27,663 matches
-
întregi ale Europei de Est". Citind această propoziție - explică Gheorghe Grigurcu - am avut senzația că n-am înțeles-o bine, așa încât am recitit-o. Va să zică decomunizarea, atât de dificilă, atât de dureros defectuoasă, la care suntem martori de aproape două decenii, să nu fie decât un echivalent al... comunismului? Asta vede și crede autorul Întoarcerii huliganului, din depărtările în care domiciliază, când vine vorba de vitregita noastră parte de lume? Pentru a realiza enormitatea aserțiunii d-sale, să facem următorul exercițiu
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7724_a_9049]
-
de sine a unei națiuni nu se poate întreține decît prin cultivarea momentelor memorabile, atunci Memoria ar trebui să fie certificatul prin care ne legitimăm în fața lumii contemporane. Sunt atît de multe ororile și nedreptățile care s-au petrecut în deceniile comuniste în România, încît simpla lor înșiruire reprezintă un mijloc de a ne trezi din indolență. Iar dacă mai și intrăm în detalierea cazurilor de atrocități și execuții sumare, imaginea pe care o căpătăm e cea a unei bolgii naționale
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7724_a_9049]
-
Eu sunt dispus să plătesc oricât și să pierd oricâtă vreme, destul am călătorit atârnat de ușile autobuzelor pe vremea comunismului!" Haosul din traficul de azi n-ar fi, într-o asemenea optică, decât revanșa față de neajunsurile de-acum două decenii. În aceste condiții, de ce n-au cerut românii cu insistență, măcar în campaniile electorale, să li se construiască autostrăzi? De ce n-a devenit aceasta o prioritate, în măsura în care au fost revendicările salariale, privatizările ori luptele pentru diverse facilități? Unde e gândirea
Cum v-ați petrecut sărbătorile de iarnă? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7726_a_9051]
-
din rațiuni de precizie analitică, decât primul membru al acestei ecuații. Romanul cinic al fotbalistului estet, a cărui glorie sportivă și erotică e, din timp în timp, întreruptă (Maimuțele personale) și ferparele revuistice, nu toate post-mortem, presărate pe parcursul reconstituirii nuanțatului deceniu al șaselea (Alți doi ani pe un bloc de gheață) se pretează unei mai ample discuții viitoare având în centru ciclul eminamente prozastic, destul de interșanjabil de un timp încoace, al Supraviețuirilor. Obturate - cum mereu se-ntâmplă, din varii motive, cu
Delfinii personali by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7728_a_9053]
-
Cotroceni. Era o înșiruire de platitudini din nesfîrșitul șir de platitudini care au fost nesfîrșitele sale apariții la televiziuni în ultimul timp, Victor Ponta reușind să fie în doi ani mai prezent pe micul ecran decît Nicolae Ceaușescu în două decenii", a scris Ion Cristoiu. Ion Cristoiu compară utilitatea președintelui Victor Ponta cu un desfăcător de sticle de bere. "Victor Ponta a declarat solemn că vrea să fie un președinte util! Păi, Victor Viorel Ponta, util e desfăcătorul de sticle de
Ion Cristoiu critică dur discursul lui Victor Ponta by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/77315_a_78640]
-
Adriana Covaciu a acordat un interviu pentru în care a povestit cum este să lupți cu boala când timpul îți poate deveni dușman. Vestea că are leucemie mieloidă cronică a picat ca un trăsnet. Se întâmpla în urmă cu un deceniu când tânăra avea 24 de ani. De câteva luni nu se simțea prea bine, era obosită mai tot timpul și avea amețeli ușoare. Nu erau niște simptome care să pună mari probleme, nimic de speriat. Pentru că muncea foarte mult, a
Interviu. Adriana Covaciu suferă de leucemie mieloidă cronică. "O traumă mi-a declanșat boala. Nu aveam simptome grave" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/77362_a_78687]
-
