4,906 matches
-
mi-a spus că va veni pe la mine să-mi vadă lucrările, peste 2 3 săptămâni. Poate vii cu el, Împreună, după câte mi-a spus, mi-am format o părere bună. Sărutări de mâini mamei și soției matale. Cu distinsă afecțiune, Teodor Tatos </citation> <citation author=”ȘERBAN Mihail” loc=”Fălticeni” data =”20 mai 1969” desc=”C.P.”> Dragă domnule Eugen, Azi au fost la mine I. Vigh cu dir. Casei de Creație, Chircă și cu Nistoreasa . Le-am spus toate cum
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Când vii prin Fălticeni, caută să ne vedem (...). Am auzit că la Suceava se fac, undeva, „passpartout”uri pe carton gros de frasin, ceva foarte potrivit pentru aquarelă, În situația de (a) da efecte nebănuite. Cele cuvenite familiei matale. Cu distinsă prietenie, Todirel Tatos </citation> <citation author=”ȘERBAN Mihail” loc=”Fălticeni” data=”7 dec. 1970” desc=”C.P.”> Dragă domnule Eugen, În „Clopotul” din 6 dec., ieri, a apărut art. acela cu Botoșanii . Numai la Început are două rânduri lipsă. Mi-a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
foto, acele ce le ai, care de fapt erau făcute tot pt. așa ceva, să le vadă și ei. Chiar te rog, cred că e bine. Bine Înțeles, le iei iar, Înapoi. Dacă vine Lulake , te voi anunța. Familiei, cele mai distinse sentimente. Cu distinsă prietenie, Teodor Tatos </citation> <citation author=”ȘERBAN Mihail” loc=”Fălticeni” data=”6 apr. 1976” desc=”C.P.”> Dragă domnule Eugen, Cu greu, după o fugă lungă, am putut găsi un nr. din „România literară”, ultimul număr din 1
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
le ai, care de fapt erau făcute tot pt. așa ceva, să le vadă și ei. Chiar te rog, cred că e bine. Bine Înțeles, le iei iar, Înapoi. Dacă vine Lulake , te voi anunța. Familiei, cele mai distinse sentimente. Cu distinsă prietenie, Teodor Tatos </citation> <citation author=”ȘERBAN Mihail” loc=”Fălticeni” data=”6 apr. 1976” desc=”C.P.”> Dragă domnule Eugen, Cu greu, după o fugă lungă, am putut găsi un nr. din „România literară”, ultimul număr din 1 aprilie 1975. Este
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
că va ieși secție model. Dar, dragă d-le Dimitriu, trebuie să ți cruți sănătatea, căci ești om prețios și foarte necesar mai ales Fălticenilor, care au găsit În mata pe cercetătorul ideal și pasionat. Mulțumește, te rog, simpaticului și distinsului tânăr Moscaliuc pentru urările sale și sacrificiul, pe care l-a făcut venind pe o vreme rea și pe un drum așa de lung la Buftea, unde nu sunt mulțumit de recolta, ce a făcut. Am citit - trimis de un
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
mai bine decât niciodată. Dl. Nichita - ci-că - continuă să lucreze la Anuar sau Monografie (indiferent). Vă rog să-i puneți la dispoziție toată documentația necesară , ca să nu iasă cu lipsurile lamentabile ale Anuarului festiv al lui „N. Gane” (Profesori, directori distinși nu sunt măcar menționați cu numele, iar alții sunt zeificați, iar unul (d. Osadeț) e „profesor vestit”(?) etc., etc. Nu-l cunosc pe d. Nichita, dar Îi stau la dispoziție cu orice informație, ca să nu culeagă aceste informații de la o
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
și lucrarea mea astfel: Virgil Tempeanu, Sippenfeindschaft und Widervergeltung im Nibelungenlied, Folticene(sic!) 1938. E vorba, deci, de Cântecul Nibelungilor și interpretarea mea În privința dihoniei Între rubedenii. După cum se vede din dedicația scrisă de cumnatul meu, el apreciază pe intelectualul distins, care e d. Dimitriu și a făcut-o cu plăcere și fără multă rugare . De la d. Prof. V. Popa și Tatos nu prea am de mult vești. Dl. Prof. Popa mi-a trimis primul capitol din Monografia ce-mi face. E
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Vasile Todicescu l-am cunoscut la... Tg. Neamț. Citea, Întradevăr, nespus de atractiv din Creangă și Sadoveanu. Gh. Holban ce face? Unde este? N-am mai auzit nimic despre dânsul și n-am știut, că are o fiică atât de distinsă, ca d-na Calistru . Multe ați mai răscolit, dragă domnule Dimitriu! Nu știam că folcloristul Ion Teodorescu din Broșteni mai trăiește. Trebuie să fie tare bătrân (mai ca mine!). E bine să-l cultivăm pe d. Băcescu, poate ne ajută
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
