4,042 matches
-
că e un proces ce amenință dar în același timp stimulează identitățile, putem să spunem că are caracteristici ianusiene. De exemplu războaiele aproape neîncetate purtate în numele resurselor, dar mai ales cele ale anilor '90, deși fost au devastatoare, nu au doborât civilizațiile păstrătoare ale aurului negru ci le-au făcut să se replieze în jurul unei noi forme de acțiune colectivă: terorismul. OPEC a devenit mai tăcută dar AlQaeda a devenit mai vizibilă și mai puternică. "Jocul" la scară globală este atât
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
nu știu, Măria ta. Cioplesc săgeți, dar pot să le și slobod ; făuresc paloșe, dar știu să le și mânui ; și știu să Încalec și caii ! Chiar așa, Mândricel ? Încearcă-mă, Măria ta ! Toți rămaseră uimiți când săgeata lui Mândricel doborî pasărea din zbor, când nici unul din ostași nu-l putu doborî, când calul nărăvaș nu reuși să-l arunce din șa. Plin de bucurie, Țepeș Îl Întreabă: Unde ai Învățat să lupți așa, Mândricel ? Aici, În Țara Românească, Măria ta
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
slobod ; făuresc paloșe, dar știu să le și mânui ; și știu să Încalec și caii ! Chiar așa, Mândricel ? Încearcă-mă, Măria ta ! Toți rămaseră uimiți când săgeata lui Mândricel doborî pasărea din zbor, când nici unul din ostași nu-l putu doborî, când calul nărăvaș nu reuși să-l arunce din șa. Plin de bucurie, Țepeș Îl Întreabă: Unde ai Învățat să lupți așa, Mândricel ? Aici, În Țara Românească, Măria ta ! Și cine te-a Învățat oare ? Codrii, și apele, și munții
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
atlet viteaz, mare în cugetare și bărbăție, nu-și alege singur pe cei cu care se luptă, ca să nu lase bănuiala că îi e frică de vreunii, ci dă privitorilor puterea să-i aleagă, chiar dacă i-ar fi dușmănoși, pentru ca doborând pe cel asupra căruia s-au învoit ei, să fie crezut ca cel mai tare, la fel și Viața tuturor, Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos nu Și-a ales El moartea trupului, ca să nu pară că Îi este frică
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
lui Hamlet, cavalerul Gaheris piere otrăvit, iar regele Arthur și toți cei de la curtea sa au fost atît de întristați de o moarte așa de urîtă și vulgară, încît nu vorbiră decît foarte rar despre ea. Inocenți sau nu, oamenii doborîți de o moarte neprevăzută rămîn pătați în ochii comunității, suspendați ambiguu între două condiții. Ei nu și-au trăit moartea ca prag spre orizontul nemuririi, al învierii. Dacă moartea înseamnă ruperea raporturilor persoanei cu lumea de aici2, dacă pentru cel
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
după debutul tulburărilor). Strategiile de „supraviețuire” s-au instalat, utile fără îndoială și potrivite cu apariția tulburărilor, dar neadaptate, contra-productive și sclerozante în cadrul îngrijirii psihoterapeutice. Aceste micro-evitări se aseamănă cu un „al doilea strat” protector, în fața angoasei care invadează și doboară. Acestea au devenit reflexe inconștiente. Este nevoie de timp, de energie și de o anume acceptare pentru a trece de la o viață organizată în funcție de tulburări la tulburări organizate în funcție de viață. In filmul vieții, rolul principal nu mai trebuie să-l
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
veșnice care e rânduit celor nelegiuiți. Dar de ce întârzii? Fă ce vrei!”. Acestea și alte multe zicându-le, fericitul Policarp „s-a umplut de curaj și de bucurie, iar fața lui strălucea de farmec încât nu numai că nu rămăsese doborât de atâtea amenințări, ci dimpotrivă tocmai proconsulul a fost cel care și-a ieșit din fire”<footnote Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a patra, XV, 23-25, p. 161-162. footnote>. Istoricul Casiodor ne mărturisește despre pilduitoarele fapte ale diaconului Veniamin
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
care-l cunoaștem a Început acolo numai un an mai tîrziu: În decembrie 1990 s-au format primele partide de opoziție, infiltrate pînă la un nivel Înalt de foști informatori sau beneficiari ai regimului comunist, și tot atunci a fost doborîtă ultima statuie a lui Stalin. Deși apăruseră primele ziare de opoziție și sindicatele independente, deținuții politici nu fuseseră toți eliberați, cei din urmă au ieșit din Închisoare abia În iulie 1991! O asociație „a foștilor deținuți politici” există acum și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
