4,618 matches
-
lumea „necunoscută“ a operei, spre care urma să mă Îndrept curând, aveam temerile mele, În schimb de lumea descrisă de Bulgakov, plină de mistere, ca o cutie magică, eram irezistibil fascinat. Un puzzle pe care mă simțeam atras să-l dezleg. Imaginația e Încurajată să-și ia zborul, deși Bulgakov ne ține constant În tensiune, Între două realități. De fapt ceea ce credem noi că ar fi imaginar e la fel de real ca și starea de transă din voodoo, când cel care se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Închipuit lumea Portocalelor ca pe o reflecție infinită Într-un joc halucinant de oglinzi: un labirint de platforme, spații geometrice și scări mobile care alunecau pe o suprafață de sticlă, formând când grota Fetei Morgana, când oaza deșertului unde Prințul dezleagă misterul portocalelor, din care ieșeau dedublându-se În oglindă, ca niște păpuși diafane, cele trei prințese. Costumele erau un mozaic pestriț și multicolor de forme abstracte, măști și păpuși de toate dimensiunile erau folosite pentru a distinge diversele grupuri de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
plină cu apă și țepușe bine ascuțite. Vă închipuiți bulucbășie?!... O grozăvenie! Altă "năzdrăvănie"! Năstrușnică! Diavolească! Ștefan râde, închipuindu-și "bulucbășia". Da' stați! Stați! "Că nu dau turșii!" V-am chemat să mai punem țara la cale; avem multe de dezlegat. Ne-o blagoslovit Dumnezeu drăguțu' cu răgazul aista. Să nu ne culcăm pe-o ureche, ci, cu mai multă tărie, să înfiripăm oastea, cetățile, ca să-i primim cu tot "ighemoniconul" cuvenit unor așa oaspeți de samă; să nu facem de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Ștefan o mângâie pe creștet: Aiasta-i? Adevărul e că "Măritul Domn și Stăpân" e ostatic în mica colivie cu totul și cu totul de aur. Cât despre "vrăjitorie", nu știu, zău, care pe care... Doar popa să mă mai dezlege să nu-mi pierd de tot capul, că nu mai răspund de mine! Da... Măritul Domn și-a plecat ochii asupra mea, păcătoasa... Sunt atât de fericită și... și nefericită totodată! Mai... mai bine să mor! Să mor! și o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
liniște!" Ștefan respiră adânc, se întoarce: Nu-i liniște... nu-i... spune și le privește lung. Vă rog, șoptește încet, rugător, pe amândouă... Vă rog... Să lăsăm timpul... Ne așteaptă o grea încercare... Și nu știu... Nu se știe... Timpul dezleagă multe... Să lăsăm timpul... Timpul... Ușa se trântește violent de perete: Otravă!!! Nu beți!!! strigă Tăutu năvălind, căutând cu ochii cupa cu vin. Vinul e otrăvit! răsuflă Duma, văzând cupa plină pe marginea mesei. Ștefan ridică cupa, privește fascinat reflexele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
noi iertăm greșiților noștri"... rostește Daniil și împreunează palmele, ridică ochii spre cer și cu glas tremurat, se roagă fierbinte. "Cu harul ce mi-a fost dat... Câte au fost iertate pe pământ, iertate să fie și în Ceruri. Te dezleg pe tine, Ștefan al Moldovei, te dezleg de păcat! Iertat să fii! Dumnezeu să te ierte!" Ștefan, tulburat, ascultă cu privirile plecate, în tăcere, apoi, spune încetișor: Mă speli de păcate, părinte? Te spăl. Ai tu puterea aiasta? O am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
împreunează palmele, ridică ochii spre cer și cu glas tremurat, se roagă fierbinte. "Cu harul ce mi-a fost dat... Câte au fost iertate pe pământ, iertate să fie și în Ceruri. Te dezleg pe tine, Ștefan al Moldovei, te dezleg de păcat! Iertat să fii! Dumnezeu să te ierte!" Ștefan, tulburat, ascultă cu privirile plecate, în tăcere, apoi, spune încetișor: Mă speli de păcate, părinte? Te spăl. Ai tu puterea aiasta? O am. Cine ți-a dat-o? Rugăciunea. Ștefan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
spăl. Ai tu puterea aiasta? O am. Cine ți-a dat-o? Rugăciunea. Ștefan ridică privirea și în glasul lui e neînduplecare: Nu milosârdia iertării o cerșesc! Ar fi prea simplu! Nimeni, nici tu, nici Dumnezeu chiar nu mă puteți dezlega, dacă eu, eu singur, nu-mi acord iertare. Eu, eu nu caut iertarea, ci ispășirea... Și... și nu pot fugi de mine însumi! Nu-mi voi afla liniștea și nici iertarea până nu voi găsi calea de a-mi izbăvi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
timp ce pare lui Ștefan fără sfârșit, se aude glasul lui Daniil, grav, solemn: Află dar! Nu vei fi biruit... dar nici biruitor nu vei fi!" Câteva clipe, Ștefan, aiurit, nu pricepe: Eu fierb... și sfinția ta mă pune să dezleg cimilituri... Cum vine aiasta? "Nici biruit... nici biruitor?" Nu înțeleg? Ori, ori! Nu te juca cu inima mea, că șoarece nu-s... și nici pisică nu ești! Daniil zâmbește blând și glăsuiește răspicat: Află dar! Mahomed a venit în Moldova