ale vieții, dar poate și o exigență exagerată față de propriile mele lucrări, au făcut ca numele meu să apară mai rar. Lucrez și În domeniul literaturii universale, În germanistică mai ales. Așa se face că mă bucur și de prețuirea distinsului germanist și om de vastă cultură, Dl. prof. V. Tempeanu. Fără Îndoială mi-ar fi făcut mare plăcere să particip la comemorarea „Șezătorii”, dar nu mi-a spus nimeni nimic În legătură cu organizarea unei astfel de manifestații. Poate nu toată lumea cunoaște
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
moldovenesc de care beneficiați ca unul care V ați adăpat la izvoarele cele mai prețioase ale culturii noastre, apoi pentru că aflu ce preocupări interesante aveți. Mă bucur mult de frumoasa D-stră colaborare cu Dl. prof. Popa În vederea „Monografiei Virgil Tempeanu”. Distinsul nostru germanist, fără egal astăzi - scriitor și profesor, apreciat atât de mult și peste hotare, merită cu prisosință un asemenea monument. Eu Vă doresc mult succes la această realizare. De asemenea, Întreg planul Dstră de activitate este foarte interesant și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
prieteni mai tineri (G. G. Ursu, M. Șerban etc.). Vă mulțumesc mult și Vă rog să transmiteți mulțumirile și gândurile mele bune și mult stimatei Doamne Stino - pentru frumosul articol care, În volumul de „Mărturii fălticenene”, va cinsti numele unui distins profesor și cărturar. Am mai primit materiale și de la Dl. prof. Virgil Tempeanu. Aștept rezultatul intervenției Dstră și pentru alte colaborări. În legătură cu „Mărturiile”, vreau să mă opresc mai mult și să Vă mai Împărtășesc din gândurile mele. Problema trebuie să
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
legătura cu fiul D-rului Istrati , care urma să vă transmită și niște documente interesând meleagurile noastre. Recent am primit aceste 8 pagini cu scopul de a vi le trimite D-stră, care veți aprecia valoarea și utilitatea lor. Primiți vă rog distinse salutări, V. Vasiliu-Falti Str. Brezoianu 26, et. II, ap. 30 Tel. 13.89.70 București, Sector 7 </citation> <citation author=”VĂCARIU Dumitru ” loc=”Iași” data=”9 mai ‘74”> Stimate Dle Dimitriu, Am tot așteptat răspunsul Dv., dar... cred că s-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
care mi le făceau „partidul”, dar și unii colegi - mă rog, mai mult sau mai puțin! -, în speranța de a „mă aduce pe calea cea bună”, să scriu adică „cel puțin” vreo două-trei rânduri în Scânteia, cum o făceau unii distinși scriitori ce, efectiv, nu aveau nevoie de aceasta, să citez numele dictatorului sau să apar alături de ei în antologiile elogioase de ziua „lui”. Sau... să dispar definitiv în spațiul occidental, iar vizele care mi se dădeau de călătorie se explică
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
în ’85. La „sugestia” doamnei Monica Lovinescu, care l-a ales pe Marin Tarangul să-i facă cronica la post. Așa sună cele câteva rânduri ce specifică acest lucru, pe un bilet de vizită pe care mi l-a trimis distinsa doamnă după ce-i trimisesem, prin serviciul de presă al editurii, romanul. Cum de s-a reușit această, s-o spunem, dublă performanță, unică cred la toate posturile anti-comuniste ale Europei libere, ca același masiv roman, atacat de forurile politice din
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
asumându-mi toate riscurile, în aprilie ’74, vrând să particip la Congresul U. Scriitorilor (unde nu am fost primit împreună cu Țepeneag și Goma, dar nu am auzit, nici unul, vreun protest al luminaților și marilor noștri colegi!Ă, nu puțini dintre distinșii scriitori ai României încercau să mă convingă că „mi s-a părut”, că „tovarășul Ceaușescu” a retras cele afirmate public în iulie ’71, că reacționasem astfel, mult prea radical, aflat la distanță și înșelat de cețurile și opticile occidentale!... Nimeni
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
conducerea de partid!...”. Când s-a mai întâmplat ca scriitorii, artiștii să propună includerea sau excluderea unor colegi în și din „sfânta-sfintelor” a partidului? Sigur, mi se va spune că acest raport al Biroului Uniunii a fost „cerut”, că toți distinșii membri ai acestui Birou credeau că „Breban nu mai are curajul să se întoarcă după acel nemaiauzit protest la un asemenea nivel!”, că, „oricum, urma să fie exclus” etc. etc. Dar, e adevărat și... totuși! Nu puteau colegii mei, în
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
aparatul „de stat și de partid”, intelectualitatea de vârf, elita românească, având o bază largă, solidă, de popularitate și de prestigiu, ar fi putut, cred eu, rezista „și direct”, nu numai prin „operă” sau prin șușoteli pe la colțuri sau prin distinse saloane!...Ă Și totuși, eu nu am să-l urmez pe Goma, pe curajosul Goma al acelor ani, care își arată acum nemulțumirea față de această elită prin judecăți insuportabil de tranșante și prin vorbe grele, injuste, trădând o iritare și
