știrea, dar la fel de laconic
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de vreme ce boala ciumii să înmulțisă și în București și în toată țara”), a adus (deși învățat, era un om al timpului său) de la Sfântul Munte niște moaște protectoare, niște relicte „care au auzit că sânt foarte folositoare la această boală”. Cronicarul - Radu Popescu, în acest rând - constată rezultatele pozitive ale intervenției divine declanșate de gestul Voievodului pe care trebuia să-l laude: „[...] pritutindinea s-au văzut minune mare, că au încetat boala ciumei și s-au bucurat, mulțumind lui Dumnezeu”. Dacă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și memoria lungă. Acest Dumnezeu nu prea își lasă deslușite intențiile și - încearcă să ne convingă scriitorii cei vechi - poate uza de instrumente foarte diverse în aplicarea deciziilor sale incontestabile. Tradițional (se poate vorbi despre o asemenea tradiție în textele cronicarilor) gesturile ostile ale turcilor (și ale tătarilor - aliați și „substituți” ai lor) sunt considerate și ele exprimări ale pedepselor suprafirești. în orice împrejurări, în vreme de război sau când trupele turcești treceau prin țară, ele erau însoțite de toate caracteristicile
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Finta, au participat slujitorii, în rândul cărora îi aflăm pe dorobanții pedeștri și pe călărași, ca și pe mercenarii străini (seimenii sârbi, numiți astfel după un corp similar din armata otomană, aduși de prin munții Bosniei, prin 1636, unde, zice cronicarul sas G. Kraus, „se țineau cu hoția”) -, pentru care subordonarea era anulată, ca și cei lipsiți temporar de angajament, scăpați adică de rigorile disciplinei ori aflați la „iernatic” sau în marș între campanente -, purtători de arme profesioniști, deveneau extrem de periculoși
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
o criminalitate a răzbunării și a compensării) fiind singurul mod de exprimare practicat. întinzându-și acțiunea în toată țara Românească, răsculații au instaurat o atmosferă în care crima devenea un fapt obișnuit (pe „boiari” îi „ucidea ca pe niște dobitoace”), cotidian (cronicarii întocmesc impresionante liste ale groazei cuprinzându-i pe cei omorâți - doar bărbații), făcând să fie foarte greu de trasat o linie de demarcație între rebeliune și banditism, între răscoală și tâlhărie, între cei care cădeau pradă unuia sau altuia dintre
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cu ceva sânge leșesc, era chiar căpitan de „poghiiaz”. Neculce - autor al unei „liste a dezastrelor” cuprinzând proprietăți incendiate „în țară și la Iași”- auzise de el: „care pe urmă acel Crupențichi au agiunsu de au fost și jicnicier maré”. Cronicarul îl are desigur în vedere pe Alexandru Crupenschi, fiul marelui ușar Andronachi Crupenschi, care a fost mare jitnicer în două rânduri: din 1693 până în 1695 și apoi din 1697 până în 1700572; fratele său, Vasile (și el va ajunge mare postelnic
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
tabelele genealogice anexate de Constantin Rezachevici la vol. I al Cronologiei. 286. Vezi Nicolae Stoicescu, Dicționar..., p. 158. 287. Vezi Nicolae Iorga, Documente privitoare la familia Cantacuzinilor, Editura Minerva, București, 1902, p. 79, doc. nr. XXXIII. 288. Letopisețul Cantacuzinesc, în Cronicari munteni, ed. cit., p. 206. 289. Nicolae Iorga, op. cit., p. 81. 290. Ibidem. 291. Către jumătatea secolului al XVII-lea, în Moldova: „Dabija vel dvornic vișnea zemli [mare vornic în țara de Sus] scriem și dăm știre cum au venit
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
literaturii române de la origini până în prezent, ed. a II-a, revăzută și adăugită, ediție și prefață de Al. Piru, Editura Minerva, București, 1982, p. 30. 348. N. Stoicescu, op. cit., p. 231. 349. Pentru cariera lui Radu Popescu vezi Dumitru Velciu, Cronicarul Radu Popescu, Editura Minerva, București, 1987, pp. 59-74. 350. Vezi Lucian Dărămuș, „Premise pentru o monografie urbană a prostituției. Registrul prostituatelor: indicator al stării prostituției oficiale”, în vol. Cum scriem istoria, Editura Aeternitas, Alba Iulia, 2003, p. 229. 351. Lucian
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
5-10. 428. Șarolta Solcan, op. cit., p. 265. în articolul din revista „Cultura” este vorba de Gabriel Báthori. 429. în Călători străini..., vol. VIII, București, Editura științifică și enciclopedică, p. 216; vezi și Șarolta Solcan, op. cit., p. 265. 430. I. Crăciun, Cronicarul Szamosközy și însemnările lui privitoare la români. 1566-1608, Cluj, 1928, p. 128; Șarolta Solcan, op. cit., p. 263. 431. Artur Gorovei, op. cit., p. 69 (cap. „Cununie”). 432. Ibidem, p. 115 (cap. „însurătoare”). 433. Ibidem, p. 133. (cap. „Mâncare”). 434. Ibidem, p.
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cit., p. 688), primul grup de sensuri, potrivit și situației în care se afla testatoarea, grupa: „faptul de a nu avea forța, posibilitatea, capacitatea, libertatea de a realiza ceva, de a acționa; incapacitate, imposibilitate”. 533. DEX, loc. cit. 534. în Cronicari munteni, ed. cit., p. 155; vezi și Dan Horia Mazilu, Voievodul dincolo de sala tronului, pp. 312-314. 535. în Cronicari munteni, ed cit., p. 221. 536. în Mort et pouvoir, Payot, Paris, 1999, pp. 16-20. 537. în Cronicari munteni, ed. cit
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
nu avea forța, posibilitatea, capacitatea, libertatea de a realiza ceva, de a acționa; incapacitate, imposibilitate”. 533. DEX, loc. cit. 534. în Cronicari munteni, ed. cit., p. 155; vezi și Dan Horia Mazilu, Voievodul dincolo de sala tronului, pp. 312-314. 535. în Cronicari munteni, ed cit., p. 221. 536. în Mort et pouvoir, Payot, Paris, 1999, pp. 16-20. 537. în Cronicari munteni, ed. cit., p. 269. 538. în antologia citată supra, p. 768. 539. Antologia citată, p. 503 540. Grigore Ureche, Letopisețul țării
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]