am avut plăcuta surpriză, în iulie 2008, să-i văd amintită prezența: în prima vitrină din expoziția "Sit tibi terra levis", consacrată riturilor funerare din Lusitania, era expusă pagina de titlu a unui articol al său, iată, la aproape patru decenii și jumătate de la dispariția fizică. De asemenea, o altă expoziție din același muzeu, consacrată religiilor antice din Lusitania, se potrivea cu - sau poate că urma chiar - una dintre direcțiile de cercetare - fructificată în publicații - ale învățatului român stabilit în capitala
Lisabona și Scarlat Lambrino by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/7739_a_9064]
-
cartografiază un spațiu al culturii române. Faptul că a muncit șapte ani la construcție ne sugerează efortul de a descoperi adevărul lumii și al personajelor - "secretele" lor, "taina dureros de necuprinsă". Fondul originar Toate romanele lui Rebreanu sunt începute în deceniul al doilea - în anii douăzeci, în anii treizeci ele trăiesc împlinirea. Ion, Pădurea spînzuraților, Răscoala au o perioadă de gestație lungă - un proces care înseamnă în același timp un timp de răcire. Iată unul dintre sîmburii originari: "Simt o bucurie
Ce știm și ce ar mai trebui să știm despre Liviu Rebreanu by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/7737_a_9062]
-
fi studii de arhetipologie. El dorea să așeze în spatele demersului romanesc o știință. Să facă din roman o formă de cunoaștere. Am spune că, pe această direcție, lui Rebreanu i-au lipsit instrumentele de finețe pe care le posedau, în deceniile al treilea și al patrulea, Musil și Broch. Ei aveau o "educație științifică" complexă - una care îi lipsea romancierului român. Dar Rebreanu era, ca și alți scriitori români, la început. El nu voia să facă doar literatură, el voia să
Ce știm și ce ar mai trebui să știm despre Liviu Rebreanu by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/7737_a_9062]
-
Elena Badea Cătălin Striblea, a cărei carieră jurnalistică a început în urmă cu mai bine de două decenii, adresează un mesaj aparte tinerilor care doresc să se dedice în viitor meseriei pe care o practică și el. "O să vi se scoată ochii, o să se țipe la voi, o să vă vedeți rar familiile, o să învățați repede ce e compromisul
Cătălin Striblea, candidaților la FJSC: Fascinația e de înțeles by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/77435_a_78760]
-
Ponta. Daniel Constantin a susținut că "personajul de la Cotroceni" nu a fost președinte pentru pensionari, bugetari, clasa de mijloc, profesori, militari, fermieri, medici, polițiști. A ajuns la concluzia că România a fost cea care nu a avut președinte timp un deceniu. "A venit timpul ca românii să aibă un președinte adevărat, care să pună punct politicii marca Băsescu și să redea încrederea și respectul cetățeanului român", a spus Daniel Constantin. El a subliniat că valorile conservatoare nu se pot regăsi nicăieri
"Cine s-a fript cu Băsescu suflă și-n Iohannis" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/77479_a_78804]
-
Pan Halipa, Al. Marcu, Pericle Martinescu, Teohar Mihadaș etc. Un dicționar cuprinzător este Victimele terorii comuniste, realizat de Cicerone Ionițoiu, din care am putea extrage o listă impresionantă de scriitori, filosofi, istorici etc. Mergând pe firul disidenței spre ultimele două decenii ale regimului comunist, trebuie să-i notăm, între cazurile cele mai prestigioase pe Paul Goma, Dumitru }epeneag, Bujor Nedelcovici, Dorin Tudoran, Mircea Dinescu, la care trebuie să adăugăm situațiile celor dinafara literaturii (Gheorghe Ursu etc.). Exercițiul merită făcut, pentru o
Antologia demnității scriitorului român by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8166_a_9491]
-
