5,030 matches
-
alt fel, mi-a zis : „Nu se poate, mergem în au diență la decan !“. Ceea ce am și făcut. Omul mi-a ascultat absent păsul, eu mă pornisem să-i spun ce-am scris, să enumăr caracteristicile adică, pentru a-i demon stra cît de deștept eram eu și cît de nedreaptă nota, dar cînd am ajuns la homerism (pe care-l lăsasem la urmă, pentru un efect maxim) m-a privit dintr-odată cu interes. „Ei - ziceam în gîndul meu - vedeți și
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
Curînd, l-a și visat. În vis, puiul zbura. Se făcea că Dănuț se trezise dimineața și, ducîndu-se la baie, îl văzuse cocoțat pe sfoara de rufe. „Hei, cum ai ajuns acolo ?“ Puiul se ținea tare și, parcă pentru a demon stra cît de bun e el, dădu un ocol băii. Lui Dănuț nu-i venea să-și creadă ochilor. Cum o fi putut oare să facă asemenea progrese în numai trei zile ? Că doar de trei zile îl avea. Poate
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
Am aflat un lucru teribil și totuși îl las să mă tortureze verbal după bunul lui plac. Gelozia și patima lui trupească, o plăcere depravată, l-au coborât atât de jos, devenind dizgrațios, simțind atingerea lui ca pe-a unui demon.” Se apropiase de ușa de la ieșire vrând să asculte pașii care se auzeau urcând pe casa scării. Fără să poată auzi ceva se răzgândi și fugi în pat lângă copii. Se zgribuli din cauza frigului din ea, afundându-se tot mai
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
acel moment se simți ca într-o zi friguroasă, ploioasă și fără nici un adăpost. Oare nu toți avem o valoare în noi înșine? Aroganța, ignoranța unora, trufia și subestimarea ne transformă în niște oameni trădați ca de o umbră de demoni, oameni jigniți și umiliți, oameni priviți altfel decât ar merita valoarea umană pe care o dețin. Carlina simțise că nu își trăise viața ei. Era ca într-o mulțime de oameni când nu te vede nimeni. Toate persoanele care îi
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
cu mulți alți semeni ce își așteaptă rândul abia ținându-și răsuflarea. Ar fi vrut să mai aibă posibilitatea de a mai sta de vorbă cu el, așa cum o făcuse de atâtea ori. Dar cine s-o mai audă? Un demon al naibii de urât și viclean îl făcuse să se rupă de realitate, astupându-i urechile și oprindu-i toate simțurile, toată energia, blocându-i toți centrii energetici. Îl desprinse ușor de viața de care fusese agățat ca orice pământean în modul
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
din motive nedefinite. În cameră nu se auzeau decât picăturile de ploaie ce băteau fără cruțare în geam. După câteva minute, Carlina își desprinse privirea de pe Leon și alergă în goană la baie de parcă ar fi fost fugărită de un demon. Apucându-se de cel mai apropiat lucru din baie, se rezemă de chiuveta de sub oglindă, se privi în interior fără să se vadă, iar apoi intră sub duș. După ce se spălă, se șterse meticulos și aruncă prosopul pe jos la
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
să mă gândesc e un fel de model plin de virtute, prin câte au trecut aceste ființe!” Vasilica își crescuse cei doi copii singură după ce se despărțise de soțul ei care fusese un alcoolist. „N-o să încerc niciodată să alung demonii ce sălășluiesc în cineva. Din cea mai fragedă pruncie am învățat să nu mă bag în problemele altora, vreau doar să-i ascult părerea și să o păstrez pentru mine”, mai gândi Carlina. Lucrurile se schimbaseră mult, fiecare își țese
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
răsărit de soare cât și la apus. Victoria se regăsise, era plină de speranțe și trăia unul din acele momente minunate ca toate ființele și plantele când simt bucuria și mândria existenței lor pe pământ. Distanța dintre ei dispăruse odată cu demonii dintre ei. Ochii ei mari, expresivi și frumoși se înseninaseră căpătând naturalețe și o strălucire aparte. Era chiar foarte bine dispusă încât îi venea să țopăie de fericire. Se comportase ca o adolescentă răsfățată și apoi destul de rațională. Își iubea
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
turcul și pistolul. Persoana fiind prin excelență imperială, Mutra lui dom Virgil va avea, în contextul filmului, valoarea unei mărci poștale. Concluzia este iarăși polemică : în loc de împăratul e gol ! , trebuie să strigăm : Dom Virgil e iconic ! . Atitudini și clasamente 10 Demonul actualității față cu dictatura Văzând astăzi, la atâția ani de la premieră, filmul lui Dan Pița Faleze de nisip, constatăm că el conține destule elemente care să-l fi făcut indezirabil. Privit din punctul de vedere al dictaturii, în cadrul, nu-i
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
