6,113 matches
-
aleargă; alege; amînare; are; așteaptă; așteaptă-mă; așteptarea; a avea nevoie; banca; băiat; bătrîni; bucurie; bun; calm; călare; ceasul; cere; ceva; cine; cînd?; clipă; cointeresat; coleg; colega; copil; copilul; Crăciunul; credincios; credință; nu continuă; cugetînd; cunoaște; curs; dacă; degrabă; dentist; disperată; dorință; drag; dragostea; duce; dulciuri; du-te; emoție; emoții; examenul; facultate; familie; fata; fericirea; a fi nesincer; fidel; fidelitate; flori; frate; frig; în gară; gîndire; se grăbește; grea; griji; iarbă; iertare; indulgent; intens; iubește; iubita; iubită; iubitul; ivi; împlinire; nu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
3); mîncare (3); necunoscut (3); pierdere (3); scotocește (3); acul (2); agitat (2); agitație (2); alege (2); apă (2); bibliotecă (2); bucurie (2); căutare (2); a cerceta (2); cheile (2); comoara (2); cotrobăie (2); descoperire (2); detectiv (2); dezordonat (2); disperat (2); dorință (2); dragoste (2); dulap (2); nu găsește (2); găsire (2); găsit (2); informa (2); inimă (2); insistă (2); internet (2); încearcă (2); învață (2); nervi (2); nevoie (2); noroc (2); obiect (2); privește (2); răbdare (2); răsfoiește (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
3); bancă (3); buzunar (3); fugă (3); inculpat (3); mincinos (3); om (3); păcătos (3); pungaș (3); pușcăriaș (3); urît (3); animal (2); ascuns (2); borfaș (2); de buzunare (2); cagulă (2); casă (2); cicatrice (2); cîine (2); crimă (2); disperat (2); dușman (2); escroc (2); furat (2); haiduc (2); hain (2); hoție (2); ilegal (2); infracțiune (2); intrus (2); isteț (2); înșelător (2); înșelătorie (2); jefuitor (2); judecată (2); lege (2); leneș (2); lipsă (2); nelegitim (2); negustor cinstit (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
frate; frăție; frumos; frunza; gastronomie; greu; in; Ina; împlinită; fără încredere; încurajare; întrecere; înțelegere; învățător; lacrimă; lacrimi; lipsită; mică; cu mine; doar în mine; mîine; mînă; moare ultima; motiv; necaz; neîncredere; neprihănită; nicăieri; nimic; noi; nu; oameni; ocrotire; OK; om disperat; onoare; optimism; partener; parteneriat; părere; pereche; pierdută; pilon; plecare; poveste; priceput; de prisos; protecție; puternic; rar; răgaz; responsabil; responsabilitate; revedere; rîu; sărac; sentiment; serviciu; singur; spate; spera; speranța; speranță în lucrurile care nu se văd, dar care sunt adevărate; stabilitate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a alarma; alerga; amintire; anapoda; anxietate; atenție; atragi atenția acum; au; a avea nevoie de ajutor; cadou; cale; calmare; căutare; ce?; cere; a cere ajutor; la ceruri; cînd trebuie; cocoșul; conducător; copilărie; cuvînt; deranja; descătușeală; deșteaptă; dezamăgire; dezastru; a disperare; disperat; dor; durea; dușmanii; enervant; enervat; film; foame; a folosi un ton ridicat; frate; frustrare; gălăgie, țipăt; în gol; gură mare; haide; hei; inutil; isterie; iubire; înfuriat; înspăimîntătoare; la cine?; la cineva; la obiect; la tata; lătra; limbă; liniști; lumină; lup
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
necăjit (6); plînge (6); tristețe (6); urît (6); dezamăgire (5); îndurerat (5); probleme (5); sărac (5); deprimat (4); eu (4); indispus (4); mîhnit (4); rău (4); sentiment (4); stare (4); suferind (4); suflet (4); amar (3); boală (3); cîine (3); disperat (3); fără dispoziție (3); greu (3); nefericire (3); negru (3); obosit (3); pesimism (3); plînset (3); sentimente (3); zîmbet (3); apăsător (2); băiat (2); chip (2); clovn (2); dezamăgit (2); dureros (2); examen (2); foarte (2); gînditor (2); indispoziție (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
melancolic item 3 fără speranță item 4 încordat item 14 înspăimântat item 11 necăjit item 13 depresiv item 9 alarmat item 19 înfricoșat item 25 supărat item 21 distrus item 22 tensionat item 1 nervos item 17 îndurerat item 18 disperat item 23 Posibilitățile de răspuns ale subiecților la fiecare din cei 26 de itemi sunt: DELOC FOARTE PUȚIN MEDIU MULT FOARTE MULT Nici itemii scalei și nici variantele de răspuns nu sunt numerotate, eliminând astfel posibilitatea de biasare a răspunsurilor
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
toată regula. Cel mai rău scenariu posibil de violență fizică este acela în care un angajat dement vine cu o armă, o bombă sau niște otravă pentru a-și ucide colegii de muncă. Care sunt cauzele acestor acte înspăimântătoare și disperate, care exprimă mânia sau frustrarea? În cele mai multe izbucniri de violență fizică, scânteia care a declanșat totul este agresiunea verbală. Luați ca exemplu următorul caz, unul din multe altele. În ultima decadă a anilor ’70, doi angajați ai California State University