social, ieșirile în străinătate erau doar privilegiul unui grup foarte restrâns, iar contactele cu străinii constituiau o infracțiune pedepsită cu ani buni de închisoare. Cine și-ar fi imaginat la începutul lui decembrie 1989 că în mai puțin de două decenii internetul, telefonul mobil, cardurile bancare, munca sau studiile în străinătate, contactele cu străinii, televiziunea digitală vor face parte din existența cotidiană? Ce a pierdut și ce a câștigat omul actual în urma acestei transformări a modului său de viață? Aceasta este
Dilemele omului (post)modern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8167_a_9492]
-
fiecare lucrare restituită a înălțat o casă care, imediat după ce a fost construită și împodobită a necesitat o muncă mai mult sau mai puțin energică, dar asiduă, de întreținere. Este un proces pe care Voicu Enăchescu îl perpetuează de peste patru decenii, timp în care a înțeles că edificiile sonore la un moment dat nu numai că reclamă să le repari și să le proptești, ci trebuie chiar să le dărâmi și să le reconstruiești. Și nu numai edificiile, ci și locatarii
La o aniversare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8172_a_9497]
-
după zeci de ani de cozi în România Socialistă. Mergând pentru prima oară la magazinul cel mai apropiat de pe avenue, biata femeie căuta disperată prin apartamentul new-yorkez o pungă, o sacoșă, o sarsana cu care să pornească în aventura aprovizionării. Decenii întregi de excursii similare prin alimentarele și piețele goale ale comerțului ceaușist o transformaseră exact în femeia-cal, femeia-ricșă sau furnica eroină despre care scrie, la persoana întâi, Adriana Babeți. Două întâmplări din cotidianul anilor '80, recuperate de ea ca bruioane
Ceaușism la pătrat (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8183_a_9508]
-
Ai văzut ce piele? Ce păr? Ce brațe? Ce pulpe?". Acuplările spălătoresei stau, toate, sub semnul unei aspirații aproape mistice. Efectele traiului într-o cazarmă multilateral dezvoltată... La Adriana Bittel, priza asupra întâmplărilor trăite și a senzațiilor tari încercate în deceniul nouă este directă. Indiferent dacă paginile jurnalului ținut în anii '80 și ars ulterior (dar nu întru totul) sunt chiar de jurnal, sau o reconstituire în ramă non-ficțională, la îndemâna prozatoarei, ele scanează impecabil zilele și nopțile "tovarășei de drum". Femeia
Ceaușism la pătrat (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8183_a_9508]
-
Ana Selejan, iubitoare de disocieri insistente, acceptă cu precauție echivalarea celor două noțiuni: "Teoretic și principial, realismul socialist a renegat proletcultismul, dar spiritul proletcultist, obsesiile și clișeele acestuia s-au manifestat printr-o serie de creații artistice, până spre mijlocul deceniului al șaptelea al secolului trecut, atât în literatura sovietică, cât și în literaturile est-europene" (în vol. Literatura în totalitarism.1949-1951, Ed. Cartea românească, 2007, p. 498). Eu zic că proletcultismul persistă până în 1989 sub denumirea de realism socialist. Ana Selejan
Proletcultism sau realism socialist? (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8185_a_9510]
-
un nume care să spună multe iubitorilor de poezie de la noi. Chiar dacă, așa cum singură mărturisește, în foarte scurtul argument (Povestea cărții), care deschide volumul sau Spre al nouălea cer, scrie versuri cu o oarecare consecventă de mai bine de trei decenii. Nu a simțit însă niciodată ispita de a-si strânge aceste versuri într-un volum, iar prin revistele literare a publicat cu destulă parcimonie. Autoarea da de înțeles că inclusiv acest volum a apărut mai degrabă prin efortul... prietenei sale
Jurnal liric by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8186_a_9511]
-
și cu oarecare cinism. Sau poate cu resemnare: 1. Cine nu ucide, fizic sau moral, pe adversar, va fi ucis. 2. Vin la putere cu ajutor străin, cu Tercio (arabi marocani), cu ambasada engleză (Mussolini), ucid opoziția și stau trei decenii la putere (Franco și Mussolini and Co.). 3. Mă inspir exclusivamente din sacro egoismo nazionale și mi-e rușine (Mussolini și comparșii). 4. Il Duce ha sempre ragione (Propaganda lui Pavolini) și partidul fascist nu greșește niciodată. 5. Eu și