a nu mai pomeni falsitatea deranjantă din Rochia albă de dantelă (poate cel mai slab film al lui Dan Pița), siguranța și coerența stilistice ale Falezelor de nisip nu pot decât să bucure. Pentru că există în acest film, dincolo de un demon al actualității perfect ținut în frâu, un firesc al meditației existențiale care onorează cinematograful românesc în general și pe cel al lui Dan Pița în special. Despre un Cinematograf care nu există ;citation author=”unknown”>”La trecutu-ți mare, mare
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Antonioni, în paralel cu marea schismă narativă provocată de Noul Val francez, au operat o modificare majoră în felul în care era concepută narațiunea cinematografică. Era bănuielii formula lui Nathalie Sarraute din cartea de eseuri apărută în 1956 începuse, iar demonul ei își vârâse coada și în pelicula de celuloid, suspectând tipul de narațiune existent la acea dată de pact conformist cu realitatea o anumită realitate ce lăsa pe dinafară un întreg adevăr (afectiv, în primul rând). Deși încercări de a
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
deturnând termenul consacrat de partid și emancipând totodată cinematograful românesc din tirania artei pentru artă și din sclavia artei-pentru-partid. Prin aceasta, cinematograful autoreflexiv de până la Revoluție a fost în sens tare modern. <contents> Cuprins (Primul text) ............................................... .................................. 5 Atitudini și clasamente Demonul actualității față cu dictatura ................................... 11 Despre un Cinematograf care nu există ............................... 16 Ca și cum ............................................... .................................... 22 Un regizor grăbit și o memorie accidentată ......................... 23 Scenariu ............................................... ....................................... 25 UCIN-ul, ca Bielorusia lui Lukașenko .................................. 26 Transilvania, Occidentul nostru ............................................. 29 2002, un an care contează
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
un soț adevărat. Cît privește ce-a fost între noi, am o rugăminte... Spune-o. Nu-i povesti Liviei niciodată. Promiți? Jur!... "Mă jur pe-ntîia zi a firii,/ Mă jur pe ultimu-i azur", încep eu cu glas scăzut jurămîntul din Demonul lui Lermontov. Tamara surîde, îmbătată de vorbe, scuturîndu-și din nou părul, răsfirîndu-și-l cu același gest scurt al mîinii. Doamne! oftează ea, cred că azi se sfîrșește chinul meu de șase ani... Asta înseamnă că n-o să-ți mai muști buzele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
uita că după ce m-am împăcat cu soțul, am făcut o fetiță, el a devenit mai bun decît mi l-aș fi dorit... Cum m-aș fi simțit eu făcînd un pas greșit?... Nu uita că și eu, ca și Demonul lui Lermontov, "în dragoste precum și-n ură,/ Eu sînt statornică, nu-nșel"... Tac și înghit în sec, simțind cum tot sîngele mi se urcă în obraji. Îmi aranjez fularul la gît, schimb mănușile dintr-o mînă în alta, aștept să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
găsesc, legate cu o panglică, volumele de teatru ale lui Ibsen, traduse în românește. Doamne! exclam. Ibsen... Te bucuri? Îi iau mîinile, i le sărut, apoi întind mîna la teancul cu cărți de lîngă masă și scot o cărțulie albă, Demonul de Lermontov. Te rog! spun Tamarei, întinzîndu-i cartea, e darul meu. Mi-a mulțumit mai mult șoptind, cu buzele întredeschise, răsfoind cartea. Spune-mi, o întreb, Moș Crăciun trebuie să plece imediat, ori are timp să mai zăbovească puțin? Pînă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
cu toată palma de umăr: Spune-mi: ce vrei să bei, ca să te îmbeți? Fac eu cinste. Cu cît devenea mai rea, cu atît i se aprindeau ochii mai tare și părea mai frumoasă. ...poalele pardesiului ei chinuite de vînt... Demonul interior s-a zvîrcolit în mine, dureros și însetat, că m-am și trezit ținînd mîna Marianei în mîna mea, strîngîndu-i-o atît de tare cît să înțeleagă că o doresc, dar nu atît cît să o fac să țipe de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
dispare la semnul crucii). „După chip și port”, duhul rău are trăsăturile (stereo)tipice ale unui evreu : e roșcovan, e negustor „de cari umblă pân sate după daraveri”, oferă drumețului „un șip cu rachiu” etc. Întâlnirea pe drum cu acest demon se dovedește a fi de rău augur. În afară de faptul că este „om roșu”, el este și „șașiu”. Ambele elemente sunt de „piază rea” și provocatoare de deochi : „când se uită drept În ochii tânărului, Îi face așa, ca o amețeală