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
vei avea de depășit numeroase momente de slăbiciune. Țin minte că în primele luni de training răbdam de foame zile întregi și deseori cădeam în păcat. Mă ambiționasem să nu mai mănânc la restaurant, dar la ședințe dădeam iama ca disperata prin platourile cu fursecuri, alune și covrigei, iar în hipermarket - mă apucă și râsul când îmi amintesc - devenisem spaima promoterilor de produse food: îi pândeam când veneau cu mostrele și le înfulecam toată oferta până nu apăreau și alți clienți
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
cu milimetru tot ce-am găsit pe acolo și nici urmă de proteine, glucide, lipide, vitamine sau orice altă substanță hrănitoare. Ce să pregătesc de mâncare într-o încăpere unde singura materie organică eram eu? Pe atunci nu eram doar disperată, ci și tânără și nepricepută*, de unde să știu că greșesc? Acum mă pricep și vă spun și vouă: primul pas în bucătărie trebuie precedat de un drum până la piață, la supermagazin sau măcar la buticul din colț. * Cât om fi
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
nu vă puteți atinge ținta de cumpărături. Aici sunt importante două aspecte: pe de o parte, ce și cât luați, dar, mai important, cine și cum vi le cară până la mașină* și de la mașină până în bucătărie. * Eram într-o situație disperată când l-am cunoscut pe numărul șase; din pricina singurătății mă îndopam din nou cu antidepresive și intrasem parcă într-un delir al shopping-ului: zilnic cumpăram din piață toate prostiile, le duceam acasă și le aruncam. Nu mai aveam pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
de vreo trei săptămâni și nu mai obținusem un orgasm pe cale naturală de câteva luni bune... Eram sufocată de frustrări și aveam nevoie ca de aer să mă reintegrez cu demnitate în viața sexuală a planetei; deja mă bătea gândul disperat să apelez la ziar, la matrimoniale, iar o colegă binevoitoare îmi făcuse programări la două vrăjitoare celebre, care descântau de extratereștri... Ce să fac? L-am chemat pe numărul șase pe la mine după ce-și termină serviciul, să curățăm împreună
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
să epateze cu citate pescuite de prin Monitorul Oficial - Partea I. M-a asaltat cu telefoanele chiar din acea seară. Numărul șapte era arestat, tocmai o rupsesem cu numărul opt, eram așadar cât se poate de singură, dar nu și disperată, așa că îmi permiteam să fiu pretențioasă; italianul era un pic prea îngâmfat pentru gustul meu, dar avea trăsături frumoase și o burtă nu din cale-afară de proeminentă, ne cam potriveam. Am făcut figuri doar câteva zile, apoi l-am invitat
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
multe publicații de profil, îmi confirmaseră prezența prin fax ori e-mail, dar n-a apărut niciunul... Ce ți-e și cu oamenii din mass-media. Când eram cu numărul trei, ne-au apucat usturimile de la niște ardei iuți și am chemat disperați ambulanța, echipele TV au apărut de niciunde, gata să transmită live nenorocirea noastră. Când a intrat numărul opt în spital cu suspiciune de otrăvire, au vuit ziarele câteva zile. Acum, când îi chemasem să ia act de o reușită istorică
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
în contact aveau licurici în ochi, dar sclipirile lor mergeau în cu totul altă direcție, niciunul nu mă privea ca pe o gospodină. Or, eu exact asta îmi doream. O lună de zile după petrecerea de absolvire am gătit ca disperata. Vă spun asta fiindcă presupun că gândim la fel, deci ați putea avea același impuls când ajungeți în acest punct. Eu mi-am luat concediu de la multinațională (mi l-au aprobat șefii din Londra numai cu condiția să-mi țin
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
n-am semnat nimic, pentru că nu semnez niciodată nimic. Nu cred în genul ăsta de acțiuni. Nu-i o idee bună” (401 Ă 22 noiembrie 1980). În fine, alături, astfel de lașități și curajul de a da sfaturi în situații disperate. Lui Bucur țincu, căruia i se amputase un picior, îi scrie: „Cred totuși în continuare că, dacă vei avea răbdare să te vindeci pe de-a-ntregul, ai să-ți regăsești gustul de viață. Proteza te va ajuta, ai să vezi
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