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cu niste bocanci vechi de-ai tatei. Și cu tașca. De scris: îmi făceam toc din strujan. Purtăm o sticluța cu cerneală în care înmuiam penița să scriu. Era incomod de scris. Uneori picura un punct pe caiet sau se dezlegă penița și rămânea în sticluța cu cerneală. Doamne, ca scump și cu multe lacrimi plăteam seară, la control, cănd caietul era verificat de către mama vitregă. Nu se mulțumea cu porția ce mi-o da, și-i spunea și lui tata
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
la alte fapte, Și te duc mai departe, Unde-i muzică și joc, Și cărți de noroc. Mai departe tu pornești, Si cu alte te-ntalnesti, Vezi un frate silitor, Te cinstește binișor, Curaj ți-a dat, Limba ți-a dezlegat, Acasă dac-ai ajuns, Pe ceartă te-ai pus, De vină nu ești tu, Doar paharul ce-l băui, Zi de Post suFlet trist 2006 12.04.2006 Si asa mai fâțe, Băutură strică toate, Te gândești, ziua bine a
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
acasă. Elevii au lucrat la întrecere. Struguri prea mulți n-au adunat, dar rândurile planificate au fost culese de majoritatea elevilor până la amiază. S-au minunat profesorii care-i supravegheau. După plecarea elevilor și a profesorilor, fratele Dinu, brigadierul, a dezlegat misterul. Elevii care rămâneau în urmă cu culesul, lăsau doi trei butuci neculeși și astfel se țineau de cei care erau fruntași. Odată șmecheria descoperită, profesorii au schimbat metoda chiar a doua zi. Au dat coșărci la fiecare elev și
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
se pare anormal. Marta nu are curajul să înfrunte viața- aceasta este o caracteristică a tuturor copiilor care n-au mers pe picioare proprii până la 20-25 de ani, și care fiind prea îngrijiți de părinți, n-au avut ocazia să dezlege probleme grele singuri și deci n-au avut ocazia să-și cunoască puterea, și să capete încredere în propriile lor puteri. N-am mai avut puterea să vorbesc cu cineva. Ce inimă și ce năzuințe mă aduseseră la Suceava și
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
la Volovăț, în casa parohială cu părintele paroh Rinaldo Vasiliu, impresionat de drama și de starea mea sufletească, -mi-a spus ca pe un secret doamna preoteasă că- „părintele Vasiliu a mers la Mitropolie la Iași, și a propus, pentru a dezlega drama mea „să mi se dea o bursă și să fac doctoratul în teologie”. Propunera a fost întâmpinată de părintele Vicar mitropolitan Vladimir Pușcaru cu: „Noi nu suntem pepinieră nici de profesori universitari nici de viitori episcopi”. În timp ce eram preot
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
aproviziona Berlinul occidental prin frontiera de vest cu RFG. Să revenim la "Ucenicul vrăjitor". După ceva timp, parcă mă născusem la Berlin! Începusem să învăț orașul, luasem legătura cu "autoritățile" și cu ceilalți atașați culturali de la ambasade, limba mi se dezlegase neașteptat de bine, făcusem școala de șoferi, aveam carnet și nu călcasem încă pe nimeni... Luasem deja câteva salarii 1 300 mărci RDG, plus 25% cota pentru soție. Nu era mult, dar era mai bine decât câștigam în țară, iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
informează următoarele: ...Șofer-intendent al institutului nostru din Salcia (NB: de reținut aceste expresii "conspirative", care apar, însoțite de altele, în documentele ce urmează. Institutul = Ambasada, Salcia = Santiago, eu eram botezat "primarul"...! Cred că nici marele savant Champollion, cel care a dezlegat misterul hieroglifelor egiptene, nu s-ar fi descurcat în labirintul criptografic al Cooperativei!) are o atitudine necorespunzătoare în cadrul grădinii (cred că "grădina" nu se referea la Grădina Raiului, ci la colectivul "Institutului din Salcia"), fiind promotorul disensiunilor și neînțelegerilor dintre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
este Însă chestiunea de a intra În minister și de a coopera cu guvernul la soluționarea acestei chestiuni, eu cred că nu este În interesul nostru de a o face.....căci, libertatea nu se cere, libertatea se ia”, declarând: „Vom dezlega, cu toții uniți chestiunea evreilor, fără participarea noastră la guvern, și când, după terminarea acestei chestiuni, țara aceasta obosită de atâtea lupte, va căuta să consolideze ceea ce a obținut..... atunci, cred, că va Începe și rolul nostru”. Revenind la chestiunea