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
frontali” de primă oră - și, orice s-ar spune, această „primă oră” a dictaturii personale și atipice a lui Ceaușescu a fost vara lui ’71! -, ci acei contestatari sau „nemulțumiți” dintotdeauna ai unui sistem, „prudenți” însă până la o dubioasă și „distinsă” pasivitate publică - când nu era „colorată”, cum s-a aflat de curând, spre stupefacția nu puținora, de „delațiuni” făcute securității în scris, din frică sau pentru a păstra unele suculente poziții în aparatul Uniunii! Dreptate au avut, mai ales, cei
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
alicni, astă noapte Dafina doamna, soția lui Istrate Vodă. Și sunt toate trecătoare Ca o iarbă sau o floare. (din Stihuri Politicești din Pomelnicul lui Iacob Putneanu) Un funcționar dela Prefectura de județ tată grec, mamă româncă, om cu înfățișare distinsă și nu prost, care de peste patruzeci de ani îi copist și n-a fost niciodată propus la înaintare, întăiu pentrucă scrie frumos și e nevoie de el pentru asta; al doilea pentrucă alții i-au luat înainte. În vremea din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lui se lăsase. În vremea asta vine băiatul cel mare, licențiat în științi naturale și-și începe cariera de profesor în Târgoviște. Admirabil profesor imediat iubit de elevi, cu care făcea excursii, îi învață să alcătuiască ierbare etc. Băiatul, fire distinsă și sensibilă, știe de cele petrecute, a vizitat și el apartamentul pustiu unde fusese săvârșită crima, are și el o vagă bănuială, pe care imediat o respinge cu oroare, și trăiește așa în familie cu o umbră dușmană în el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sugestia mamei ei. Tatăl e un boer bărbos, liniștit și detreabă. Fetița petrece câteva zile în pădure, unde începe a învăța tainele naturii. Zăvod ajunge s-o descopere cu ajutorul omului sălbatic. Pescuit. Vânat braconaj. Eroul pictor neam de boer, om distins și cult, însă îndărătnic și cu destule curiozități, a luat din amor pe fata unui vecin prinț Ghica de care s-a despărțit. Au avut o fetiță, care stă la mamă; însă vine regulat, în vacanța aceasta să vadă pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și caii lor cei mici, cari rabdă lucru și foame fără să ceară multă îngrijire, mai ales pe timp umed. Boierii au îmbrăcămintea și ornamentele lor proprii și prescrise; se împodobesc cu inele multe, cu haine de mătasă aurite și distinse, cu culori diferite apoi cu lanțuri de gât și cu alte asemeni ornamente care toate se lasă în jos de la umărul stâng peste piept sub brațul drept până la coapse, cu o pungă de pănură, cu câțiva galbeni într-însa. * V.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
având necontenit cure și diete, sfârșesc prin a muri de obezitate, ficat și alte infirmități necunoscute nouă străinilor. Obișnuiți de aproape două secole să primească oaspeți cu bună plată, cetățenii acestor locuri sunt deosebit de politicoși, cu vorbă blândă și purtare distinsă. Pe lângă asta, se dovedesc artiști în toate manifestările lor. Se poate auzi muzică bună nu numai într-un loc, în unele după amiezi și totdeauna sara. Conștiința ținutei artistice mi s-a evidențiat astăzi și la frizer un respectabil personagiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sunt o duzină jumătate. Poetul Bagrat Sincuba a copilărit ca un păstor în munte. Un unchi l-a adus la carte. Astăzi e la treizeci și ceva de ani; nimeni nu i-ar bănui originea umilă, când îi vede înfățișarea distinsă. Într-o sară, chiar în ziua sosirii noastre, am petrecut până într-un târziu, aici, la casa partidului, unde ne aflăm, cu conducătorii locali, abhazieni și gruzini, înfrățindu-ne și mai ales consumând o cantitate respectabilă de vin n-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dirijorul corului căminului din Tătărași-Iași. Și mare compozitor, cu poezii de Eminescu și muzică de el. Acest Ion Radu din Piatra era un mare și ales suflet. Era fiul omului de serviciu de la școala primară din Piatra Neamț, a cărei directoare distinsă era doamna Zulnica Isăcescu institutoare, a cărei soț vrednic a fost domnul Aduțu Isăcescu, și moșierași advocat și prefect și cu mare și bun suflet. Ei neavând copii au crescut copiii servitorului Radu din ogradă. Ion a învățat cu mine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]