o clipă iluzia întâlnirii cu Dumnezeu, Cioran exclamă cu disperare: „De ce am părăsit Coasta Boacii?!” (6 februarie 1979 Ă 361). E strigătul originar al scrisului cioranian, din care se desprind, ca niște particule oarecare, cărțile târzii, aparținând istoriei. Strigătul acesta disperat dublat de umbra mâhnirii, a disprețului și a urii: „Am fugit din gura noastră de rai pentru că avea un efect dizolvant asupra mea. Ce-i drept, Occidentul nu mi-a prea reușit. Îl detest pentru ceea ce este și mai ales
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
etalează suferințele devenite capricii. Apoi, el îndură totul, cum preciza într-un loc, cu umor și scepticism. Dar a fost o vreme când Cioran juca rolul celui care crede. Cum i se pare, din depărtarea înțelepciunii, acel moment frenetic și disperat din tinerețe?! Una dintre cărți, Le Démiurge, îi apare în italiană, dar la o editură pe care, spune el, o detestă. Îi amintește de „ideile” lui Ă cuvântul îl pune el însuși între ghilimele Ă de altădată. Apoi comentează: „Orice
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
fost și un practician al ei. Apoi, disprețuind viața, își îngrijește aproape cu fanatism corpul și poartă, pentru mulți dintre cei care îl ascultă, masca unui medic grijuliu: dă sfaturi, propune tratamente, constată cu mirare și bucurie că strigătele-i disperate devin mijloace terapeutice. Doar cei din preajmă, se pare, nu vor fi fost vindecați cu adevărat: rămâne bănuiala Ă nu-i așa? Ă că Simone Boué s-ar fi sinucis. În rest, disperații care, în pragul sinuciderii, veneau să-i
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
decât calea, ratată, a misticismului. „Dacă ne-am putea mărgini să privim!, exclamă el. Din nenorocire, ne încăpățânăm să înțelegem” (III, 76). Să privim și să ascultăm, am putea adăuga. Momentele lui Cioran de extaz, de pierdere a sinelui său disperat și a conștiinței de sine torturante țin tocmai de o astfel de resorbire în privire. Asta înseamnă a asculta Bach, a rătăci pe drumuri de țară, a privi marea. Dar acestea sunt momente tranzitorii. Cioran nu se poate rupe de
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
tirani împotmoliți în sânge și în remușcare. M-am rătăcit în Litere din neputința de a ucide sau de a mă ucide. Această neputință, această lașitate, doar ea a făcut din mine un scrib” (I, 10). Este momentul în care, disperat, Cioran exclamă: „Dintr-un scuipat al diavolului, iată din ce sunt plămădit” (I, 11). Consacrat literelor, el țese mreaja care-l desparte de lume și în care, captiv, sinele își construiește sentimentul unei libertăți explozive. Conștient, însă, că totul e
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
se trezește din nou răbufnind: „De dimineață până seara nu fac decât să mă răzbun. Pe cine? Pe ce? Nici eu nu mai știu, de vreme ce tuturor le vine rândul... Nimeni nu știe mai bine decât mine ce e aceea furie disperată... O, explozii ale decăderii mele!” (I, 13). De aceea, se recunoaște mai degrabă în Nero, pe care vrea să-l absolve: „Citesc undeva: Nero a fost personificarea cruzimii. Eroare. A fost întruchiparea fricii” (II, 333). Detaliu capital: violența, nihilismul, ura
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
34-35). Sau: „Dimineață dementă, senzație de scârbă subită. Am ieșit în stradă: neputința de a privi pe cineva în ochi; la farmacie, nu m-am putut opri să nu-i fac vânzătorului o observație veninoasă. Dezlănțuire împotriva lumii întregi, furie disperată și inutilă. Să simți că în vine îți curge otravă și că ai mers mai departe decât orice demon” (I, 80). Cioran are aceste accese de furie oriunde, la piață, la birt, la un magazin oarecare, peste tot unde ar
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
motivația unor răzbunări: „De dimineață până seara, nu fac decât să mă răzbun. Pe cine? Pe ce? Nici eu nu mai știu, sau uit, de vreme ce tuturor le vine rândul... Nimeni nu știe mai bine decât mine ce e aceea furie disperată. O, explozii ale decăderii mele!” (I, 13). În plus, așa cum am văzut deja, exploziile de furie îi dau lui Cioran măcar sentimentul că trăiește, îi aproprie senzația vieții. Dar, dincolo de neputința de a suporta anonimatul, Cioran e conștient că în spatele
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
și obscuritate Ă e singurul meu țel. Înapoi la sihaștri! Să-mi inventez o singurătate, să clădesc în suflet un schit cu resturile de ambiție și de orgoliu ce mi-au rămas” (idem). Numai că sfaturile acestea imperative, exprimând voința disperată a lui Cioran, nu devin foarte ușor fapt. Oricum, a trecut în etapa căutării anonimatului și a repudierii celebrității. Transcrie din Cocteau, pe care recunoaște că l-a disprețuit, următoarea cugetare: „Să nu aspirăm niciodată la glorie, care nu e
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]