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
care se sfrijesc și cad, putrezite. Dar nu se atinge nimeni de ele. Lângă portiță, pe care o deschide, numai noaptea, câte o fată care se furișează pentru nevoi tainice (câte o sarcină nenorocită, câte o vrajă de legat sau dezlegat dragostea), doarme tot timpul un motan negru. S-a petrecut odată o întâmplare cu acest motan, i s-a întâmplat lui Dumitru... Dumitru care bate crâșmele toate nopțile de când l-au dat afară de la Poștă că, fiind factor, a băut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Dumnezeu. Au ascultat, aceste bătrâne prăbușite de vitregii, cuvintele unor călugări, s-au închinat, în ordine, la icoanele făcătoare sau nu de minuni, au mângâiat florile, abia înflorite, au făcut mici donații, cu mândria de a fi și ele donatori; dezlegau din batiste cu noduri multe, zece bănuți, zâmbind fericiți că "dau" și ele ceva. S-au creat mici cupluri de prieteni, băieții tineri i-au ajutat pe ceilalți. Venea seara. Ne părea rău că va trebui totuși să plecăm și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
ne-a invitat cu plecăciuni să ne ducă peste tot. "Sunt arii geografice inaccesibile, eu am ordin să vă duc peste tot unde ați fost sau ați visat." Spre seară, am cerut să ne oprească la "Rapidulețul", unde neam simțit dezlegați de vrăjile ademenitoare ale visării. Am închinat un pahar de vin în cinstea amintirilor. L-am invitat și pe misteriosul nostru însoțitor. Dar degeaba l-am căutat, degeaba am cercetat împrejurimile. Sus, undeva, abia văzută, falnica trăsură se pierdea în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
interesul. Făgăduia celui care îi află soluția să-i încheie media anuală zece. Puțin îi păsa lui că regulamentul școlar nu-i îngăduia să se țină de promisiune atâta timp cât nici cei mai străluciți elevi nu erau în stare să-i dezlege problemele. La ora cedată profesorul intrase bine dispus. Încercând să-și desprindă cu un deget buza de pe maxilar (în urma unei pareze faciale, avea acest tic), pronunță ritos: - Mă, mă, cine o dezleagă... zece anuală ! Cu pălăria pe ceafă și eșarfă
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
străluciți elevi nu erau în stare să-i dezlege problemele. La ora cedată profesorul intrase bine dispus. Încercând să-și desprindă cu un deget buza de pe maxilar (în urma unei pareze faciale, avea acest tic), pronunță ritos: - Mă, mă, cine o dezleagă... zece anuală ! Cu pălăria pe ceafă și eșarfă albă la gât, Țâmpoc, care era unul dintre cei mai eleganți profesori ai liceului, desemnă al tablă cu creta o figură geometrică, apoi repetă enunțul. Amintindu-și că, la Fălticeni, era as
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
alb-roșu. Cînd Sechelariu dădea prostimii cîrnați moca, era catalogat de Ion Iliescu drept vătaf. Ce altceva sînt șefii dinamoviști, uniți cu fapta omologului lor provincial prin același mirific produs de carmangerie în maț natural de oaie, care, în România contemporană, dezleagă limbi, îngroapă creiere și stabilește scoruri electorale? Pînă la un punct, ne asemănăm cu Ucraina. Acolo, patronii rivali ai lui Dinamo Kiev și Șahtior și-au îngemănat crezurile și miliardele sub pulpana Puterii. Aici, liderii mult mai pauperi ai campioanei
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
fabrici de confecții („I.C. Frimu“) sau unei stațiuni staliniste de pe litoral (Vasile Roaită). Există cazuri în care stindardul proletariatului poate încăpea pe mîna unui occidental straniu ca Jose Mourinho. Fără să tragă de nici o sirenă, fără să fie întemnițat pentru că dezlega vagoanele de la trenurile capitaliștilor, măsliniul grizonat de pe banca lui Porto poate intra în manualele de istorie alternativă cu aceeași aură ca și șefii de partidă grevistă enumerați mai sus. Cu prețuita calitate de a fi luat de la bogați pentru a
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
erau zeci și zeci de cărți vii, care mă salutau cu prietenie. - Ce fac aici toate aceste cărți? am întrebat-o eu pe marea regină . - Ce fac? E simplu. Te așteaptă să-ți descâlcească tainele literelor în ABECEDAR, să-ți dezlege enigmele cifrelor și ale numerelor în MATEMATICĂ, să te plimbe prin lumea largă în GEOGRAFIE, să te emoționeze în ISTORIE, să-ți descopere tainele vieții în BIOLOGIE, să-ți umple sufletul de sensibilitate în POEZII, să-ți înflăcăreze imginația în
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]