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
puternic olfactivă, fiind exprimată prin opoziția senzorială dintre mireasmă și miasmă” <endnote id="(61, p. 223)"/>. Este, de exemplu, opoziția dintre fiii zeului suprem Zurvan, din religia dualistă iraniană. Dintre cei doi frați, zeul Ohrmazd este „luminos și parfumat”, iar demonul Ahriman este „Întunecat și Împuțit” (foetor Diabolicus) <endnote id="(470, p. 116 ; 348, p. 36)"/>. La fel este, la iranieni, opoziția dintre Iad (unde este „o astfel de duhoare Încât oricine o inspiră se zbate, tremură și cade”) și Rai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
11, p. 156)"/>. În același secol XVIII, Într-o frescă a bisericii Sf. Luca, de la Mănăstirea Rila din Bulgaria, apare o imagine asemănătoare, mai puțin „legarea la ochi” : un grup de „iudei” este legat cu o funie și tras de demoni În „râul de foc” al Iadului <endnote id="(180, planșa 109)"/>. Un motiv iconografic similar este zugrăvit (În anul 1537) În scena Judecății de apoi de la Mănăstirea Moldovița, din nordul Moldovei. Revenind la Dionisie din Furna, voi constata faptul că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(358, pp. 87 și 94)"/>. Imagologie vizuală Motivul literar a supraviețuit În paralel cu cel iconografic. În vestul Europei, În miniaturile din secolele XII-XIII, evreii sunt adesea figurați În scena Judecății de apoi. De regulă, ei sunt torturați de demoni, fiind Împinși fie În gura căscată a monstrului ofidian care personifică Iadul, fie Într-o imensă căldare așezată În flăcările Iadului (vezi Herrade von Landsberg, Hortus Deliciarum, 1175 ; <endnote id="la 139, p. 234"/>). Ca semn de identificare etnică, ei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
identificare etnică, ei poartă adesea stigmatul epocii - pălăria țuguiată (germ. Judenhut) <endnote id="(136, p. 104 și fig. 72 și 78)"/>. În reprezentările non- figurative ale Infernului (În spații concentrice), primele trei cercuri - cele mai apropiate de Demones Puteus („Puțul demonilor”), din centrul Infernului - sunt, În ordine : Heretici, Iudei Infideles și Idolatre (cf. gravură din Thesaurus Artificiosae Memoriae de Cosmas Rossellius, 1579). Cercetătoarea Elisabeth Revel-Neher este convinsă că astfel de reprezentări iconografice sunt specifice artei medievale vest-europene, nu și celei bizantine
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care Îi conduce pe „iudei”, nu este supus acestui supliciu <endnote id="(180, fig. 109)"/>. O reprezentare similară apare și pe pereții bisericilor din Macedonia grecească (În localitatea Vasiliada, de pildă, lângă Kastoria). În iconografia românească, astfel de intervenții ale demonilor sunt de excepție. De exemplu, În scena Judecății de apoi de la Mănăstirea Moldovița, Satana - Înarmat cu o ghioagă - Îl apucă de barbă pe Irod și-l trage din grupul de evrei spre „Râul de foc” <endnote id="(12, I, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din o jidaucă” <endnote id="(259, p. 214)"/> ; sau : „Antihristul are să se nască, În vremea de apoi, dintr-o femeie roșie” <endnote id="(137, p. 6)"/>. Când o casă era bântuită de Diavol, se aplica un ritual de legare a demonului și de exorcizare. Pentru a fi ademenit, descântătoarea Îi promitea Diavolului nu numai „un copil nebotezat,/ necreștinat”, ci și o evreică văduvă : Tu aice nu ședea, Da vină la mine, Că eu ție ț-oi da : O casă mai frumoasă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
putere asupra bolii apar sub forma unor „fete de jid” : „Trei fete de jid Încuie [= constipă], trei fete de jid descuie” <endnote id="(579, p. 547)"/>. În fine, În descântecele de dragoste din Transilvania, când descântătoarea cheamă la ordine un demon feminin Înaripat, ea Îl aseamănă cu o evreică grasă măritată, folosind termenul corespondent În limba idiș (Balabuste) <endnote id="(774)"/>. Lăcustă, lăcustă, Mare balabustă, Pe mine mă ascultă : Fă-l, prefă-l pe ăst voinic Să beie, să mă ieie
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
răsunătoare „În contra Satanei” : circa 25.000 de evrei (bărbați și femei, bătrâni și copii), chipurile, „iudeo- comuniști”, sunt - din ordinul său expres - Împușcați, arși de vii sau spânzurați pe străzile Odessei <endnote id="(244, pp. 246-252)"/>. Ca orice entitate satanică, „demonul evreiesc” este prezentat de Nicolae Iorga ca o „forță uriașă, distrugătoare și invizibilă, care acționează cu ajutorul forțelor răului și amenință să Înghită România, să subjuge poporul ei, să-i schimbe caracterul și să-i pângărească sufletul”. Lupta cu „evreul-demon” este
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]