din ziua de 15 septembrie, pe care o consideră ca o dată culminantă. Ea a fost ziua hotărâtoare a bătăliei pentru Britania, a fost ziua decesului "Leului de Mare". Victoria aeriană fusese a aviației britanice. S-a spus că au fost doborâte 153 aparate germane și sub patruzeci britanice. Datele precise aflate după război arată că pierderile germane au fost mai mici, doar 56 de aparate. Aviația britanică a fost la înălțime, ea a salvat Britania. În Camera Comunelor, Churchill a rostit
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
pe poporul său pentru că i-a refuzat cuvântul. Observăm acest lucru când Isus plânge asupra Ierusalimului (Lc 19,41-44; Mt 23,37-39 = Lc 13,34-35) și în aluzia amenințătoare la păstorul din Zaharia 13,7 pe care Dumnezeu l-a doborât la pământ. Dacă Isus și-a prevăzut moartea, atunci ne putem întreba totodată: oare nu și-a anticipat și învierea? Ar fi fost foarte straniu dacă nu și-ar fi anticipat învierea după moarte, din moment ce deja mulți evrei pioși credeau
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
într-un roman, după povestea atroce a femeilor răpite în inima Moscovei, cititorul ar fi fost lăsat să-și revină de-a lungul mai multor pagini. Ar fi putut să se pregătească pentru apariția unui erou ce avea să-l doboare pe tiran. Dar vieții nu-i păsa de coerența subiectului. Ea își revărsa conținutul în dezordine, de-a valma. Prin stângăcia ei, altera puritatea compasiunii noastre și compromitea justa noastră mânie. Viața era, de fapt, o ciornă interminabilă, unde evenimentele
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
unui chiabur, cunoscuse încă de copil exilul în mlaștinile Siberiei occidentale. Apoi, după război, acuzată de „propagandă anti-colhoznică”, se pomenise într-un lagăr. Parcurgeam paginile acelea ca pe ale unei cărți știute pe de rost. Lagărul, cedrii pe care îi doborau prizonierii, cufundându-se în zăpadă până la brâu, cruzimea zilnică, banală a gardienilor, bolile, moartea. Și dragostea cu sila, sub amenințarea unei arme sau a unei norme de lucru inumane, și dragostea cumpărată cu o sticlă de alcool... Copilul adus pe
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Oradea-Mare, în orele dinaintea evacuării definitive din oraș, soldații români au împușcat doi membri ai gărzii civile. În Maramureș, civili români înarmați și soldați s-au dedat la violențe și la jaf, în Baia-Mare, o blindată a armatei române a doborât un arc de triumf ridicat în onoarea armatei ungare. Sunt date despre civili maghiari victime ale retragerii armatei române din Cluj, Sfântu-Gheorghe, Brâncovenești, Satu-Mare. În ziua de 4 septembrie, în camera superioară a Parlamentului, prim-ministrul ungar anunța, triumfător, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
purificarea prin apă, plasarea actelor În cadrul unui cerc magic) și a unei secvențe de tip „călătorie extatică”, adică de trecere, prin transă, din această lume În lumea „de dincolo”. Actorul acestei treceri este un agent magic specializat (călușarul care cade „doborât” și Înfruntă riscul de a nu se mai trezi), asistat de oficiantul ritual principal, vătaful, cel care provoacă transa (se pare, prin hipnoză) și care are și puterea de a-l scoate din transă pe călușarul „ales”: Într-un anumit
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
tăiat din vatra satului, ci din pădurile „curate” ale munților. Bradul ales trebuie să fie tânăr, Înalt și perfect drept; să aibă toate Însușirile unui brad frumos. Numai după ce l-au cercetat și s-au convins că e frumos, feciorii doboară bradul cu topoarele. Alegerea are o mare Însemnătate, pentru că Însușirile bradului reprezintă pe cele ale tinereții Înseși, care au fost și ale mortului: „bradu’ trebuie să fie verde și frumos, să fie falnic ca și el” (ca tânărul mort). Când
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
suprem (M. Eliade, 1981, pp. 91-92). Mitul central al lui Indra, de altfel, cel mai important mit al Rig Vedei, relatează lupta victorioasă a acestuia Împotriva lui Vrta, balaurul uriaș care Închidea apele În adâncul muntelui. Întărit de some, Indra doboară șarpele cu temutul său vajra (fulgerul), Îi crapă țeasta și eliberează apele, care se Îndreaptă spre mare „asemeni unor turme de vaci mugind”. Bătălia unui zeu Împotriva unui monstru ofidian sau marin constituie, se știe, o temă mitică destul de răspândită
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
omagiul lui Brahma, iar Starktar Îl ucide pe rege În timpul unui sacrificiu). La rândul său, Remus contestă decizia haruspiciilor, iar Ahile Îl jignește pe Apollo. În alte situații, eroii abdică de la codul războinic și folosesc un vicleșug pentru a-și doborî inamicul: Sisupala atacă o cetate În chip laș; În absența adversarului său, Starktar fuge rușinos de pe câmpul de luptă; iar Heracle ucide un adversar prin viclenie și, atins de o boală, trebuie să devină sclavul reginei Omphala pentru a se