Adrian Năstase, scenariu sumbru pentru prezidențiale by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/81908_a_83233]
-
și cu oarecare cinism. Sau poate cu resemnare: 1. Cine nu ucide, fizic sau moral, pe adversar, va fi ucis. 2. Vin la putere cu ajutor străin, cu Tercio (arabi marocani), cu ambasada engleză (Mussolini), ucid opoziția și stau trei decenii la putere (Franco și Mussolini and Co.). 3. Mă inspir exclusivamente din sacro egoismo nazionale și mi-e rușine (Mussolini și comparșii). 4. Il Duce ha sempre ragione (Propaganda lui Pavolini) și partidul fascist nu greșește niciodată. 5. Eu și
Adrian Năstase, scenariu sumbru pentru prezidențiale by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/81907_a_83232]
-
Mihai Zamfir Ca Și Asachi ori Heliade, și Costache Negruzzi face parte integrantă din pașoptism, cu toată diferența sensibilă de vîrstă dintre el și colegii săi de grup literar; mai bătrîn cu aproximativ un deceniu decît majoritatea pașoptiștilor, Negruzzi a trăit însă în cercul lor, a scris o literatură în spirit comun și a publicat-o concomitent cu ceilalți romantici de primă generație. A debutat ceva mai tîrziu decît afinii săi, dar s-a simțit
Nașterea prozei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8189_a_9514]
-
alți pașoptiști (Alexandrescu, Russo, Kogălniceanu), el a debutat extrem de promițător, dar a tăcut curînd; cu trecerea tinereții a abandonat și literatura. Mai mult, Negruzzi și-a conceput toate operele semnificative într-un interval de timp foarte scurt, de aproximativ un deceniu, între 1836 și 1847, adică între momentul cînd văd lumina tiparului Zoe și O alergare de cai și cel în care scrie ultima scrisoare reușită din ciclul Negru pe alb. Din acest îngust deceniu datează bucățile Cum am învățat românește
Nașterea prozei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8189_a_9514]
-
timp foarte scurt, de aproximativ un deceniu, între 1836 și 1847, adică între momentul cînd văd lumina tiparului Zoe și O alergare de cai și cel în care scrie ultima scrisoare reușită din ciclul Negru pe alb. Din acest îngust deceniu datează bucățile Cum am învățat românește, autobiografie a adolescenței, Au mai pățit-o și alții, prelucrarea Toderică, schițele și nuvelele istorice în frunte cu Alexandru Lăpuș-neanul, Scrisorile mai importante; tot de acum datează principalele sale poezii, poemul Aprodul Purice, piesele
Nașterea prozei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8189_a_9514]
-
Călinescu, Lucian Blaga, Ion Marin Sadoveanu. Din domeniul etnografiei și folcloristicii românești amintim îndeosebi admirabilul album de Troițe românești, ca și edițiile din scrierile, prohibite în trecutele vremuri, ale lui Teodor T. Burada și Gh. F. Ciaușanu. De aproape patru decenii, I. Oprișan a început o muncă grea, dar extrem de importantă, de culegere a creației populare românești, făcând înregistrări pe teren, direct de la sursă, de la cei mai diferiți oameni, ca vârstă și condiție socială, mai întâi cu magnetofonul și apoi cu
Basme fantastice românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8191_a_9516]
-
1929, la Naționala-Ciornei, Mărturia unei generații (ediția a II-a), ei sînt doar "artiștii vremei". O parte vor prinde lumea de mîine. Ceilalți, din 28 de mai mult sau mai puțin congeneri cu care Aderca stă de vorbă, sînt mandatarii deceniului trei. Pe care, cum îi aude el din întrebări, îi vede Marcel Iancu din linii. Primul dintre ei este Arghezi, "orgă uriașă", care "justifică între noi o generație și un veac." Răspunsuri pe sărite, piezișe, viclene: "într'adevăr, când debutează
Reporter de leat by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8199_a_9524]