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
care să se transforme cât de curând natura. Arta caricaturistului este de a sesiza aceasta mișcare ușor imperceptibilă și de a o face rizibilă tuturor ochilor, mărind-o [...] Arta sa, care are în ea ceva diabolic, relevă demonul care a doborât îngerul"67. În artele plastice, în teatru, în literatură, caricatura a cunoscut diverse forme de manifestare, de la cele vesele, amabile, bonome, la exagerările monstruoase, la reducerea la absurd a umanului, caracteristică epocii noastre. Deși a fost caracterizat, la un moment
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
al absurdului frust, găzduiesc hipotextul caragialian, dar anticipă meritoriu și procedee vădit ionesciene. Astfel, nonsensurile debitate de Acuzatul din Interpretări la cleptomanie, amintesc de prelucrarea caragialiană a snoavei populare din Minciună. Se știe că aici flăcăul cel isteț reușește să doboare "jumătatea de om" ucigașă prin puterea minții, exploatând în fapt, paradoxul, nesesizat de acesta, din însăși prinsoarea propusă în formula: "o să-ți spun o minciună, dar, dacă vei zice că mint, să știi că te omor"67. În loc de o simplă
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
cu mersul șovăitor și-ncet, Izbindu-se de ziduri mereu, ca un poet, Și fără să-i mai pese de vreun vardist, în gând Își varsă focul, planuri mărețe depănând. Legi noi înscăunează, cu jurământ, pe cei Năpăstuiți i-alină, doboară pe mișei, Și sub cereasca boltă cu naltu-i baldachin, Îl amețește fala puterii, ca un vin. Da, oamenii aceștia, sărmani printre sărmani, Și deșelați de trudă, împovărați de ani, Sub maldărul de zdrențe cu trupul sfânt, diform, Murdară vărsătură-a
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
care îl redistribuiau angajaților, sub formă de plată în natură. Majoritatea acestor butoaie gigantice nu au rezistat, din cauza suprimării dărilor feudale. Unul dintre cele mai mari hârdaie din lume se află astăzi în Franța, la Thuir, la sud-vest de Perpignan. Doborându-și propriul record (un butoi de 420.000 l fusese realizat în 1943), Societatea viticolă Byrrh a construit în 1950 un butoi de stejar de 1 milion de litri. Recordul absolut îi aparține în prezent Societății Peñaflor, din Mendoza, Argentina
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
punct de vedere al conceptului de tragedie care reclamă o anumita profunzime ce se lasă dezvăluită după mai multe lecturi sau vizionari. Lear este dezvăluit prin Bufon și Edgar, care joacă rolul raisonneur-ului teatrului francez. Regele Lear este tragedia egoistului doborît de alti egoiști care doar prin tragică ispășire cîștiga simpatia autorului. Furtună, în concepția lui Granville-Barker, accentuează paradoxul regelui abdicat: Shakespeare poetizează un dialog între furtună din sufletul lui Lear și furtună de pe cîmpie. Moartea Cordeliei este "tragedia omenească redusă
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
the King, Ucis de-un slujitor, pe cînd scotea Celălalt ochi lui Gloucester. ALBANY: Ochi lui Gloucester! SOLUL: Un slujitor ce-avea, pătruns de milă, Se-mpotrivi la fapt, trăgîndu-și spadă Contra stăpînului ce, -nfuriat, Se năpusti și mort îl doborî, Dar nu far' lovitură grea ce-apoi Îl smulse vieții. ALBANY: Nseamnă că deasupra, Voi juzi, sînteți, ce crimele de jos Pe data pedepsiți. Dar, o, biet Gloucester, Pierdu și cellalt ochi? SOLUL: Pe amîndoi, milord. Scrisoarea, doamna, cere-un
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
pruba și vaz: devla matali-i mai tari, or bița aiasta a me. Ț-o spui pi șleau. OSWALD: În lături, bălegar! EDGAR: Am sî-ț scot dinți, giupîni. Nici nu-mi pași di răcăduielili matali. (Se bat, si Edgar îl doboară) OSWALD: Sclav, m-ai ucis. Mișel, ia-mi pungă. De vrei să-ți meargă bine,-ngroapă-mă; Scrisorile ce le găsești asupra-mi Le dă lui Edmund, conte Gloucester; caută-l În tabăra engleză. -O,-n netimp moarte! Moarte! (Moare) EDGAR
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
poem al lui Cicerone Theodorescu aici și în note71: Tu care suferi pentr-un vers Și arzi scriind literatură! E drumu-nainte-ți. Ai de mers. Fii timpului de azi, măsură. Ți-e alta suferința trează? ... A, spui că vor să te doboare? Cutare nici nu te citează? Prea rău te-a scărmănat cutare?(...) Nu sta cu fruntea abătută. Știu, calde critici juste, deci Și-acelea mult mai mult ajută... Nu-s juste criticile reci. Tu-mi spui că unora, săracii, Li-i
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]